491,562 matches
-
valoarea prescrisa opărește produsul în timpul prescris -oprește alimentarea cu abur -răcește produsul -descarcă produsul după terminarea operației -se elimină condensul din mantă -igienizează cuva cazanului 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 30 min. 2 Respectă normele de protecția muncii și igienă se interzice atingerea părților fierbinți ale utilajelor amestecarea produsului se realizează numai cu paletă -bascularea cuvei cazanului se face învârtind încet roată de mână -la bascularea cuvei cazanului cu produs fiebinte , se interzice staționarea în fața
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
apariția fiecărui articol, nu că-i voi vedea ieșind, în lumina tiparului, pe păcătoși, ca să-și toarne cenușă în cap, ci presupunând că unii - cel puțin unii! - editori îmi vor da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de transcriere și adnotare corectă a textelor clasice antologate. Fiind sceptic din fire, nesocotindu-mi deci nici propriile-mi observații critice infailibile, m-am așteptat, după apariția fiecărui articol, ca unul sau altul din cei vizați, direct sau indirect
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
elemente în spiritul tarafurilor sătești. Mai târziu, am putut să ascult piesa la Budapesta, într-o repetiție - o execuție publică era interzisă. Sub dictatura lui Stalin, chiar și folclorul era permis numai în «formă politică corectă», cu alte cuvinte, potrivit normelor realismului socialist: armonizările major-minor à la Dunaievski erau binevenite, chiar și orientalismele modale, în stilul lui Haciaturian, erau încă permise, în schimb Stravinski fusese anatemizat. Modul particular în care tarafurile sătești își armonizau muzica, adesea «de-a-ndoaselea» și cu multe disonanțe
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
cald, molatic și lin sunt Înșiruite strict În aceeași serie gramaticală. Și ce Înșiruire strâmbă: ceva concret, un obiect, alături de abstracțiuni sensibile... Vreau să spun că chestiunile acestea nu țin de gramatică ori de lingvistică, nu se supun regulilor sau normelor care standardizează: este vorba doar de simțul limbii ca atare, o expresie sinonimică la ceea ce se cheamă Îndeobște „filologie”. Când autorul strânge expresia și pune puncte de suspensie după ea este de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
pregăteam să fac același lucru cu o studentă de la Roma?” Crescut În valorile stricte ale unei familii de catolici devotați, protagonistul remarcă În urma unor introspecții succesive că maniera de a se raporta la feminitate se află În strânsă legătură cu normele insuflate de figura paternă. Principiilor caste li se opune o varietate de experiențe sexuale al căror rezultat este la rândul său determinat de raportarea pe moment la imaginea tatălui. Uneori exercițiul de revoltă a fiului este Înnăbușit de supunere, frustrările
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
de violență a tatălui Împotriva mamei, neglijată și eclipsată de frumusețea surorii mai mari, Înțelegând ipocrizia convențiilor sociale, fata vede În Lewis un dublu și atracția pentru acesta e, mai degrabă, nevoia de a regăsi un strop de normalitate, În afara normelor contrafăcute ale societății sufocante, pline de imoralitate. Dacă Sadie Jones ar fi conceput romanul din perspectiva celor care se situau În lumea aceasta a ipocriziei sociale, cu siguranță că Proscrisul ar fi fost o carte pe care aș fi citit
ALECART, nr. 11 by Iris Tincu () [Corola-journal/Science/91729_a_92886]
-
conviețuirea de secole și la adecvarea textelor liturgice, scrise cu semiografie muzicală specifică, sau al căror melodii urmau să fie confecționate după modele cunoscute în prealabil de către practicanții unor înveșmântări muzicale ad-hoc - podobii conviețuire care avea ca elemente de referință normele lexicale și de topică ale limbii române pe de o parte - diferite de ale celei grecești și tiparele muzicale originale, grecești - podobii pe de altă parte. Specialiștii nu au putut multă vreme să aproximeze numărul acestor prețioase documente, care încep
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
erau destul de vagi. Fiecare biserică Își avea propriile tradiții; despre multe dintre acestea nu avem mărturii, pentru că nu ne-au fost transmise În scris. Asupra acestui lucru aduce lumină Tertulian (după ce a vorbit despre anumite practici În ceea ce privește ritul botezului, despre normele cu privire la primirea euharistiei, posturi, rituri de rugăciune, folosirea frecventă a semnului crucii): Harum et aliarum eiusmodi disciplinarum si legem expostules scripturarum, nullam invenies<footnote De corona 4. Su consuetudo: cfr. De virgn. velandis, SC 424. Cf. V. Morel, „Disciplina”. Le
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
