1,376 matches
-
sursa de apă, turmele de ovine și caprine contribuie la degradarea vegetației asociate habitatului 92A0. Intensitate: Ridicată (R) Localizare: peste 85% din suprafața sitului Natura 2000 constă în pășuni comunale sau utilizate individual, acestea constau în fitocenoze adaptate la solul nisipos și s-au format prin colonizarea suprafețelor care au fost desecate între anii 1967-1973 și incluse în sistemul hidroameliorativ Ianca- Potelu-Dăbuleni. In interiorul sitului se află 5 stâne, toate pe partea stângă a canalului principal C0, iar în vecinătatea sitului
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
Serpentinit - tonă Șisturi verzi - tonă Micașist - tonă Gnais - tonă Marmură (rocă ornamentală) - mc Calcar Calcar ornamental - mc Calcar industrial și de construcție - tonă Cretă - tonă Dolomită - tonă Marnă - tonă Argilă comună - tonă Argilă refractară - tonă Argilă caolinoasă - tonă Argilă caolinoasă - nisipoasă - tonă Nisip caolinos - tonă Nisip silicios pentru industria sticlei și industria metalurgică - tonă Nisip silicios cu bile de silex - tonă Nisip pentru materiale de construcție - tonă Nisip cu scoici și fragmente de scoici exploatat pe platoul continental al Mării Negre
INSTRUCȚIUNI din 2 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289967]
-
privind creșterea împăduririi suprafețelor de teren agricol care și-au pierdut capacitatea de producție agricolă: SM8.2.1.5.1. Măsuri privind crearea și întreținerea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole SM8.2.1.5.2. împădurirea terenurilor agricole cu ravene și alunecări SM8.2.1.5.3. împădurirea terenurilor agricole nisipoase SM8.2.1.5.4. împădurirea terenurilor agricole sărăturate 2024-2030 Coordonare: MADR Implementare: MADR, MMAP, Autorități publice centrale și/sau locale Suprafața în hectare a terenurilor agricole care fac obiectul contractelor de dezvoltare, modernizare și adaptare a infrastructurii agricole și silvice Fonduri UE/internaționale publice/private, Bugetul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
privind creșterea împăduririi suprafețelor de teren agricol care și-au pierdut capacitatea de producție agricolă: SM8.2.1.5.1. Măsuri privind crearea și întreținerea perdelelor forestiere de protecție a terenurilor agricole SM8.2.1.5.2. Împădurirea terenurilor agricole cu ravene și alunecări SM8.2.1.5.3. Împădurirea terenurilor agricole nisipoase SM8.2.1.5.4. Împădurirea terenurilor agricole sărăturate ... 9. Energie ODD 7 Ținta SNDDR 2030 Indicator Măsuri prevăzute în PNASC 7.1 Extinderea rețelelor de transport și distribuție pentru energie electrică și gaze naturale în vedea asigurării accesului consumatorilor casnici, industriali și comerciali la
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
important să se decidă la ce distanță față de fundul mării se obține lățimea de înregistrare dorită. Acest lucru poate fi realizat cu ușurință prin plasarea unei benzi măsurabile pe fundul unui bazin sau pe fundul mării într-o zonă nisipoasă de mică adâncime. Efectuarea acestei măsurări pe uscat nu este recomandată deoarece câmpul vizual al majorității camerelor se schimbă sub apă. Se recomandă ca aparatul foto să fie protejat cu un cadru, pentru a nu fi deteriorat la contactul cu
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
sau anuale și perene aparținând clasei Cakiletea maritimae R. Tx. et Prsg. 1952, dezvoltate în general pe nisipuri grosiere (cochilifere), dar pe alocuri și pe nisipuri fine, ușor sărăturate, bogate în materii organice azotate. Ocupă în general porțiunea de plajă nisipoasă dintre mediolitoral și dunele mobile embrionare (habitatul 2110), dar în unele situații (mai ales pe plajele late și pe grinduri) pot fi întâlnite și pe dunele joase de nisip din apropierea mediolitoralului, scăldate ocazional de valuri, în timpul furtunilor puternice
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
Perișor, zona Sacalin-Zătoane, Sfântu Gheorghe-Câșla Vădanei, plaja Sulina. Mare parte a observațiilor se vor desfășura în zona costieră a Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde habitatul este prezent aproape continuu de-a lungul țărmului, mai puțin în zonele în care plajele nisipoase se îngustează mult datorită eroziunii sau pe suprafețele pe care se practică pășunatul intensiv și extensiv (vite, cai), inclusiv în zone strict protejate din Rezervația Biosferei (Periteașca- Leahova, Sahalin-Zătoane). În Rezervația Biosferei Delta Dunării (ROSCI 0065), habitatul 1210 este în
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
se manifestă atât prin consumul selectiv al speciilor (mai ales Salsola kali subsp. ruthenica în fazele tinere de dezvoltare și Crambe maritima - varza de mare), cât și călcarea vegetației, tasarea substratului sub copitele animalelor (vite, cai) și modificarea calității substratului nisipos datorită bălegarului produs. Datorită pășunatului, suprafețe mari de vegetație din cadrul habitatului 1210 au fost distruse sau puternic afectate (compoziție în specii, acoperire, densitatea speciilor). Astfel de situații au fost observate, paradoxal, în zone strict protejate din Rezervația Biosferei Delta
