577 matches
-
indiferent la schimbarea sau anihilarea lor. Relația dintre "samsara" și Nirvana este cea dintre iluzie și realitate; prin distrugerea samsarei nu se pune capăt unei entități existente ci unei aparențe, prin volatilizarea căreia se lasă loc manifestării depline a "adevărului". Nirvana este un "neant", cu toate că în diferite credințe populare ea se materializează sub forma unui spațiu paradiziac. Majoritatea surselor budiste ce vorbesc despre Nirvana o descriu prin propoziții negative, pentru că afirmațiile ar putea limita sau defini greșit realitatea, în timp ce negațiile îi
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
capăt unei entități existente ci unei aparențe, prin volatilizarea căreia se lasă loc manifestării depline a "adevărului". Nirvana este un "neant", cu toate că în diferite credințe populare ea se materializează sub forma unui spațiu paradiziac. Majoritatea surselor budiste ce vorbesc despre Nirvana o descriu prin propoziții negative, pentru că afirmațiile ar putea limita sau defini greșit realitatea, în timp ce negațiile îi redau cu fidelitate infinitudinea și absolutul. Unul din termenii caracteristici Nirvanei este "Śūnyată", adică "vid", "vacuitate". Așadar Nirvana este un "Nimic absolut", un
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
materializează sub forma unui spațiu paradiziac. Majoritatea surselor budiste ce vorbesc despre Nirvana o descriu prin propoziții negative, pentru că afirmațiile ar putea limita sau defini greșit realitatea, în timp ce negațiile îi redau cu fidelitate infinitudinea și absolutul. Unul din termenii caracteristici Nirvanei este "Śūnyată", adică "vid", "vacuitate". Așadar Nirvana este un "Nimic absolut", un contrariu al lumii pe care o percepem. De asemenea ea este o întrupare a non-diferenței, a non-distincției, ea transcende orice opoziție, fiind un spațiu al "autoidentității contradictorii" ("coincidentia
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
surselor budiste ce vorbesc despre Nirvana o descriu prin propoziții negative, pentru că afirmațiile ar putea limita sau defini greșit realitatea, în timp ce negațiile îi redau cu fidelitate infinitudinea și absolutul. Unul din termenii caracteristici Nirvanei este "Śūnyată", adică "vid", "vacuitate". Așadar Nirvana este un "Nimic absolut", un contrariu al lumii pe care o percepem. De asemenea ea este o întrupare a non-diferenței, a non-distincției, ea transcende orice opoziție, fiind un spațiu al "autoidentității contradictorii" ("coincidentia oppositorum") "Calea de mijloc" este principiul care
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
numeroase forme, iar transcrierea scrierilor sacre, materializare a Dharmei, este făcută cu evlavie și teamă. Śīla (sanscrită) sau sīla (păli) reprezintă educația morală, comportamentul etico-ascetic pe care trebuie să-l îndeplinească credinciosul budist. Este una din cele trei trepte către Nirvana (sila, samadhi și prajna) și a doua dintre "desăvârșiri" ("păramită") și se referă la puritatea în cuvânt, în gândire și faptă. Cele patru condiții ale śīlei sunt castitatea, liniștea deplină, calmul și anihilarea factorilor perturbatori ai pasiunii. Śīla vizează în
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
și își îndreaptă atenția spre unuia din cele trei caracteristici ale existenței: "anicca" (impermanența), "anatta" (non-sineitatea), "dukkha" (durerea). Apogeul meditației presupune intrarea într-un spațiu aflat la limita dintre conștient și inconștient, o plutire la granița dintre lumea efemeră și Nirvana. Însă această stare nu înseamnă și pătrunderea în Nirvana, deoarece meditația, nesusținută de alte elemente nu este în măsură să realizeze iluminarea. Potrivit unor învățați budiști, cunoașterea sau înțelepciunea ("prajñă") este singura care poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
