863 matches
-
în principiu) intermediarilor îi conferă un spirit de egalitate, o simplitate foarte subversivă. Dar acestea sînt dublate de o semeție destul de descurajatoare. Credința musulmană poate fi fascinantă, însă ea nu este niciodată plăcută. Acest gen de monoteism îi caracterizează pe nomazii care se sedentarizează. Creștinismul evanghelic merge în contrasens: este o religie sedentară care nomadizează ulterior. El reciclează, în monoteism, reziduuri de politeism și fetișism așa cum un arhitect utilizează materiale refolosibile, fiindcă el a reconstruit deșertul în mediul urban, în felul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al III-lea în locuințele lărgite). Aveau o necesitate practică. Să mergi alături de Hristos înseamnă să te îndepărtezi de comunitatea iudaică sau romană, să te excluzi din Cetate și din viața publică. A trebuit atunci ca exilatul, dezmoștenitul, peregrinul sau nomadul să-și poată regăsi o comunitate alternativă stabilă, să se obișnuiască cu un alt mod de viață și gîndire așa cum astăzi dezorganizarea societăților occidentale provoacă la imigrantul musulman lipsit de repere nevoia unei "asocieri islamice". Nu părăsim o identitate culturală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și vei ajunge departe. Îți poți strînge bagajul la orice semn de pericol. Presupun că diferența pertinentă Israel/Babilon nu e cea dintre agil/greoi, dintre genial și comun, ci dintre mișcare și nemișcare. Monoteismul este nomad, dar nu toți nomazii, îmi veți spune, sînt monoteiști. Eu nu vorbesc despre delapidatorii de sezon ca eschimoșii, pigmeii sau indienii vînători. Nu vorbesc nici despre nomadismul pastoral al prebedunilor (mînîndu-și turmele de măgari, boi sau capre într-un mediu semiarid, sau cîrdurile de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-lea î.Hr.) a apărut și s-a dezvoltat în stepa asiro-arabă la 35 de grade la umbră. A fost întemeiată de nepoții lui Adam, fii nu ai lui Cain, cultivator sedentar și întemeietor de orașe, ci ai lui Abel, păstorul. Nomadul care trăiește în cort nu se poate încurca cu altare și efigii. Cultura deșertului nu cunoaște statuile și arhitectura. Cum să ne imaginăm un Panteon pliabil și portabil? Cum ar putea un fugar să care în spinare zeii imobiliari ai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
avea nevoie de o exegeză. Ca să nu fim acuzați că banalizăm, să precizăm încă o dată că noțiunea de mediu determină perimarea cauzalităților mecanice, liniare. O specie nu se deduce dintr-un mediu, e de la sine înțeles că nu toți marii nomazi vor deveni monoteiști. Deșertul nu determină în mod automat monoteismul, el este cel mai favorabil pentru ecloziune. Condiția care îl face posibil, nu necesar. În virtutea acestui fapt, aceste considerații mediologice n-ar ști să micșoreze meritele fabuloasei invenții: zeul la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
când a început construcția unitară a Zidului, China se apropia de 100 de milioane de locuitori); dar mai ales nu poate fi înțeles în afara disperării pe care o trăiau milioanele de țărani chinezi, care-și vedeau ruinate gospodăriile de câte ori năvăleau nomazii din nord. Iar când sufereau țăranii, suferea întreg Imperiul. Despre o opoziție armată nu putea fi vorba, pentru că războinicii năvălitori dispuneau de o superioritate militară și tactică netă. Hotărârea de a pune capăt pentru totdeauna unei amenințări fără sfârșit a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
realitățile continentului asimilate unor prăzi. Din necesara punere În comun a datelor obținute rezultă veritabile culturi ale informației, ale transmiterii de la unul la celălalt și ale utilizării sale optime. Distincția dintre insulari și continentali reproduce Într-un fel opoziția dintre nomazi și sedentari, În ceea ce privește capacitatea de mișcare și de surprindere. Fără limite În privința elementului maritim, insularii, atunci când Îl controlează, dispun de libertatea de acțiune și de inițiativă prin raport cu continentalii constrânși la o defensivă În toate punctele de coastă. Dacă