et l’idée représentée par lui dans les œuvres de Tertullien, RHE 40-41, 1944, 243-265; Morel, Le développement de la „disciplina” sous l’action de du Saint-Esprit chez Tertullien, RHE 35, 1939, 5-46. footnote>. Cu alte cuvinte, un Întreg ansamblu de norme și practici care se formaseră deja la Începutul veacului al II-lea nu-și găsea temeiul biblic, acestea fiind elaborate de una sau alta dintre comunitățile creștine și uneori trecând de la o comunitate la alta prin contagiune. Bisericile cele mai
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
can. 1). Acesta era deja un obicei pentru apus și trebuie să fi existat ceva asemănător și În răsărit. Era necesar să fie un sistem strâns de comunicare, și pentru că În vremea aceea nu exista un drept canonic, ci numai norme și tradiții locale și regionale. Lipsea deopotrivă un canon biblic bine definit și comun. Biblia, parte constitutivă și temelie a creștinismului, era punctul de referință constant pentru viața comunităților creștine, mai cu seamă În antichitate. Exegeza biblică se afla la
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cu direcțiile filozofice aristoteliene. Opera sa filozofică devine obiect de studiu, stârnind numeroase controverse, marcând astfel gândirea filozofică evreiască, dar și europeană. footnote>), ultimul fiind considerat cel mai important filozof de limbă ebraică din Evul Mediu. Artele se dezvoltă conform normelor unui nou curent estetic, ce se va numi hispano-maur. Acest curent artistic va cunoaște perioada de maximă înflorire tot în vremea Califatului de Cordoba. Sunt construite adevărate capodopere arhitectonice, cum ar fi : Marea Moschee din Cordoba, Palatul Alhambra din Granada
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
sunetele aproximativ cum sunt notate; sau, dimpotrivă, a modifica textul până la distorsiune, sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât mai conformă normelor constituite în timp ale limbajului muzical, care să poată dezvălui conținutul spiritual expresiv al operei respective, respectând întrutotul indicațiile existente în textul scris, presupuse a exprima viziunea sonoră a creatorului ei. În acest caz, se pune întrebarea unde se situează
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
este extrem de vastă și a născut o întreagă bibliografie. Regulile constrângătoare sunt puține, au cunoscut multe excepții și s-au schimbat pe parcursul istoriei. Scrierile despre ornamentică (și nu sunt puține) se încheie, toate, cu aceeași concluzie și anume că toate normele sunt în mare măsură facultative, decisiv fiind bunul gust și concepția interpretului respectiv (Mozart considera gusto drept calitatea supremă a interpretului). Totuși, anumite jaloane sunt necesare. Obligația barocă de a considera mordentul și trilul ca o appoggiatură superioară repetată, este
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
reprezintă, în acest domeniu, un pol al austerității. În schimb, în muzica lui G. F. Händel apar părți întregi de suită, abia schițate armonic, urmând a fi împlinite, conform tehnicii de realizare a basului continuu și celei de diminutio. Asemenea norme prezidează și la ornamentica adăugată mai mult improvizatoric de către interpret. Dacă Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin obligatorii de ornamentare a discursului în interpretare, epocile următoare, bazate pe alte tipuri de structuri, alte instrumente și
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
amănunțită a propriei viziuni interpretative, în ediții așa-zis instructive ale clasicilor. Interesante pentru cercetător, pentru interpretul care le folosește ca îndrumare acestea suferă de două grave erori. Cea mai evidentă este de ordinul intenției: transformarea unei versiuni personale în normă, tinzând a elimina alternativele, mai ales în acele ediții în care contribuția editorului nu este diferențiată grafic de textul autentic. Mai puțin se vorbește, însă, despre cealaltă deformare, mult mai gravă, pe care o poate provoca adăugarea în text a
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
folosea din plin. Dar dacă pedala poate fi folosită și acolo unde nu este pretinsă expres, inversul nu este valabil: consecința nu este că indicațiile exprese, scrise, de pedalizare pot fi ignorate, că nu ar fi obligatorii dacă nu corespund normelor scolastice. Dimpotrivă. Și totuși, acest lucru se întâmplă frecvent, pentru că Beethoven experimentează prin pedală efecte cu totul insolite, depășind cu mult deprinderile auditive ale epocii sale. Astfel încât unii editori și-au permis chiar să-l „corecteze” pe Beethoven, și
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Augustin, In Epist. Ioan., VII, 8, P.L., XXXV, col. 2033. footnote>, spune Fericitul Augustin, căci dacă cineva iubește pe Dumnezeu și pe semeni nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neasculțând, mai mare osândă să avem<footnote Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 38. footnote>. El nu violentează
