905 matches
-
milosârd al Crăiesei dacoromânilor-Fecioara Maria. RĂSAI ASUPRA MEA...: „Răsai asupra mea, lumină lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară;/ O, Maică Sfântă Pururea Fecioară,/ În noaptea gândurilor mele vină./ Speranța mea tu n-o lăsa să moară/ Din inima-mi-adânc noian de vină;/ Privirea ta de milă caldă, plină,/ Îndurătoare-asupra mea coboară./ Străin de toți, pierdut în suferința/ Adâncă a nimicniciei mele,/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie./ Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința/ Și reapari din
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
râs mai spuse, eiii! De n-aș ști io cum e cu treaba asta. Și dintr-o dată, fizionomia Căpitanului se transformă complet. În locul veseliei care pusese stăpânire pe el din cauza lui Pepsi, își făcu loc o tristețe, însoțită de un noian de amintiri. Fără să vrea, își aduse aminte de vremea când era tânăr și o cunoscuse pe Tanța lui, singura femeie pe care o iubise vreodată, deși acum, era mai tot timpul supărat pe ea și o înjura, din cauza Marioarei
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
strajă, singur, pe pământ Verdele pădurii protejat de boltă Îmi pavează calea spre eternitate Măiastra coboară din ceruri în voltă Liniștea veghează visele ciudate. Zi de toamnă Pășesc pe covorul de frunze tăcute În cărămiziul zilelor de toamnă Oare din noianul viselor pierdute Câte dintre ele destinu-și condamnă? Neguri fără noimă coboară prin ramuri Din nouri ca plumbul, semne de furtună, Picături de ploaie scăpate din hamuri Prevestesc potopul trimis de-o nebună Se agită frunze de vânt spulberate Muzica stihiei
EXECUTIA-SPICUIRI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369478_a_370807]
-
poate răpune dorința / Și înșelătorul vis, ce-ți atrage pașii / Spre un țel neclar, dar ispititor”. Umor amar. „Se leagănă valu-nspumat, / Să-mi urce spre Ararat / Corabia viselor roz / Scăpată în larg de-un matroz. Degeaba eu astăzi mai țes / Noianul de vise-n eres, / Căci nava visului roz / Pierit-a cu tot cu matroz. // Șiruri de vise se curmă, / Ne-am păcălit în exces; / Ne plângem dorul din urmă, / Comemorând azi un deces! // Se tânguie valu-nspumat / La poale de Ararat, / Pierdutul cu
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > I R E V O C A B I L Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ca să ajung la tine, noian de frumusețe, Nu-i nici mai mult de-un pas, nici mai puțin de-o șoaptă. Deși-s chiar lângă tine eu parcă vin în bețe Și te cuprind în brațe ca să te scap pe dată. Mă tem că ești
I R E V O C A B I L de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369752_a_371081]
-
vise cerând împlinirea. Așa s-a născut o nouă generație de visători. La marginea pădurii, rezemat de copacul de sute de ani, sta unul dintre ei. Privea iarba pământului și se întreba cum poate un singur om să împlinească un noian de vise. Atunci, în fața lui s-a arătat o fată tânâră acoperită de flori, de cer, de culoare și zboruri, precum îngerii din închipuirile noastre. Si-a plecat capul pe umarul lui și i-a șoptit cu vocea gândurilor. “Acum
VISE RATACITE de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368260_a_369589]
-
ce-o dorești să fie aici, să vezi că-i lângă tine ! Revezi trecut și iar te înfiori, tăcut și trist ți-e mersul îninte. Dragostea ei îți e de-atâtea ori altar nestins, rămas săpat în minte. Răsare, viu, noian de amintiri, păstrezi pe cele care-ți fac plăcere, când retrăiești atâtea împliniri ... Dar Cerului mai multe nu-i poți cere! Te-mpaci prea greu cu ce îți este dat... Regrete vin, te răscolesc și pleacă. Ai gust amar, oftezi
A MAI TRECUT UN AN de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370149_a_371478]
-
apreciată de cititori. Cultura sa aleasă îi înnobilează scrisul, iar suflul cald, bine temperat, dă viață scriiturii. Pe porțile editoriale de curând deschise, îi dorim să-și ia drumul în lume multe și interesante volume, care să prindă viață din noianul de gânduri și sentimente care îi umplu existența. Încheierea acestui eveniment ne-a adus în minte comparația cu floarea mult prețuită de care nu vrem să ne despărțim și o presăm pentru a ne însoți în timp printre filele unei
ECOURILE UNEI SĂRBĂTORI A CĂRŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353266_a_354595]
-