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
vedere strategic, situația corespunde diferenței ce există Între spiritul de fortăreață și de Linie Maginot, pe de o parte, și manevra creatoare și inițiativă, pe de alta. A gândi sedentar Înseamnă să te cufunzi În imobilitate și să regresezi În raport cu nomazii, a căror mobilitate nu se reduce la apărarea unor poziții condamnate de mișcare, diversitate, concurențe și tot câmpul deschis de tehnologiile informației și comunicării. Fluxurile evită actele de imobilitate, care privează de energia schimbărilor și conduc astfel la pierderea inventivității
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
aici un dat inevitabil: Manuel își vede chipul înaintând pe alee, prezență stranie și obosită, trădând paloarea și sfârșeala unui mort. Își găsește un loc privilegiat în roman, o idee enunțată în Alte „Soliloquii”: „Suntem o actualizare a străbunilor - a nomazilor din sânge - plus ceva: conștiința. Suntem o realizare a tuturor refulărilor celor dinaintea noastră: ceea ce nu a putut fi consumat nici de viciu, nici de vis, nici de virtute, dar a scăpat și țărânei. Iar conștiința e bilanțul tuturor lipsurilor
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
tensiunilor străvechi dintre practicanții seminomazi ai agriculturii din zonele de deal, care ardeau pădurile și cultivau terenurile pentru cîțiva ani, lăsând apoi jungla să le reocupe și regatele constituite În văile cultivate cu orez. Problema depășea Însă nivelul geografiei regionale. Nomazii și păstorii (cum ar fi berberii și beduinii), vânătorii-culegători, țiganii, vagabonzii, oamenii fără casă, grupurile itinerante, sclavii fugari și șerbii au deranjat Întotdeauna statul. Eforturile de a sedentariza definitiv aceste populații par să facă parte dintr-un proiect permanent al
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mai bine la apropriere, cu atât mai ușor ea poate fi transformată În sursă de venit constant, fie ca proprietate privată, fie ca proprietate monopolizată de stat, ceea ce nu este o simplă coincidență. Ilizibil Lizibil Așezări Așezările temporare de vânători-culegători, nomazi, agricultori itineranți, pionieri și țigani Orașele și cartierele neplanificate: Bruges-ul anului 1500, medina din Damasc, foburgul Saint-Antoine din Paris În anul 1800 Satele permanente, moșiile și plantațiile cu populație sedentară Orașele cu structură de tip grilă și cartierele planificate : Brasília
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În care povestea fiecăruia este la fel de atractivă, valabilă și demnă de recunoaștere. Dacă postmoderniștii au dărâmat zidurile ideologice ale modernității și au eliberat „prizonieri“, În schimb, nu le-au lăsat acestora un loc către care să se Îndrepte. Am devenit nomazi existențiali, rătăcind printr-o lume fără frontiere, plini de dorințe incipiente, Într-o căutare disperată a ceva În care să credem și de care să ne atașăm. Dacă spiritul uman a fost eliberat de vechile categorii de gândire, fiecare dintre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
