322 matches
-
două instrumente: nivelă și miră topografică. Nivela este un instrument optic, prevăzut cu o lunetă topografică care se poate roti doar în plan orizontal. Cu ajutorul lunetei se citește înălțimea de pe miră, aflată în punctul pentru care dorim să determinăm altitudinea. Nivelmentul geometric poate fi de capăt sau de mijloc: Nivelmentul trigonometric se bazează pe faptul că, știind altitudinea punctului de stație și panta terenului, putem determina Dh și apoi altitudinea punctului în care se află mira. Între punctele A și B
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
instrument optic, prevăzut cu o lunetă topografică care se poate roti doar în plan orizontal. Cu ajutorul lunetei se citește înălțimea de pe miră, aflată în punctul pentru care dorim să determinăm altitudinea. Nivelmentul geometric poate fi de capăt sau de mijloc: Nivelmentul trigonometric se bazează pe faptul că, știind altitudinea punctului de stație și panta terenului, putem determina Dh și apoi altitudinea punctului în care se află mira. Între punctele A și B se formează ipotenuza unui triunghi dreptunghic în care cunoaștem
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
α × AB. Altitudinea punctului B este egală cu altitudinea punctului A plus Dh. Această metodă se bazează pe relația care există între presiune atmosferică și altitudine, cunoscut fiind faptul că presiunea atmosferică crește când altitudinea scade și invers. În topografie, nivelmentul barometric se efectuează cu ajutorul altimetrelor care funcționează pe principiul enunțat mai sus. La măsurarea altitudinii cu altimetrul trebuie să se țină seama de factorii care influențează presiunea atmosferică și anume: temperatura, densitatea și umiditatea aerului, accelerația gravitațională și latitudinea locului
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
teren, după care se pot face determinări. Altimetrele pot fi mecanice sau electronice. Precizia de măsurare depinde de aparat și variază între 5 - 10 m la cele mecanice și 1 m la cele electronice. Este cel mai modern tip de nivelment, în care determinarea cotelor se efectuează în sistemul GPS (Global Positioning System), cu ajutorul unui număr de 24 de sateliți ai Pământului (la care se adaugă și patru sateliți de rezervă) și a stațiilor de la sol. "Articol principal: Reper de nivelment
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
nivelment, în care determinarea cotelor se efectuează în sistemul GPS (Global Positioning System), cu ajutorul unui număr de 24 de sateliți ai Pământului (la care se adaugă și patru sateliți de rezervă) și a stațiilor de la sol. "Articol principal: Reper de nivelment" Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere. În cazul punctelor ce fac parte din rețeaua de nivelment de precizie și care deci trebuie să fie bine fixate, să dureze o perioadă mai îndelungată, se utilizează
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
cotelor se efectuează în sistemul GPS (Global Positioning System), cu ajutorul unui număr de 24 de sateliți ai Pământului (la care se adaugă și patru sateliți de rezervă) și a stațiilor de la sol. "Articol principal: Reper de nivelment" Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere. În cazul punctelor ce fac parte din rețeaua de nivelment de precizie și care deci trebuie să fie bine fixate, să dureze o perioadă mai îndelungată, se utilizează repere speciale din metal
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
la care se adaugă și patru sateliți de rezervă) și a stațiilor de la sol. "Articol principal: Reper de nivelment" Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere. În cazul punctelor ce fac parte din rețeaua de nivelment de precizie și care deci trebuie să fie bine fixate, să dureze o perioadă mai îndelungată, se utilizează repere speciale din metal montate în soclul unor clădiri cu caracter de permanență ca: școli, primării, biserici sau chiar pe borne de
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
poate face, în special în zonele de intravilan, și prin plăci de metal (fontă) de forma unei platforme circulare, care are montată deasupra o calotă sferică pe care se așează mira și care sunt cunoscute sub numele de „broaște de nivelment”.
Nivelment () [Corola-website/Science/332976_a_334305]
-
În topografie un reper de nivelment reprezintă un indicator de nivel care servește la calcularea sau la verificarea altitudinii unui punct de pe teren. Altitudinile sau cotele punctelor topografice sunt măsurate și calculate în funcție de o suprafață de referință sau de comparație. Această suprafață trebuie să fie perpendiculară
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
un reper, numit reper zero fundamental, care are altitudinea de 2,400 m și este montat într-o construcție specială. Altitudinea acestui reper zero fundamental se măsoară cu ajutorul unor aparate numite „medimaremetre” sau „medimaregrafe”. Rețeaua de sprijin a ridicărilor de nivelment din România cuprinde rețele de ordinul I, II, III și IV care împreună formează rețeaua nivelmentului de stat, fiind independentă de rețeaua de sprijin a ridicărilor planimetrice. Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere care
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
într-o construcție specială. Altitudinea acestui reper zero fundamental se măsoară cu ajutorul unor aparate numite „medimaremetre” sau „medimaregrafe”. Rețeaua de sprijin a ridicărilor de nivelment din România cuprinde rețele de ordinul I, II, III și IV care împreună formează rețeaua nivelmentului de stat, fiind independentă de rețeaua de sprijin a ridicărilor planimetrice. Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere care pot fi de două tipuri: În rețeaua de nivelment de stat reperele sunt permanente, iar în
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