caracteristici ale existenței: "anicca" (impermanența), "anatta" (non-sineitatea), "dukkha" (durerea). Apogeul meditației presupune intrarea într-un spațiu aflat la limita dintre conștient și inconștient, o plutire la granița dintre lumea efemeră și Nirvana. Însă această stare nu înseamnă și pătrunderea în Nirvana, deoarece meditația, nesusținută de alte elemente nu este în măsură să realizeze iluminarea. Potrivit unor învățați budiști, cunoașterea sau înțelepciunea ("prajñă") este singura care poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei, fără a se ajuta de tehnicile yoghine. Prajñă (sanscrită
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
Nirvana. Însă această stare nu înseamnă și pătrunderea în Nirvana, deoarece meditația, nesusținută de alte elemente nu este în măsură să realizeze iluminarea. Potrivit unor învățați budiști, cunoașterea sau înțelepciunea ("prajñă") este singura care poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei, fără a se ajuta de tehnicile yoghine. Prajñă (sanscrită) sau paññă (păli) este înțelepciunea capabilă să nimicească suferința și să aducă iluminarea, reprezintă revelația adevăratei înfățișări a realității, revelație care precede accederea în nirvana. De asemenea, prajñă este una din
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
poate realiza desăvârșirea omului și realizarea Nirvanei, fără a se ajuta de tehnicile yoghine. Prajñă (sanscrită) sau paññă (păli) este înțelepciunea capabilă să nimicească suferința și să aducă iluminarea, reprezintă revelația adevăratei înfățișări a realității, revelație care precede accederea în nirvana. De asemenea, prajñă este una din cele șase "păramită" (perfecțiuni) ale budismului Mahayana și una din cele zece ale budismului Theravada. Inițial, cunoașterea se fundamentează pe învățăturile lui Buddha (dharma), pe citirea studierea și recitarea textelor budiste. Cu toate acestea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
mai adaptabilă în condițiile istorice, și mai ornamentată, mai abundentă în artă, literatură și în ritualuri. De asemeni, budismul Mahayana aduce un element inedit, care reprezintă chintesența acestei școli, și anume bodhisattva, omul iluminat care renunță la intrarea imediată în Nirvana și se dedică salvării lumii de la suferință. Termenul "bodhisattva" nu a apărut însă odată cu mahayanismul, ci există chiar și în budismul primar, desemnându-l pe Gautama Buddha în viețile anterioare și în perioada ce precede iluminarea sa. Mahayana a preluat
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
theravadin încurajează fructificarea facultăților mentale, dezvoltarea sănătoasă a minții și cere ocolirea factorilor care ar putea tulbura luciditatea ei (ca alcoolul sau substanțele halucinante). Metoda de controlare a conștiinței și de antrenare a minții este meditația. Scopul practicilor este atingerea Nirvanei/Nibbanei, cel mai înalt nivel spiritual, și eliberarea de suferință. Învățăturile Theravadei spun că experiența suferinței este cauzată de pângăririle minții: lăcomia, aversiunea și amăgirea (iluzia), iar libertatea poate fi obținută prin aplicarea celor patru adevăruri nobile și în special
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
arhaților; ea îl înalță pe Buddha la statutul unei divinități eterne, omniprezente și omnisciente și creează un panteon de ființe cvasi-divine, bodhisattva, care se dedică autoperfecționării, înțelepciunii supreme și izbăvirii întregii lumi (oameni, animale, spirite și zei). Prin renunțarea la Nirvana imediată, bodhisattva își însușeșteo misiune mesianică. Mahayana face din Buddha un om-zeu idealizat și din bodhisattva o excelență universală. Ideologia acestei ramuri a budismului se opune concepției theravadine care lasă să se înțeleagă că iluminarea este un proces personal, individualizat
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
