1,403 matches
-
opera literară a grupului arcadienilor este poemul eroi-comic "O Hissope", de António Dinis da Cruz e Silva (1731 — 1799). Încercările repetate de a se ajunge la un repertoriu național de teatru nu prea au fost încununate de succes. Satirizarea aristocrației nobiliare și a valorilor sale inspiră câteva comedii că "O Falso Heroísmo" (Falsul eroism), de Cruz e Silva, și "Assembleia ou Partida" (Adunarea sau plecarea), de Correia Garçăo, din care face parte și "Cantada de Dido". Cu toate că n-au lăsat nici măcar
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
hectare, cu vegetație de stepa și unde se găsește o plantă rară, Astragalus Peterfi (Lintea Pratului), respectiv lacul artifial de 70 hectare, unde se practică pescuitul sportiv și nici Biserică Unitariana din secolul al XIII-lea ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
ce a aparținut familiei nobiliare Suki, și unde se mai păstrează celebrele steme cu lupi ale familiei. La cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc. Situațiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002 - 2003, nu prezintă
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
cele menționate mai sus se adaugă Biserică Reformata- Calvina din Suatu, monument istoric, construită în anul 1682 și care adăpostește stema familiei nobiliare Bornemisza din Ineu, respectiv obiective turistice din Aruncuta, cum ar fi Biserică greco-catolica cu frumoasele picturi, cimitirul nobiliar de pe Dealul Criptei, zona arheologică Cremeniș - Ciurgău, etc. Situațiile statistice privind recesământul din satul Suatu , realizat în perioada 2002 - 2003, nu prezintă structura detaliată a populației așa cum aceasta s-a realizat în 1992, informațiile statistice referindu-se la întreaga comună
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
care se sprijină pe contraforturi cu bolțare ornamentala. În anul 1790 biserică a suferit o reparație capitala, realizată de Laszlo Suky (1741-1791), pe atunci curatorul Bisericii Unitariene și prim curator al Școlii superioare din Cluj, ultimul urmaș al celebrei familii nobiliare Suki. De altfel acesta și-a lăsat, prin testament, toată averea bisericii, devenind astfel cel mai mare binefăcător al bisericii unitariene din secolul al XVIII-lea.
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
(n. 10 septembrie 1810, Copăceni, Cluj - d. 16 mai 1880, Roșia Montană) a fost unul dintre revoluționarii români care a luptat alături de Avram Iancu, în calitate de prefect al Legiunii Arieșului. A fost descendent al unei familii nobiliare de preoți din Vima Mică (Țara Lăpușului). a urmat studii teologice și a fost numit preot capelan în Roșia Montană. În timpul revoluției din 1848 i s-a încredintat conducerea luptelor din părțile Abrudului, Câmpeni până la Iara-Buru. A dat dovadă de
Simion Balint () [Corola-website/Science/306147_a_307476]
-
(sau Kazanovschi) este o familie nobiliară poloneză refugiată în Moldova odată cu prima împărțire a Poloniei de către ruși. În documentele vremii există amintit momentul datat 22-23 mai 1652, în care „oastea hatmanului polonez Martin Kalinovschi și a nobilului Kazanovschi a încercat să bareze calea cazacilor spre Moldova
Cassanovschi () [Corola-website/Science/312713_a_314042]
-
drepturile sale, care fuseseră ocupate de mai mulți nobili. Interesant este faptul că în documentul din 1353 "Posesiunea Reter" este localizată în Transilvania și aparține Scaunului de la Sighișoara, ceea ce nu poate fi luat în considerație cuvânt cu cuvânt deoarece posesiunile nobiliare, precum și domeniile Ordinului nu erau incluse în administrația săseasca. Contele Nicolaus von Henndorf (Nycolaus) apare încă în anul 1369 că proprietar al regiunii Sighișoara. Gustav Kisch(1905) atribuie că denumire a localității sintagma "Satul lui Rether" și consideră că este
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
a Retisului până pe la anul 1400. Gernot Nussbacher - Allgemeine Deutsche Zeitung fur Rumanien Se mai amintește că în 1417 iobagii din Retis au luat parte la răscoală din județul Albă, condusă de Kardosi Ianosi, represaliile aveau să vină din partea armatei nobiliare și a patriciatului săsesc de pe Olt (Alt) cu reședința la (Schenk) Cincsor. Parcela eroilor români și germani din cele două războaie mondiale este amplasată în cimitirul săsesc din localitate. În această parcela sunt înhumați 55 eroi germani din Primul Război
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