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
de nisip permanent submerse la mică adâncime CLAS. PAL.: 11.125, 11.22, 11.31, 11.333 Bancurile de nisip sunt forme topografice înălțate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse și înconjurate permanent de ape mai adânci. Acestea sunt constituite mai ales din sedimente nisipoase, însă un banc nisipos poate fi constituit și din nisipuri cu granulație, inclusiv bolovăniș și pietriș, dar și din sedimente mai fine, precum mâlul. Bancurile în care stratul de nisip se suprapune peste substratul stâncos sunt clasificate ca bancuri de
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
la mică adâncime CLAS. PAL.: 11.125, 11.22, 11.31, 11.333 Bancurile de nisip sunt forme topografice înălțate, alungite, rotunjite sau neregulate, permanent submerse și înconjurate permanent de ape mai adânci. Acestea sunt constituite mai ales din sedimente nisipoase, însă un banc nisipos poate fi constituit și din nisipuri cu granulație, inclusiv bolovăniș și pietriș, dar și din sedimente mai fine, precum mâlul. Bancurile în care stratul de nisip se suprapune peste substratul stâncos sunt clasificate ca bancuri de nisip dacă fauna asociată
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
hidrologice, și gestionarea corespunzătoare a habitatelor pentru încetinirea, oprirea sau inversarea proceselor naturale. 1140 Suprafețe de mâl și nisip neacoperite de apa mării la maree joasă CLAS. PAL.: 14 Habitat de o importanță deosebită, cuprinde în general nisipuri și amestecuri nisipos - mâloase și detritice din zona de coastă a mărilor și oceanelor, implicit a zonelor lagunare conexe. Suprafețele ocupate de acest habitat sunt caracterizate de lipsa acoperirii de către apa mării la reflux, lipsa plantelor vasculare, precum și de apariția pe
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
păsări de apă. Din cauza faptului că Marea Neagră are o amplitudine a mareelor de aproximativ 0,3 m, ceea ce poate fi definit ca aproape neglijabil, putem conchide asupra ideii că acest habitat se limitează la supralitoralul și mediolitoralul plajelor nisipoase. La litoralul românesc putem grupa variațiunile de prezență a acestui tip de habitat în câteva forme-cadru, după cum urmează: – Nisipuri supralitorale, acoperite sau nu cu depozite detritice, având uscare rapidă. Această formă ocupă acea parte a plajei care nu este
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături Protocoalele de monitorizare și metodologiile de monitorizare a habitatelor de sărături sunt aferente următoarelor tipuri de habitate: 1310 Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1410 Pajiști sărăturate de tip mediteranean - Juncetalia maritimi; 1530* Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice. Capitolul 2.1 Protocol de monitorizare a stării de conservare a habitatelor de sărături de interes comunitar Alegerea și distribuția ploturilor se face în funcție
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
redate habitatele de sărături de interes comunitar care fac obiectul prezentei metodologii: Denumirea și codul Natura 2000 Prezența în regiunea biogeografică PAN CON ALP STE PON 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase [v] [v] [v] 1410 - Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) [v] 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto - sarmatice [v] [v] [v] [v] În tabelul de mai jos sunt redate perioadele optime de culegere a datelor în cadrul
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
face în același timp cu definirea obiectivelor principale ale ghidului sintetic, cele două procese fiind strâns corelate între ele. Exemplu: Harta de distribuție pentru habitatul de sărături 1310 Comunități cu Salicornia spp.și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase: Pentru fiecare obiectiv principal propus, la nivelul fiecărui habitat țintă, se identifică acele caracteristici (atribute) ale habitatului care reflectă proprietățile acestuia și pot fi cuantificate. Fiecărui atribut, acolo unde informațiile existente permit acest lucru, i se va defini un interval
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
habitatelor de sărături Denumirea și codul Natura2000 Perioade optime de monitorizare Metoda utilizată Obs. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase Observații directe prin: - metoda releveelor sau a transectelor itinerante metoda Braun-Blanquet Min 7 relevee/ transecte de monitorizare în cadrul ariilor naturale țintă și în afara acestora, în situația prezenței habitatului. 1410 - Pajiști sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Observații directe
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
și extinderea perturbărilor ... ... 2.3. Lista cu siturile de importanță comunitară pentru habitatele de sărături Tip habitat Natura 2000 Cod Sit Natura 2000 Nume Sit Natura 2000 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase R0SCI0005 Balta Albă - Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni R0SCI0065 Delta Dunării R0SAC0221 Sărăturile din Valea Ilenei R0SCI0222 Sărăturile Jijia Inferioară - Prut R0SAC0223 Sărăturile 0cna Veche R0SAC0238 Suatu - Cojocna - Crairât R0SCI0305 Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca R0SCI0307 Lacul Sărat - Brăila R0SCI0389 Sărăturile