și de stil, de inspirație și de viziune, așa cum am crezut noi că le-a clădit, cu iubire și gust, Regina Elena, din 1943 până în 1948. Am făcut-o folosind fiecare clipă disponibilă, încercând să ne ocupăm de Săvârșin în noianul celor câteva sute de angajamente publice pe care le-am avut în fiecare dintre anii care s-au scurs din anul 2001 încoace.” Pentru a satisface țelul acestor cuvinte chemătoare, cartea a ajuns deja pe rafturi, după lansarea ceremonioasă în
FAPTE, FIINŢE, AŞEZĂMINTE, OBIECTE, UNIVERS VEGETAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353361_a_354690]
-
grele pe fărâma de iubire Din flori rupte faci inele și le-agăți în șapte fire Numărându-mi neputința, înfruptându-te din mine Neștiind ce e căința, neputând să dai din tine Te-ai ascuns în apa-ți dulce, în noianul de colinde Lăsând florile să-ți culce doar iubirile-ți flămânde Cozile-ți se colorează în închipuiri absurde Mintea ta ne înnoptează în a timpului voci surde Primăvara-i doar blestemul de-a renaște singuratici Fără-a mai opri îndemnul
PRIMĂVERII-I DĂM SĂ POARTE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353388_a_354717]
-
bine, într-o asemenea epohă, când se publică atâte cărți, afară de bune, nu este neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vînture, lăudînd cele bune și aruncînd în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a lua seama la persoana și la starea autorilor ?” Într-adevăr, mai ales în rândul tinerilor există autori care, îmbătați de aroma unui început de succes, devin
LITERATURA ÎNTRE CALITATE ŞI CANTITATE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353402_a_354731]
-
-n al lui cer anii îl găsesc cu păr cărunt! (o poezie de Valerian Mihoc) Albatrosul - de Charles Baudelaire "Adesea, marinarii, spre-a-și alunga plictisul, Prind albatroși, largi păsări pe mările de fum, Care-nsoțesc alene corăbiile pe-abisul Amarelor noianuri, lunecătorul drum. Abia aduși pe punte, și regii de azure Se-arată a fi deodată stângaci, fără de gând, Mari aripile-și lasă, o, albele armure! - Ca niștea vâsle triste alături atârnând. Cel călător de ceruri, el, nu de mult, stăpânul
ODĂ POEZIEI!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353442_a_354771]
-
excursie prin Casa Studenților Grigore Preoteasa, o excursie gratuită, după cum știți și voi că se putea în anii ’70. Era o zi de luni a unui Cuptor mușcător . O alesesem eu, parcă cineva mă îndemnase, parcă mă trăgea ața, din noianul de ținte spre care te ademenea avizierul de la intrarea în curtea Casei. Celorlalți din grup nu le prea surâdea plecarea asta de douăsprezece zile, își făcuseră și ei planuri cu familiile lor, știi, era vacanța mare... Și tocmai până la Suceava
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > MANIFESTUL POEZIEI PURE Autor: Marius Nanu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce rost mai are să accepți senin Noianul viselor stupide și confuze? De vrei să cânți doar muza ce-o iubim, POETULE, să lupți pe metereze! Desculță-te și fugi așa pe rouă, Prin iarba verde, crudă, revolută; Senzația îți va apare nouă, Ca o imagine de neîmblânzită
MANIFESTUL POEZIEI PURE de MARIUS NANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353041_a_354370]
-
tot mai cultivative și educative cu putință. Cel puțin până la ultima clasă de liceu, trebuia încă de acum douăzeci de ani să ne revizuim învățământul, dar cine trebuia să fi făcut asta, Moscova? Pe urmă introducerea „religiei” în școli, cu noianul său de „crime”, oare va aduce în fața copiilor doar arta de a predica frumos despre sau din Biblie? Dar așa, nu vă întrebați... În ce mă privește, doresc a comenta, doar pentru a-mi spune părerea mea și asupra „crimelor
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
poartă pe cărări pline de obstacole, este ,,de ce?” Atunci când destinul îți este potrivnic, poate, prima întrebare care îți invadează mintea este de ce?, unde ai greșit de-ai stârnit soarta să-ți fie potrivnică? De ce trebuie să ți se întâmple ție? Noianul ,,de ce?”-urilor, îți învăluie rațiunea, iar sufletul varsă lacrimi atât de grele încât nu-ți mai pasă de nimic. Încerci să te scuturi de problemele ivite și să găsești răspunsuri logice la întrebările care-ți înăbușă iluziile dintr-o dată. Temerile
DE CE? de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354521_a_355850]
-
în: Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În drumul cărților, cu mulți ani în urmă, mi-a atras atenția în vreme ce mă aflam pe o stradă în apropiere de Universitate - București, stradă ce abunda de cărți. Din noianul de cărți, spre uimirea multor curioși din preajmă, cumpăr una peste care majoritatea treceau. Ce m-a atras înspre această carte, a fost faptul că era scrisă de un buzoian, Gh. Georgescu - Buzău, despre care încă nu auzisem. Auzisem de