să reverse asupra lumii întregi taina revelației. Budismul mahayanist se fundamentează pe compasiunea infinită și universală (maha-karuna) a non-egoului și pe voința (bodhicitta) unui bodhisattva de a obține "trezirea minții" (caracteristică stării de Buddha) și cunoașterea necesară conducerii ființelor spre Nirvana. Alte elemente constitutive ale doctrinei sunt vacuitatea sau vidul (sunyata), dezvăluirea interioară a unei spiritualități perfecte (prajnaparamita; în traducere: "perfecțiunea înțelepciunii") și Buddha-dhatu (embrionul nemuritor, tathagatagarbha, al învățăturii budiste moștenit de fiecare ființă). Conform sutrelor mahayaniste, învățăturile despre tathagatagarbha reprezintă
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
două compilații și douăzeci și nouă de single-uri. La momentul actual, formația se află în turneul de promovare al albumului "Battle for the Sun", turneu care a inclus și România. Considerați de unii critici drept varianta glam a formației Nirvana din cauza imaginii androgine pe care o afișează, Placebo continuă să fie una dintre formațiile cele mai de succes ale rock-ului alternativ contemporan. Au vândut peste un milion de albume în Marea Britanie și peste zece milioane de albume la nivel
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]
-
vieții: Nu spera când vezi mișeii" "La izbândă făcând punte;" "Te-or întrece nătărăii;" "De ai fi cu stea în frunte;" Strofa își găsește reflectare în textul budist „"Unul e drumul care te duce la câștig, altul te duce la Nirvana. După ce un discipol al lui Buddha a-nvățat aceasta el nu va mai căuta respectul lumii, dar va depune eforturi pentru a-și însuși înțelepciunea"”. (op. cit V, 2). Strofa a-VIII-a adâncește ideea abstragerii din fenomenal. Motivul platonician sirenic "Ca
Glossă () [Corola-website/Science/322460_a_323789]
-
este, de fapt, Loga, care și-a înscenat moartea pentru a vedea cum se vor descurca aleșii lui în condițiile în care sunt stăpânii absoluți ai vieților semenilor lor. Dar Snark îi mințise aproape în orice aspect: nimeni nu atinge Nirvana prin evoluția etică. Scopul Lumii Fluviului este de a determina care oameni pot atinge nemurirea (aproximativ 40%), cei care reușesc să facă asta timp de 100 de ani, fiind recompensați cu nașterea pe Pământul depopulat și refăcut din punct de
Zeii Lumii Fluviului () [Corola-website/Science/320408_a_321737]
-
puțin populare, ca "Restless", "Sounds Of Freedom", "The Swan Song" și "Our Farewell". La 8 mai 2012 Sharon den Adel și Ruud Jolie au participat la înregistrările DWDD, interpretând un cover acustic după Smells Like Teen Spirit al celor de la Nirvana. În vara anului 2012, formația a luat parte la mai multe festivaluri europene de muzică, precum Sonisphere, Masters of Rock, Rock Werchter, Summerbreeze și Gods of Metal. Pentru sărbătorirea celei de-a cincisprezecea aniversări a formației, Within Temptation a susținut
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
și au fost recunoscuți la scară largă, multe formații de rock alternativ în anii 1980 își înregistrau creațiile cu ajutorul caselor de discuri independente și erau popularizate prin transmiterea muzicii lor la radio sau prin gura lumii. Odată cu succesul înregistrat de Nirvana și mișcările grunge și britpop la începutul anilor 1990 rock-ul alternativ a intrat pe scena muzicii și astfel multe formații au avut succes. Înainte ca "alternative rock" să fie folosit în mod comun la începutul anilor '90, genul muzical
Rock alternativ () [Corola-website/Science/306835_a_308164]
-
pot fi mai puternici decât oamenii, nici unul dintre ei nu sunt absoluți (neîntrecuți). Cel mai important dintre zei, ca om, suferă, de asemenea, în Samsara, ciclul în curs de desfășurare al morții și al renașterii ulterioare. Zeii nu au atins Nirvana, si sunt inca supuse emoții, inclusiv gelozia, furia, iluzii, durere, etc... Astfel, din moment ce un Buddha arată calea spre Nirvana, un Buddha este numit "profesorul a zeilor și oamenilor" (Skt : Sasta Deva-manușyăṇaṃ). Potrivit Canon Pali zeii au puteri de a afecta
