437 matches
-
Cheile Dobrogei alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică) situată în Dobrogea, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală se află în partea central nord-estică a județului Constanța, pe teritoriile administrative ale comunelor Cogealac, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Pantelimon, Săcele, Siliștea și Târgușor și este străbătută de drumul național DN22. Zona Cheilor Dobrogei a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr.
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km, din care 45 km formează limita nordică, nord-estică și estică a Munților Suhard. Bistrița Aurie, renumit rîu al Moldovei, prin frumusețea lui, primește din Suhard un număr de 20 de afluenți direcți, iar prin intermediul Dornei alți 14 afluenți, cei mai mulți colectați de Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Comana (sit SPA) cât și sitului de importanță comunitară Comana (sit SCI) și include rezervațiile naturale: Pădurea Ologa - Grădinari și Pădurea Padina Tătarului. Parcul Natural Comana prezintă o arie naturală încadrată în bioregiunea continentală sudică a Câmpiei Române și cea nord-estică a Câmpiei Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul țării, pe teritoriile administrative al județelor Brăila și Ialomița. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Brăila și cea nord-estică al județului Ialomița și este străbătută de drumul județean DJ211, care leagă municipiul Slobozia de satul Zăvoaia. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]
-
în secolul al VII-lea. Principatele răzvrătite au fost eliberate și apoi unite în Regatul Georgia la începutul secolului al XI-lea. Începând cu secolul al XII-lea, autoritatea acestui regat se extindea asupra întregului Caucaz de sud, în partea nord-estică și aproape pe toată coasta de nord a Turciei de azi, și de asemenea în câteva districte din Persia. Perioada de înflorire a regatului a fost curmată de invazia mongolă din secolul XIV. După o îndelungată perioadă de cuceriri otomane
Georgia () [Corola-website/Science/302360_a_303689]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a I-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic, floristic), situată în județul Tulcea pe teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Tulcea (în partea nordică a Deltei Dunării), pe teritoriul sud-estic al satului Chilia Veche. Rezervația naturală cu o suprafață de 9.625 ha. a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5" din 6 martie 2000, publicată în
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
se află situată în partea sud-vestică a județului, fiind străbătută de drumul județean DJ 103, care este modernizat (asfaltat), în stare de funcționare relativ bună, constituind principala cale de legătură cu zonele învecinate. Teritoriul comunei se întinde deasupra zonei marginale nord-estice a munților Baraolt, altitudinea fiind de 700-900 m. În partea de sud a comunei se află râul Olt. Comuna Vâlcele este situată la o distanță de 17 km față de reședința de județ Sf. Gheorghe. Istoricul comunei și resurse naturale: datorită
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
numele de la strigătul „"garde à l'eau"” („atenție la apă”), folosit în orașele scoțiene ca avertisment când locatarii caselor aruncau găleți cu apă de la fereastră în stradă. Peretele final al văii era punctul de adunare a gunoiului pentru observator. Piciorul nord-estic este ultima și cea mai masivă dintre aceste creste, și este considerată cea mai dificilă din cauza combinației de dificultate tehnică și a gradului de efort fizic necesar. Fața nordică conține numeroase puncte de escaladare a pereților, cele mai multe fiind în zona
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
dificilă din cauza combinației de dificultate tehnică și a gradului de efort fizic necesar. Fața nordică conține numeroase puncte de escaladare a pereților, cele mai multe fiind în zona piciorului Carn Dearg (sub vârful Munro al lui Carn Dearg nord-vest) și în jurul Piciorului Nord-Estic și în jurul Crestei Observatorului. Printre aceste puncte se numără "Peretele Rubicon" pe Piciorul Observatorului — a cărui a doua escaladare, în 1937, când era considerată cel mai greu traseu al muntelui, este descrisă de W. H. Murray în "„Mountaineering in Scotland
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