medimaremetre” sau „medimaregrafe”. Rețeaua de sprijin a ridicărilor de nivelment din România cuprinde rețele de ordinul I, II, III și IV care împreună formează rețeaua nivelmentului de stat, fiind independentă de rețeaua de sprijin a ridicărilor planimetrice. Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere care pot fi de două tipuri: În rețeaua de nivelment de stat reperele sunt permanente, iar în rețeaua locală, marcarea punctelor se face prin repere permanente sau provizorii. Reperele permanente se împart
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
III și IV care împreună formează rețeaua nivelmentului de stat, fiind independentă de rețeaua de sprijin a ridicărilor planimetrice. Marcarea punctelor de nivelment se realizează, în funcție de importanța punctelor, cu ajutorul unor repere care pot fi de două tipuri: În rețeaua de nivelment de stat reperele sunt permanente, iar în rețeaua locală, marcarea punctelor se face prin repere permanente sau provizorii. Reperele permanente se împart în repere fundamentale de adâncime, utilizate la marcarea punctelor de ordinul I și II, în repere ordinare sau
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
provizorii. Reperele permanente se împart în repere fundamentale de adâncime, utilizate la marcarea punctelor de ordinul I și II, în repere ordinare sau repere de sol și în repere de perete (mărci) folosite pentru punctele de ordinul III-IV. Rețelele de nivelment de ordinul V se marchează prin repere permanente de tipul reper de sol și mărci de perete. "Reperele de sol" se construiesc dintr-o țeavă metalică cu diametru de 60 mm încastrata într-un bloc de beton. În partea superioară
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
un cap sferic. "Mărcile de perete" denumite și repere consolă, sunt turnate din fontă și conțin coada, placa portcotă sau numărul de ordine, consola și pastila semisferică pe care se așează mira. Locurile unde se plantează reperele și mărcile de nivelment, se aleg astfel să asigure permanent stabilitatea lor, precum și folosirea lor în bune condițiuni, de obicei sunt montate în soclul unor clădiri cu caracter de permanență ca: școli, primării, biserici sau chiar pe borne de beton. Marcarea punctelor rețelei de
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
se aleg astfel să asigure permanent stabilitatea lor, precum și folosirea lor în bune condițiuni, de obicei sunt montate în soclul unor clădiri cu caracter de permanență ca: școli, primării, biserici sau chiar pe borne de beton. Marcarea punctelor rețelei de nivelment locale se face permanent prin repere și mărci de tipul corespunzator preciziei nivelmentului ce se execută sau provizoriu, funcție de destinația rețelei și timpul cât va fi folosită. Ca repere provizorii se folosesc borne de beton, țăruși metalici, stâlpi din lemn
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
condițiuni, de obicei sunt montate în soclul unor clădiri cu caracter de permanență ca: școli, primării, biserici sau chiar pe borne de beton. Marcarea punctelor rețelei de nivelment locale se face permanent prin repere și mărci de tipul corespunzator preciziei nivelmentului ce se execută sau provizoriu, funcție de destinația rețelei și timpul cât va fi folosită. Ca repere provizorii se folosesc borne de beton, țăruși metalici, stâlpi din lemn, soclul de zid sau de piatră a unei clădiri sau garduri, stânci. La
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
funcție de destinația rețelei și timpul cât va fi folosită. Ca repere provizorii se folosesc borne de beton, țăruși metalici, stâlpi din lemn, soclul de zid sau de piatră a unei clădiri sau garduri, stânci. La plantarea reperelor sau mărcilor de nivelment se descrie locul de amplasare, în mod asemănător cu descrierea topografică a punctelor de sprijin planimetrice.
Reper de nivelment () [Corola-website/Science/332979_a_334308]
-
se instalează posturi hidrometrice. Astfel de posturi sunt instalate în porturile Constanța, Mangalia și Sulina. Distanța dintre două posturi hidrometrice este de 40 - 100 km în funcție de configurația coastei. Un post hidrometric este compus din instalația de măsurare și reperul de nivelment. Instalația de măsurare poate fi o miră sau un maregraf. Mira hidrometrică este o riglă gradată fixată pe un suport (cheu, debarcader, etc) instalat în apă, pe care se citesc variațiile de nivel ale apei față de zeroul hidrografic. Maregrafele sunt
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
Mira topografică numită și stadie este o riglă gradată, utilizată în măsurătorile topografice. Mira se așează, de obicei vertical, în punctul vizat și se citește pe ea înălțimea planului de viză față de nivelul punctului vizat (în cazul măsurăorilor de nivelment) sau numărul de gradații prins între firele sadimetrice (în cazul măsurătorii indirecte a distanțelor). Mirele utilizate până prin anii '70 ai secolului trecut erau fabricate din lemn și erau pliabile (aveau o balama la mijloc) pentru a fi mai ușor de
Miră topografică () [Corola-website/Science/332872_a_334201]
-
Collège royal. A fost unul dintre primii 21 de membri ai Academiei Franceze de Stiinte la fondarea acesteia la Paris, în 1666. În 1667-1668 a lucrat împreună cu astronomul Adrien Auzout. Este inventatorul unei lunete care i-a permis să realizeze nivelmente cu o precizie de ordinul de 1 centimetru pe kilometru. În 1669-1670 Academia de Stiinte l-a însărcinat cu măsurarea arcului de meridian între Paris și Amiens. Măsurătorile prin triangulație l-au condus la un rezultat de 111 până la 112
Jean Picard () [Corola-website/Science/333246_a_334575]
-
principalul său concurent, Giovanni Cassini. Aceste corespondențe l-au condus pe Picard la contribuții din domenii ale științei aflate în afara geodeziei, precum aberația luminii pe care a observat-o în timp ce se află în Danemarca, la "Uraniborg". Specialist în relevee de nivelment, Colbert a făcut apel la , deoarece avea îndoieli în privința proiectului unui canal de la Loara la Versailles. Acest proiect propus regelui Ludovic al XIV-lea de către Riquet, cel care a conceput Canal du Midi, viza alimentarea fântânilor și bazinelor din parcul
Jean Picard () [Corola-website/Science/333246_a_334575]