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
-l ajute. Această hotărâre era atât de puternic înrădăcinată în sufletul său, încât devenise, în cel mai scurt timp, prioritară. Parcă nici nu se mai putea gândi la altceva. Unde am rămas, domnule doctor? îl scoase Iustin pe neașteptate din noianul de gânduri. - Era vorba de... fotografii, dialogul la telefon cu acea doamnă și... - Da, mulțumesc! ... Așa a fost. Am plecat furios, incapabil să gândesc lucid. Bagajul era făcut. Achitasem în prealabil costurile... șederii la hotel. Pe la Posada am observat... un
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352584_a_353913]
-
probiotic ar fi potrivit bebelușului ei! Unchiul: Să mai zici că nu mi ți i-am mirosit eu!?... Nu am nevoie de nu știu câtă carte ca să pricep!... Nepotul: Bine, dar un om informat... Unchiul: Zi-i pe șleau, manipulat!... Pentru că din noianul de informații care ne bombardează zilnic, puțini sunt aceia care pot discerne adevărul de minciună, falsul de original, ipocritul de cinstit... Și știi de ce? Pentru că trăim într-o lume falsă, ipocrită, în care ambalajul vinde marfa, imaginea ține locul valorii
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
și-a lor nesăbuință Să 'nec în clipe din potir de gând. MAI CERNE IARNA TIHNĂ, FULGI ȘI VISE Mai cerne iarna tihnă, fulgi și vise Când se-aprind luminile-n tăcere Cu roi de fluturi albi, aripi deschise Peste noian de gânduri - mângâiere. Zvâcnesc în trupul iernii începuturi Speranțe înghețate-n haina-i albă Când fulgii dau văzduhului săruturi La gât purtând dorințe prinse-n salbă Pășim într-un meleag de prospețime Umplând potire de cleștar cu doruri Freamăt de
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
de ape și încă ceva un daltonist vine în fiecare duminică pe același dig are palmele înroșite culege ciulini un fel de medicament pentru teamă când duminicile se vor sfârși le va înșira ca pe o corvoadă luminoasă într-un noian de pace să nu zică nimeni că nu s-a priceput să încorseteze verdele până la epuizare Referință Bibliografică: carafa cu apă vie / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1267, Anul IV, 20 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
gura mare, face mare zarvă-n cap. Parcă nu ar fi destul, când mintea-mi scârție rău, peste ochi se-adună ceață, vine-n minte gând nătâng: Scoală-te! E dimineață! Of! Și am atâtă treabă! Nu știu cum să mai răzbesc, noian de gânduri mă frământă. Ce? Gânduri? Nu, nu din nou! Între NU și DA E simplu să spui... NU! E simplu să spui... DA! Dar ce te faci atunci, când rațiunea țipă " Nu!" și inima se zbate, strigând ca o
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
-te într-o vale a îndrăgostirii de tot și toate! Tainele asunse în inimă sunt atât de ușor descoperite de către primăvară, încât te miri de puterea sa mirifică, de sentimentul acela de plinătate care te cuprinde lăuntric și călătorești prin noianul de rime și cuvinte frumos meșteșugite de poeți. Și... dacă te străduiești, creezi chiar versuri inspirate, pentru că ele se ascund în inima fiecăruia și doar doza aceea micuță de curaj, pe care o poartă primăvara, îți lipsește câteodată pentru a
PRIMĂVARA, ANOTIMPUL POEZIEI ŞI AL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357869_a_359198]
-
cei doi timpi. În care autoarea „a pictat cuvinte cu pana sufletului. Am pictat cu aripa sufletului pe filele vieții, vremelnica mea trecere pe aici, printre muritori. Curând voi urca acolo unde sunt așteptată.” Puterea gândului său a zămislit un noian de cuvinte. Preț de o carte, care nu are alt preț decât viața însăși. CEZARINA ADAMESCU 12 iunie 2012 Vecerniile Sfântului Anton de Padova Referință Bibliografică: UN TIMP AL TRĂIRII ȘI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ la cartea Silviei Urlih VIAȚA
UN TIMP AL TRĂIRII ŞI UNUL AL MĂRTURISIRII. CRONICĂ LA CARTEA SILVIEI URLIH VIAŢA DE DUPĂ VIAŢĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358300_a_359629]
-
Palidul, cenușiul, negrul pământului sunt doar coduri ale unui spațiu inițiatic ale poetului, el cunoaște greutatea plumbului care este mult mai apăsătoare chiar decât cea a pământului pe care încă mai calcă până la revelație: „Vestminte funerare de mangal, / Negru profund, noian de negru” (Negru). Durerea fizică este cea care îi amintește de viul din el: „E un secol de-al binelea bolnav / Că-s bolnav și eu nu mă mir; / Deschide clavirul și cântă-mi / Să cad în delir” (Trudit) , instrumentul
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]