În același an, Andreiu Petru vine din Gălpâia și începe să păstorească în Sânmihaiu Almașului. Împreuna cu fratele său geamăn, Andreiu Pavel, au fost innobilați cu titlul ""de Mohaci"". Descendenta lor, Margareta Buteanu din Cluj Napoca, își aducea aminte de blazonul nobiliar, care se mai păstra în copilăria ei. Andreiu Petru se retrage, probabil din cauza vârstei înaintate, în 1752. Nu se cunoaște anul morții. Andreiu Toma, fiul lui Andreiu Petru, a fost hirotonit în 1752 ""marți după Pasci"". I s-au născut
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
a păstrat doar Troița Rednicenilor (foto) din hotarul comunei Berbești, datată în sec. al XVIII-lea și care, prin elementele ce o compun și prin tratarea lor sculpturală, se înscrie în stilul gotic" (M. Dăncuș, 1986). Familia Rednic, având descendență nobiliară, cu rezidența în Giulești, pe Valea Marei, a dat Maramureșului numeroși preoți și dregători ai comitatului. Un membru ilustru al familiei a fost Atanasie Rednic (născut în 1722, în satul Giulești și decedat în 1772 la Blaj), episcop al Bisericii
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]
-
noii societăți s-a schimbat în mod radical. În timul rebeliunii lui Hmelnițki, șleahticii polonezi și magnații ruteni polonizați au fugit din Ucraina. Ca urmare, noua aristocrație a fost formată din amestecul nobilimii care rămăsese pe teritoriul Hetmanatului (vechi familii nobiliare care respinseseră polonizarea și mica nobilime care se alăturaseră cazacilor în lupta împotriva polonezilor) cu ofițerimea căzăcească în ascensiune. Nobilii loiali Hetmanatului, spre deosebire de aristocrații polonezi, ale căror proprietăți fuseseră redistribuite ucrainenilor, își păstaseră privilegiile, pământurile și satele de iobagi. Vechea
Hetmanatul Căzăcesc () [Corola-website/Science/318880_a_320209]
-
căzăcească în ascensiune. Nobilii loiali Hetmanatului, spre deosebire de aristocrații polonezi, ale căror proprietăți fuseseră redistribuite ucrainenilor, își păstaseră privilegiile, pământurile și satele de iobagi. Vechea nobilime și noua clasă a ofițerilor cazaci au fost numiți „Distinșii tovarăși militari”. Astfel, natura statutului nobiliar a fost schimbată în mod fundamental, nemaifiind ereditar, depinzând în schimb de loialitatea față de statul căzăcesc. În timp însă, pământurile ofițerilor cazaci și privilegiile lor au devenit ereditare, iar clasa nobililor și ofițerilor a reușit să acapareze moșii întinse, comparabile
Hetmanatul Căzăcesc () [Corola-website/Science/318880_a_320209]
-
statului. Nobilii și cazacii puteau ajunge preoți, sau inves. Douăsprezece orașe ale Hetmanatului se bucurau de anumite drepturi de autoguvernare, aveau propriile judecătorii și propriul buget. Orășenii bogați puteau să dețină funcții în administrația Hetmanatului sau își puteau cumpăra titluri nobiliare. Populația orășenească era relativ puțin numerică (cele mai mari orașe, Kiev și Nijîn aveau în jur de 15.000 de locuitori) și nu a fost așa de importantă ca alte grupuri sociale din Hetmanat. Țăranii reprezentau majoritatea populației Hetmanatului. Deși
Hetmanatul Căzăcesc () [Corola-website/Science/318880_a_320209]
-
autonome căzăcești. Doi ani mai târziu, a fost restricționat dreptul la libera mișcare a țăranilor, iar procesul de iobăgizare al populației rurale ucrainene a fost încheiat. Soldații cazaci au fost integrați în armata rusă, în vreme ce ofițerii cazaci au primit statutul nobiliar rus. În conformitate cu practica stabilită în restul Imperiului Rus, pământurile bisericilor și mănăstirilor ucrainene au fost confiscate și redistribuite nobililor. (De-a lungul timpului, mănăstirile din Hetmanat ajunseseră să controleze până la 17% din terenurile agricole ucrainene). Teritoriul Ucrainei a fost reorganizat
Hetmanatul Căzăcesc () [Corola-website/Science/318880_a_320209]
-
de Jos, comitatul Hunedoara - d. 3 decembrie 1809, Blaj) a fost vicar unit al Năsăudului, una din figurile de seamă ale intelectualității române transilvănene din secolul al XVIII-lea, coautor al petiției Supplex Libellus Valachorum. A fost descendentul unei familii nobiliare românești din Țara Hațegului. Studiile începute la Blaj le-a continuat, până în 1774, la Seminarium Sancti Adalberti din Nagyszombat (Trnava - în Moravia), iar apoi a fost trimis de episcopul Grigore Maior ca bursier la Colegiul Sfânta Barbara din Viena (1775-1778
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
pomenire si în fine, chiar noua în toate înprejurarile si afacerile, a treburilor lasate în sama fidelitatii si straduitei lor si (pe care) nu ne îndoim ca le vom duce cu toata stradania si în viitor. Portiunile integrale de mosie nobiliara situate în Livadia (Levad) districtul Hateg, comitatul Hunedoara, posedate odinoara de parintii si stramosii lor, date pentru vecie mai întîi de catre Ioan de Hunedoara pe atunci guvernator al Regatului Ungariei si apoi de catre Matei Regele Ungariei, Dalmatiei, Croatiei, etc. (date