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Augustin, In Epist. Ioan., VII, 8, P.L., XXXV, col. 2033. footnote>, spune Fericitul Augustin, căci dacă cineva iubește pe Dumnezeu și pe semeni nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune interdicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neasculțând, mai mare osândă să avem<footnote Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol. V, p. 38. footnote>. El nu violentează
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
și vorbită. În concluzia dezbaterilor, profesorul universitar Florea Firan, directorul Revistei „Scrisul Românesc“, inițiatorul manifestărilor, a precizat că s-a avut în vedere o atenționare a lucrătorilor din presa scrisă și vorbită, în special a celor din TV, privind respectarea normelor limbii române, vorbirea corectă a acesteia, idee care n-a lipsit din niciuna din comunicările susținute. Aspectul acesta a fost subliniat și în interviurile ce au fost prezentate la diferite televiziuni între care postul național TV, Digi 24 sau la
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
și a unei realități a absurdului, până la ajungerea chiar la culmea acestuia!... Oricum, cu teoria imposibilului care poate deveni posibil oriunde și oricum, ne-am obișnuit deja, astfel încât de ce nu ne-am putea acomoda și cu absurdul ca fiind o normă și o componență firească și chiar indispensabilă vieții noastre, ajungând să zicem „răului bine și binelui rău”, căci și această problemă (a eliminării orei de religie) face parte tot din categoria lucrurilor ce au fost răsturnate, din punct de vedere
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
la nivelul statelor membru ale UE înfiltrarea în redacții a agenților sub acoperire din serviciile de informații. Propunerea ActiveWatch a fost introdusă pe agenda Parlamentului European în cadul raportului de inițiativă al deputatei PNL (ALDE) Renate Weber privind Carta UE: Norme standard pentru libertatea mass-media în UE. Va reamintim că, pe 6 noiembrie 2012, am solicitat Comisiei LIBE, printr-o scrisoare deschisă, să susțină adoptarea de către statele membre a unor legi care să interzică inflitrarea în redacții a serviciilor de informații
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]
-
Weber pentru sprijinul acordat propunerii noastre, precum și eurodeputaților care au votat în favoarea sa. Organizația ActiveWatch, membră a rețelei Reporteri fără Frontiere, militează pentru comunicare liberă în interes public. ActiveWatch Mai multe informații despre conținutul raportului de inițiativă privind Carta UE: Norme standard pentru libertatea mass-media în UE în comunicatul transmis de inițiatoarea acestuia. Raportul Weber: Standarde de transparență și pluralism media la nivel UE COMUNICAT DE PRESĂ Bruxelles, 21 februarie 2013 - Comisia de libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]
-
mass-media în statele membre”, subliniind că „proprietatea asupra media și managementul ar trebui să fie transparente și nu concentrate”, deoarece „concentrarea de proprietate pune în pericol pluralismul și diversitatea culturală și duce la uniformizarea conținutului media”. De asemenea, deputații solicită norme care să asigure rezolvarea situațiilor de conflict de interese, de genul celor rezultate din întrepătrunderea funcțiilor politice cu cele de control asupra unor instituții mass-media și, în special, să asigure că proprietarii conglomeratelor media sunt întotdeauna cunoscuți în mod public
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93846_a_95138]
-
în studiul introductiv propun mai multe interpretări care ar putea susține alcătuirea datorată autorului. Ce trebuie reținut este că, abstracție făcînd de greșelile de tipar, formele din poeziile apărute în „Convorbiri” sunt eminesciene, iar eu le urmăresc și din perspectiva normelor ortografice ale momentului. De ce în cazul antumelor, în afară de sursele de bază, „Convorbirile”, manuscrisele și cele 11 ediții publicate de Maiorescu, mai trebuie analizate și cîteva din edițiile anterioare ediției Perpessicius, și desigur, această ediție? Cum v-ați raportat la acestea
Cu Nicolae Georgescu despre reeditarea antumelor lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93768_a_95060]
-
aplicația Apple), devenind V*****a, și abia după proteste energice varianta originală a putut fi recuperată. Evgeny Morozov a dat acest exemplu și altele asemănătoare în The New York Times, arătând în ce măsură giganții informației sunt pe punctul de a redefini în mod autoritar normele culturale, mutație care trece neobservată cel mai adesea. Inclusiv procesul preconizat de autoeducare politică și socială a omului capabil să primească toate informațiile printr-o simplă apăsare cu degetul se lasă așteptat din punct de vedere mediatic. Participarea se limitează
Viitorul jurnalismului – O promisiune sacra [Corola-blog/BlogPost/93870_a_95162]