din "Viața și Patimile Mântuitorului" - "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor", "Învierea lui Lazăr", "Iisus în fața lui Pilat", "Batjocorirea lui Iisus" ș.a. Unele dintre picturi au fost lăsate cu vechea lor înfățișare, cum este cazul portetului "Sfântului Nicolae" din colțul nord-estic al altarului și cu "Înmulțirea pâinilor" din unghiul nord-estic al naosului. În aceeași situție se află și pictura exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, "Judecata de apoi" și "Scara Sfântului Ioan Climax", amintesc maniera de tratare a
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Spălarea picioarelor", "Învierea lui Lazăr", "Iisus în fața lui Pilat", "Batjocorirea lui Iisus" ș.a. Unele dintre picturi au fost lăsate cu vechea lor înfățișare, cum este cazul portetului "Sfântului Nicolae" din colțul nord-estic al altarului și cu "Înmulțirea pâinilor" din unghiul nord-estic al naosului. În aceeași situție se află și pictura exterioară, unde cele două mari compoziții de pe peretele sudic, "Judecata de apoi" și "Scara Sfântului Ioan Climax", amintesc maniera de tratare a acestor subiecte de către pictorii epocii lui Petru Rareș. Episcopul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei "Delta Dunării", la punctul 2.14. a fost instituită Zona Istria-Sinoie, de 400 ha, amplasată în partea sud-vestică a rezervației, în extremitatea nord-estică a grindului Sacele, care cuprinde promontoriul constituit din șisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria și o porțiune din grindul Sacele, deoarece în zonă există o mare varietate de specii de păsări, precum califarul alb (Tadorna tadorna), rațe
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
către sud-est. Se învecinează cu Belgia și Luxemburg la nord-est, cu Germania și Elveția la est, cu Italia și cu Monaco la sud-est, cu Spania și cu Andorra la sud-vest. Dacă frontierele sudice ale țării corespund unor creste montane, frontierele nord-estice nu corespund, aproape deloc, vreunor limite geografice fizice sau lingvistice. Franța metropolitană cuprinde mai multe insule, cea mai mare fiind Corsica, multe fiind, însă, mici insule de coastă. Metropola se încadrează între paralelele de 42°19'46" N și 51
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Dragoslavele este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Dragoslavele (reședința) și Valea Hotarului. Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județele și , la poalele Munților Leaota, pe malurile Dâmboviței. Este străbătută de șoseaua națională DN73, care leagă Piteștiul de Brașov. La Dragoslavele, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ725, care duce spre sud la
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
Boardul are sarcini executive și de supraveghere din partea consiliului orășenesc, și îl poate de asemenea consilia pe primar. Din punct de vedere administrativ, Bratislava este divizată în cinci districte: Bratislava I (centrul orașului), Bratislava II (părțile estice), Bratislava III (părțile nord-estice), Bratislava IV (părți vestice și nordice), și Bratislava V (părțile de sud, de pe malul drept al Dunării, inclusiv Petržalka, aria rezidențială cel mai dens populată din Europa Centrală). Cu scopul autoguvernării, orașul este împărțit în 17 cartiere, fiecare cu propriul
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI), situată în județul Albă, pe teritoriul administrativ al comunei Mirăslău. Aria naturală se află în extremitatea central-nordică a județului Albă (aproape de limita teritorială cu județul Cluj), pe teritoriul nord-estic al satului Mirăslău, în apropiere de drumul național DN1, care leagă municipiul Aiud de orașul Câmpia Turzii. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
înfrângerea Cartaginei în al doilea război punic care și-a găsit "casus belli" pe coasta Baeticii la Saguntum, Hispania a fost puternic romanizată în timpul secolului al II-lea î.Hr., după revoltele pornite de turdetani în 197. Celtiberii din partea centrală și nord-estică au urmat în curând. În cele din urmă, Marcus Porcius Cato, care a devenit consul în 195 î.Hr. și a primit comanda întregii peninsule a înăbușit răscoala din nord-est și din valea Ebrului. Apoi, a mărșăluit către sud, înăbușind revolta
Hispania Baetica () [Corola-website/Science/303611_a_304940]
-