grupați În comunități separate, cu norme culturale bine stabilite, de a putea trăi În cetate. Aceste comunități umane sunt reprezentate prin tendința lor la o anumită instabilitate, la incapacitatea de a se putea fixa Într-un loc. Sunt comunitățile de nomazi. Din punct de vedere social, sunt etichetați sub incidența unui anumit „primitivism presocial” de organizare. În fond Însă avem de-a face cu o anumită mentalitate și cu un anumit tip de comportament social. Nomadismul este „refuzul cetății”. El este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un spațiu nelimitat. În felul acesta este anulată angoasa existențială, sentimentul morții, prin identificarea cu spațiul cosmic nelimitat. Astfel privită problema, nomadismul este „primitivism” numai din punctul de vedere al unei mentalități citadine. Omul cetății nu-l poate Înțelege pe nomad, la fel după cum, În egală măsură, nomadul Îl refuză pe cetățeanul sedentar care preferă „claustrarea” Între zidurile cetății. Ne aflăm În fața unor atitudini morale și sufletești diferite. Mai mult decât atât, ele sunt și destine diferite, alte modele de viață
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
anulată angoasa existențială, sentimentul morții, prin identificarea cu spațiul cosmic nelimitat. Astfel privită problema, nomadismul este „primitivism” numai din punctul de vedere al unei mentalități citadine. Omul cetății nu-l poate Înțelege pe nomad, la fel după cum, În egală măsură, nomadul Îl refuză pe cetățeanul sedentar care preferă „claustrarea” Între zidurile cetății. Ne aflăm În fața unor atitudini morale și sufletești diferite. Mai mult decât atât, ele sunt și destine diferite, alte modele de viață, o altă mentalitate. Poate că din aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Între zidurile cetății. Ne aflăm În fața unor atitudini morale și sufletești diferite. Mai mult decât atât, ele sunt și destine diferite, alte modele de viață, o altă mentalitate. Poate că din aceste motive „Întâlnirea”, destul de frecventă dintre cetățeanul cetății și nomad dă naștere la stări de tensiune sau conflicte. Crizele psihomorale ale cetății Viața În cetate este adesea străbătută de situații critice, de crize. Viața omului În cetate presupune o anumită ordine, legi și rigori, obligații care, fiind resimțite uneori ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „taine”, „stele”, „munți” etc). În centrul cărții se află tot dragostea pentru ținuturile natale, versurile celebrând sentimente precum nostalgia și iubirea de țară. Figura mamei este omniprezentă în versurile lui V., fiind cea care își poate ajuta fiul, „vechi nomad”, să se purifice: „Mamă, spală-mi sufletul [...] Și cântarea-mi rogu-te s-o speli” (Motiv de baladă). Altă temă o reprezintă creația (O strângere de suflet și instrumentul său), a cărei forță este dată de logos. Placheta Fericit cel
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
Tristețe”, modelul său uman e „Prințul Noroc”. Neoromantic trecut prin simbolism (varianta „decadentă”), S. se exprimă de cele mai multe ori direct, dar și prin autoproiecție în alte făpturi, nu numai umane, identificându-se cu toate ființele refractare existenței canonice: bufoni, acrobați, nomazi, animale. Componenții unei ;atre, „trista balerină”, „despletită, nebună”, din Shanghai, mica vânzătoare de ziare, „încovoiată, ca o viperă, pe jos”, „paiațele lui Cocteau”, fără mâini și picioare, artistele circului din Turnu Măgurele - și maimuțele de acolo, ce „scânceau între zăbrele
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
caier de lână”: hiperraționala împletitoare și despletitoare a giulgiului absolut... * Acest Ulise nu mai este tânărul călător de altădată. A devenit un sedentar, pentru că gândește. Imobilitatea este condiția sine qua non a contemplației. Nu poți gândi dacă hălăduiești prin lume. Nomadul, migratorul, turistul nu cugetă; ei văd lumea, adică „vizionează” lucrurile și ciudățeniile ei, așa cum apar ele ochiului, minunându-se necontenit, fără să înțeleagă ceva. Această cunoaștere superficială este proprie tinereții și necesită aventură. Când era tânăr, „azvârlit fiind în lume