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
regală a Olandei. a fost format în urma destrămării Regatului Burgundiei. Astfel în secolul XII fostul comitat Orange este ridicat la rangul de principat suveran în cadrul Sfântului Imperiu Roman de către Împăratul Frederic I. În anii 1170 principatul intră în posesia familiei nobiliare de Baux apoi în 1388 acesta intră în posesia casei de Chalon. Ultimul descendent al casei de Chalon, René de Chalon, lasă principatul vărului său Wilhelm Taciturnul, Conte de Nassau care avea și o serie de alte posesiuni în Țările
Principatul Orange () [Corola-website/Science/315366_a_316695]
-
1703 și decapitat două zile mai târziu la Sibiu, în Piața Mare, în apropierea statuiei lui Roland, după ce, cu numai cinci ani în urmă, fusese ridicat la rangul de cavaler de către împăratul Leopold I, primind cu această ocazie și particula nobiliară "Sachs von Harteneck", purtând astfel oficial numele de "Johannes des Heiligen Römischen Reiches und Königreich Ungarn Ritter Czabanius Sachs von Harteneck" (Cavaler al Sfântului Imperiu Roman și al Regatului Ungariei). Mai târziu memoria sa a fost reabilitată, devenind una dintre
Johann Sachs von Harteneck () [Corola-website/Science/315105_a_316434]
-
din timpul dinastiei Tang (618-907), și lucrările autorilor contemporani, cum ar fi Xu Guangqi, Xu Xiake și Song Yingxing au fost de multe ori tehnice și enciclopedice, dezvoltarea literară cea mai izbitoare a fost cea a romanului autohton. În timp ce elita nobiliara a deținatorilor de pământ au fost educați, suficient pentru a înțelege pe deplin limba chineză clasică, cei cu studii rudimentare, cum ar fi femeile din familii educate, comercianții și funcționarii magazinelor, au devenit un public cu un mare potențial pentru
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
bate cetatea zisului Bekch numită Valcău, a pomenitului Ștefan, numită Derguech, (cei doi) necredincioși ai noștri, până ce luând cu ajutorul lui Dumnezeu aceste cetăți, ni le-a dat pe seama mariei noastre”..." La începutul existenței sale, cetatea a fost, probabil, o cetate nobiliara, deoarece prima atestare documentara arată că primul ei proprietar cunoscut a fost Bekch, fiul lui Iacob Kopasz, fost palatin al Ungariei. Dezideriu de Elewanth, amintit mai sus, a atacat „cetatea zisului Bekch”, răzvrătit împotriva lui Carol Robert, pe care o
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
Chemburg. A doua zi, la 28 septembrie 1341, Capitul de la Oradea menționează că regele donează cetatea comitelui Doch de Crasna și urmașilor săi.17 Aceasta înseamnă că la acea dată cetatea și domeniul erau din nou în stăpânirea unei familii nobiliare, dar asupra satelor și domeniului cetății ridică pretenții și alți proprietari vecini. Comitelui Donch și fiilor săi Nicolae, Ștefan, Ioan și Ladislau nu le-a fost ușor să intre în stăpânirea daniei regale. La sfârșitul secolului al XIV-lea, prin
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
a lungul timpului personalități de renume s-au alăturat Fundației acordând înaltul lor patronaj, printre care Ilie Năstase, Fanny Ardant, Nelly Miricioiu, Frédéric Mitterrand, Stanley Fink etc. În 1998 s-a căsătorit cu Alain Biarneix, care își inventase un titlu nobiliar și un supranume, Michel de Laufenburg. Majestatea Sa Regele Mihai nu a fost de acord cu aceasă căsătorie, fapt care a dus la decăderea din drepturi printre care și acela de succesiune la tron, retrăgându-i titlul de Principesă de
Sofia, Principesă a României () [Corola-website/Science/304358_a_305687]
-
fost incluse și terenurile silvice, aceștia au atacat în instanțele judiciare decizia organelor locale, solicitând excluderea acestora. În anul 1878 documentele de arhivă încă o amintesc pe Ana Egorovna Robu, dar și pe Ludmila Petrovna Ilașcov, ambele purtătoare de titlu nobiliar, în calitate de proprietare de moșii la Temeleuți și Fundul Bâcului (Temeleuții de Jos), moșii pe care le pun drept gaj la contractarea unui credit la Banca Funciară din gub. Herson. Numele Ilașcov continuă să apară în actele de proprietate, prin filiera
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
imperiu al Constantinopolului. Când Carol cel Mare a restaurat Sfântul Imperiu Roman ("Sacrum Romanum Imperium"), acesta a preluat acvila bicefală, dar în era Habsburgilor au preferat s-o înlocuiască cu acvila de câmp, "Aquila heliaca". În timpul evului mediu multe case nobiliare au adoptat acvila de munte (vulturul regal) ca emblemă, decorând astfel blazoanele multor familii. În ziua de azi, Germania are ca simbol acvila de munte în locul acvilei de câmp. La căderea Constantinopolului în 1453, mai multe case regale din Europa
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]