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
sud-vestul Olteniei (zona Calafat-Bașcov-Dolj, Izvoarele-Mehedinți) și în Câmpia de Vest/ Crișana (Dunele de nisip de la Foieni). Tipurile de dune adăpostesc comunități de plante unice la nivel național sau european, cu numeroase rarități floristice, multe dintre ele specifice substratului nisipos, mai mult sau mai puțin sărăturat. În funcție de mobilitatea dunelor, de gradul de solificare a nisipurilor, de vegetația caracteristică cu rol în fixarea dunelor sau de influența mai mult sau mai puțin pregnantă a apelor freatice sau de infiltrație
GHID din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278322]
-
zonele în care există exploatări de sedimente din albia sau de pe malurile râului. E.4 Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei Scăzută (S) E.5 Confidențialitate Informații publice E.6 Detalii Multe dintre speciile de păsări folosesc zonele nisipoase cu nivel al apei scăzut, ca habitate de hrănire sau reproducere. Dispariția și exploatarea acestor tipuri de ecosisteme afectează în mod semnificativ prezența speciilor în sit. ... 5.3.2. Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabelul F: Evaluarea impacturilor cauzate
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
granit finisat sau pe beton 0,50 Zidărie de piatră sau beton pe zidărie uscată de piatră 0,70-0,80 Zidărie de piatră sau beton pe anrocamente în apă 0,50-0,60 Anrocamente pe pământ vegetal sau nisip uscat 0,50-0,70 Anrocamente pe pământ vegetal sau nisipos în apă 0,40-0,50 Zidărie de piatră sau beton pe pământ vegetal uscat 0,45-0,65 Zidărie de piatră sau beton pe pământ vegetal în apă 0,30-0,40 Anrocamente pe argilă uscată 0,35-0,45 Anrocamente pe argilă în apă 0,30-0,33 Între pietrele anrocamentelor uscate sau
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
0,30 3. Idem, până la 2 mm 0,40 4. Amestec de nisip mare 0,60 - 0,70 5. Nisip bine așezat și pietriș mărunt, acțiune de lungă durată 0,80 - 0,90 6. Idem, acțiune de scurtă durată, la viituri 1,00 - 1,20 7. Praf nisipos curat 1,10 8. Pietriș cuarțos rotund cu diametrul 0,50 - 1,50 cm 1,25 9. Pietriș amestecat cu praf, acțiune de lungă durată 1,50 10. Idem, cu acțiune temporară 2,00 11. Pietriș cuarțos mare, cu diametrul de 4 - 5 cm 4,80 12
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
filtrului de protecție; d_1 - grosimea stratului de pietriș; d_2 - grosimea stratului de nisip; d_3 - grosimea stratului de balast; g - grosimea îmbrăcăminții de protecție. Domeniul de aplicabilitate al fiecărui tip de filtru este următorul: Tipul 1 - pe taluzuri executate în argile nisipoase compacte sau nisipuri grosiere. Pietrișul poate avea dimensiuni 3,0 ... 6,0 cm; Tipul 2 - pe taluzuri executate în nisipuri mijlocii. Nisipul grosier din filtru poate avea dimensiuni 1 ... 3 mm. Tipul 3 - pe taluzuri executate în nisipuri fine, prăfoase. Balastul trebuie
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
Mediul marin 3.1.1.1. Geomorfologia Din punct de vedere geomorfologic, zona costieră poate fi împărțită în două unități principale. Unitatea nordică, de la Golful Musura, în nord, până la Capul Midia, în sud, este reprezentată de țărm deltaic și lagunar (plaje nisipoase cu pante submarine line). În unitatea sudică, cuprinsă între Capul Singol și Vama Veche, aspectul general este determinat de prezența falezei la baza căreia se formează plaje înguste, alternanța promontoriilor cu țărm acumulativ (plaje de tip barieră, cordoane litorale, „pocket-beach
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
este determinat de prezența falezei la baza căreia se formează plaje înguste, alternanța promontoriilor cu țărm acumulativ (plaje de tip barieră, cordoane litorale, „pocket-beach“). Între aceste două sectoare există o unitate de tranziție (Cap Midia - Cap Singol), reprezentată de bariera nisipoasă Mamaia. Plajele cu nisip constituie cel puțin 68,5% (167,3 km) din zona costieră, din care 136 km de plaje în regim natural situate în unitatea nordică a țărmului românesc (majoritatea constând din sedimente transportate de fluviul Dunărea și redistribuite de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Negre s-a izolat, urmând ciclul schimbărilor climatice din Cuaternar. Actualmente se apreciază că subsidența în zona costieră aferentă Deltei Dunării este de aproximativ 1,5-18 mm/an. Sedimentele din unitatea nordică conțin trei populații de particule: fracția argiloasă și siltică; fracția nisipoasă - cu participarea cea mai importantă; și fracțiunea calcaroasă (predominant cochiliferă). Depozitele de plajă din unitatea sudică (Cap Singol-Vama Veche) prezintă caracteristici granulometrice dependente de mai mulți factori: sursa de material sedimentar, regimul hidrodinamic dominant, morfologia costieră etc. În unitatea sudică
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]