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bestiariu, Cluj-Napoca, 1981; Student la istorie, București, 1985; Orașe infidele, I-II, București, 1985-1986; Călare pe lup, București, 1990; Debarcând în amurg, Cluj-Napoca, 1990; Ultimul Unicorn. Dialogurile Unicornului cu Vulcana (în colaborare cu Judit Nádor), București, 1995; Excelența Sa, București, 1997; Nomad în Mesoamerica, București, 2001. Traduceri: Horacio Quiroga, Anaconda, București, 1963 (în colaborare cu Paul Teodorescu); Franz Kafka, America, București, 1970 (în colaborare cu Erika Voiculescu). Repere bibliografice: Ion Vitner, Prozatori contemporani, II, București, 1962, 252-267; Ardeleanu, Însemnări, 231-236; Dimisianu, Schițe
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
greșeli, grupări, grupuri, hărți, hotare, hotărâri, idei, ideologii, inițiative, instituții, întreceri, învățători, învățături, jafuri, jertfe, jocuri, judecăți, jurnale, lame, lanțuri, limbi, locuri, lovituri, lupte, mame, mamifere, materiale, meciuri, melodii, meniuri, mere, meserii, metode, moduri, motive, munți, muzică, națiuni, neamuri, necazuri, nomazi, note, notații, noțiuni, nume, numiri, oameni, obiceiuri, obște, ochi, ocol, oferte, opere, operații, opinii, oracole, orașe, ordine, ore, organe, organizare, organizații, origini, pasiuni, păreri, păsări, pești, plasamente, politici, porturi, posturi, profesiuni, profesori, programe, ramuri, rate, rații, religii, responsabili, restanțe, rețete
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Libération, 2 noiembrie 2005: „ș...ț condițiile de viață, pentru noi, sunt aceleași aici, ca și în România. Dar în ceea ce privește munca, câștigăm mai mult aici” (Florin, 30 de ani). Chestiunea rromă: o preocupare europeană Din 1993, chestiunea rromilor și a nomazilor intră sub incidența: protecției minorităților, luptei împotriva rasismului și intoleranței și luptei împotriva excluderii sociale. Consiliul Europei are ca obiectiv principal promovarea unei politici globale asupra chestiunii „rromilor și nomazilor”; într-adevăr, se pare că doar o viziune pe termen
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
rromă: o preocupare europeană Din 1993, chestiunea rromilor și a nomazilor intră sub incidența: protecției minorităților, luptei împotriva rasismului și intoleranței și luptei împotriva excluderii sociale. Consiliul Europei are ca obiectiv principal promovarea unei politici globale asupra chestiunii „rromilor și nomazilor”; într-adevăr, se pare că doar o viziune pe termen lung asupra soluțiilor, însoțită de măsuri vizând ameliorarea situației rromilor în diferitele aspecte ale vieții lor cotidiene, poate permite îmbunătățirea durabilă a situației rromilor în Europa (www.coe.int). Legea
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
pare că doar o viziune pe termen lung asupra soluțiilor, însoțită de măsuri vizând ameliorarea situației rromilor în diferitele aspecte ale vieții lor cotidiene, poate permite îmbunătățirea durabilă a situației rromilor în Europa (www.coe.int). Legea franceză asupra primirii nomazilor (les gens du voyage) „În fiecare departament, având în vedere o evaluare prealabilă a nevoilor și a ofertei existente, mai ales în ceea ce privește durata sejururilor nomazilor în acea zonă, posibilitățile de școlarizare a copiilor, accesul la îngrijire și exersarea activității economice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
permite îmbunătățirea durabilă a situației rromilor în Europa (www.coe.int). Legea franceză asupra primirii nomazilor (les gens du voyage) „În fiecare departament, având în vedere o evaluare prealabilă a nevoilor și a ofertei existente, mai ales în ceea ce privește durata sejururilor nomazilor în acea zonă, posibilitățile de școlarizare a copiilor, accesul la îngrijire și exersarea activității economice, sunt prevăzute sectoarele în care vor fi amenajate spațiile permanente de întâmpinare” (extras din legea franceză asupra primirii și a habitatului nomazilor, 5 iulie 2000
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]