Dumnezeu în Budism () [Corola-website/Science/318752_a_320081]
-
om, suferă, de asemenea, în Samsara, ciclul în curs de desfășurare al morții și al renașterii ulterioare. Zeii nu au atins Nirvana, si sunt inca supuse emoții, inclusiv gelozia, furia, iluzii, durere, etc... Astfel, din moment ce un Buddha arată calea spre Nirvana, un Buddha este numit "profesorul a zeilor și oamenilor" (Skt : Sasta Deva-manușyăṇaṃ). Potrivit Canon Pali zeii au puteri de a afecta numai în măsura în sfera lor de influență sau de control le permite. În acest sens, prin urmare, acestea
Dumnezeu în Budism () [Corola-website/Science/318752_a_320081]
-
profesorul a zeilor și oamenilor" (Skt : Sasta Deva-manușyăṇaṃ). Potrivit Canon Pali zeii au puteri de a afecta numai în măsura în sfera lor de influență sau de control le permite. În acest sens, prin urmare, acestea nu sunt mai aproape de Nirvana mare de oameni și nu mai înțelept, în sensul final. Un dialog între regele Pasenadi Kosala, Vidudabha sau general și Buddha cel istoric a scoate la iveală o mulțime de lucruri despre poziție relativ mai slabă de zei în budism
Dumnezeu în Budism () [Corola-website/Science/318752_a_320081]
-
merge în viitorul îndepărtat. Predecesorul său imediat a fost Dipankara Buddha, și succesorul său va fi numit Maitreya. Budismul recunoaște trei tipuri de Buddha, dintre care termenul simplu de „Buddha” este rezervat primului tip, acela de Samyaksam-buddha (Pali: Samma-Sambuddha). Obținerea Nirvanei este același lucru, dar un Samyaksam-buddha deține mai multe calități și capacități decât celelalte două tipuri. Istoricul, vechiul Buddha pare să se fi prezentat nu ca zeu sau mântuitor, ci ca un profesor capabil să ghideze ființele simțitoare în afara samsarei
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
vezi secțiunea "Eternul Buddha" de mai jos): potrivit acestei doctrine mai puțin răspândite, doar tărâmul samsara nu are esență eternă, pe când dacă atribuim aceeași caracteristică lui Buddha, comitem o gravă ofensă și ne îndepărtăm periculos de la calea autenticei Dharma (vezi Nirvana Sutra). Fericirea din Nirvana, conform budismului, este accesibilă tuturor ființelor - deși ortodoxismul presupune că mai întâi trebuie să te naști ca om. Accentuând această universalitate, budismul se referă la mulți Buddha și de asemenea la mulți bodhisattva - ființe încredințate Luminării
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
de mai jos): potrivit acestei doctrine mai puțin răspândite, doar tărâmul samsara nu are esență eternă, pe când dacă atribuim aceeași caracteristică lui Buddha, comitem o gravă ofensă și ne îndepărtăm periculos de la calea autenticei Dharma (vezi Nirvana Sutra). Fericirea din Nirvana, conform budismului, este accesibilă tuturor ființelor - deși ortodoxismul presupune că mai întâi trebuie să te naști ca om. Accentuând această universalitate, budismul se referă la mulți Buddha și de asemenea la mulți bodhisattva - ființe încredințate Luminării, care jură: Ideea unui
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
Samantabhadra Buddha ca eternul, primordialul Buddha, Mintea Trezită a bodhi, care spune: "Din vremurile antice, eu sunt Buddha celor trei timpuri [trecut, prezent și viitor]." Noțiunea unui Buddha etern găsește poate rezonanță în ideea mai timpurie a unei eterne Dharma/Nirvana, despre care se zice că este întrupată în Buddha. Doctrina unui Buddha etern nu este, în orice caz, o trăsătură a budismului Theravada. Bătrânii Școlii de Budism, care susține că păstrează învățăturile originale ale lui Buddha încă de la primul mare
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]