han a emis decretele necesare sub formă de texte de lege. După moartea sa, imperiul a fost împărțit între fii lui și extins în continuare, timp de două generații, după care marea formațiune statală s-a dezmembrat. Mongolii ocupau partea nord-estică a Mongoliei de astăzi, teritoriu amplasat între râurile Onon (lungime 1.032 km) și Kerulen (lungime 1.254 km). Ambele își au obârșia pe teritoriu rusesc și se varsă în fluviul Amur. Triburile mongole erau alcătuite din pastori, pescari și
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
oraș francez eliberat de ocupația germană. Regiunea estică de coastă și regiunea sudică ce reprezintă 60% din teritoriu oferă peisaje valonate și are aspect de bocage (crâng), cu o densitate de populație comparabilă cu media pe țară. În schimb, regiunea nord-estică aparține marii câmpii nord-europene, având altitudini mici ce rar depășesc 100m, are o concentrație a populației ridicată și o densitate crescută a activităților industriale. Nord-Pas-de-Calais a devenit un centru important al industriei grele în secolul XIX datorită mineritului, siderurgiei și
Nord-Pas-de-Calais () [Corola-website/Science/301065_a_302394]
-
este Vârful Budacul, având 1859 m . La sud Râul Bistricioara desparte masivul de la vest la est, mai întâi de Munții Giurgeu până la Tulgheș și mai apoi de Masivul Ceahlău, culmile bistrițene desfășurându-se pe aproape 50 km spre est. Limită nord-estică este ferm marcată de firul Bistriței, peste care se învecinează, până la Holda, cu masivele Rarău — Giumalău și mai apoi, până la vărsarea Bistricioarei în Bistrița, cu Munții Stânișoarei . La vest, sunt despărțiți în partea sudică tot de Bistricioara, până la Bilbor, de
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
întinde o alee de nuci. În centrul satului e un iaz nu prea mare, străjuit de salcii plângătoare care îi dau un aspect deosebit. La nord-vest se întinde pădurea - un minunat loc de odihnă pentru iubitorii de frumos. În partea nord-estică a localității se află moșia satului Heciul Nou, sat cu frumoase tradiții seculare. De aici, de la Heciul Nou au venit, pe rând, mai multe familii care și-au înjghebat în scurt timp mici gospodării pe teritoriul liber ce aparținea la
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
este azi granița dintre statele moderne Egipt și Israel. În 1948, armata egipteană a traversat Sinaiul în drumul lor către tânărul stat israelian, pe care doreau să-l invadeze. În timpul războiului arabo-israelian din 1948, forțele israeliene au intrat în zona nord-estică a Sinaiului, dar s-au retras la scurtă vreme după aceea datorită presiunilor conjugate americano-britanice. Conform termenilor armistițiului din 1949, Sinaiul, (împreună cu Fâșia Gaza), a rămas sub controlul egiptean, deși parțial dimilitarizat. În 1956, Egiptul s-a folosit de controlul
Peninsula Sinai () [Corola-website/Science/303601_a_304930]
-
Balta Albă este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Amara, Balta Albă (reședința), Băile și Stăvărăști. Comuna se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județul Brăila. Pe teritoriul comunei există lacurile Amara și Balta Albă, ultimul constituind, împreună cu zona înconjurătoare, o rezervație naturală geologică și zoologică. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN22, care leagă Râmnicu Sărat de Brăila
Comuna Balta Albă, Buzău () [Corola-website/Science/300792_a_302121]
-
Nuci (în trecut, Merii Petchii-Netezești și apoi Merii Petchii) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Balta Neagră, Merii Petchii, Micșuneștii Mari, Micșunești-Moară și Nuci (reședința). Comuna Nuci se află în extremitatea nord-estică a județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița, fiind singura comună ilfoveană având localități pe malul stâng al acestui râu. Este traversată de șoseaua județeană DJ101B, care duce spre vest la Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
Ropergate Services, a rezultat într-un parteneriat al lui Poulsen și Vincent, cu Smith ca și consultant (fostul lider al Consiliului Orașului din Newcastle și președinte al Consiliului de Planificare Economică din Nord, o figură carismatică și dominatoare în politica nord-estică). Misiunea lui Smith era de a extinde rețeaua de contacte a lui Poulson pe bază de comision, în urma cărui fapt plățile sale între 1962 și 1970 au totalizat 155.000 lire sterline. Smith a recrutat de asemenea un alt membru-cheie
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]