1,293 matches
-
crește brusc spre țările respective. Acesta este modelul de propagare a mortalității infantile și materne dinspre apus spre răsărit. Cota celor care mor din totalul acestor două categorii este, în aria țărilor apusene, mică, ceea ce arată că mamele și copiii nou-născuți care se confruntă cu pericolul morții sunt, în cele din urmă, salvați, fiind astfel atestată intervenția unei forțe salvatoare din afară (serviciile de asistență sanitară sunt prompte și eficiente). În spațiul răsăritean, însă, o mamă ori un copil ajunși pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și spațiu, ci are un caracter înalt neregulat. Spațial, ea îmbracă forma altor patru cascade crescătoare de la vest spre est, România plasându-se între țările cascadelor de foarte mare cădere (și deci de maximă amenințare a vieții mamei și copilului nou-născut). Adoptând o formă de reprezentare grafică a celor patru praguri (și deci cascade) pentru toți cei șase indicatori examinați (plus indicatorii de amenințare speciali: tuberculoza și avorturile), avem, pentru România (comparativ cu alte țări) următoarele praguri: + +=pragul maxim al indicatorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
le conțină pe toate ca să fie Îndeajuns de perfectă”106. Alcătuite dintr-o substanță inferioară celei din care e făcut Sufletul Lumii, sufletele omenești primesc totuși de la Tatăl Însuși „sămînța și principiul” nemuririi 107. Trase de „carele” astrale, aceste suflete nou-născute sînt sortite să cunoască Încarnarea „din necesitate” (ex anankes)108, În cazul cînd ar prevala cele două niveluri inferioare ale lor (situate În piept și despărțite prin diafragmă)109. Dacă sufletul rațional, situat În cap, nu se va dovedi În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fiică; fiu; frumoasă; frumos; geneză; ghinion; greutate; horn; iată; idee; iese la iveală; inovație; interesantă; Iisus; izbucnire; înceată; începere; înger; însuflețire; liber; loc natal; locul nașterii; mea; mereu; moară; moașe; mort; muncă; născut; nereușită; noapte; din nou; un nou început; nou-născut; noutăți; nu; o șansă; ocitocină; pace; pagubă; pierdere și regăsire; pierdere; plîns; plod; porni; procesare; procrea; procreare; prosperitate; prunc; puilor; rai; rapidă; rădăcină; reproducere; sacrificiu; sarcină; sănătate; scîrbos; sînge; tîrzie; tradiție; unic; urmași; uter; Vasilică 2014; veselie; viitor; vine; viu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
flori; frică; gingaș; greu; greutăți; hăire; ideal; important; infinit; interesantă; iubire, împinge; împlinire; împlinită; înaintată; încercare; încercări; încredere; îndelungată; întîmplări; longeviv; luminoasă; mama; mamă, vis; mare; matură; la maxim; mea; medicină; moale; fără moarte; multă; nebuni; neprețuit; nimic; nou; nouă; nou-născut; oboseală; omenire; omul; onestitate; oportunitate; oportunități; oraș; orgasm; orizont; oxigen; pace; pădure; pămînt; peisaj verde; persoană; în plăceri; plimbări; plină; plină de minuni; pulover; populație; posibilitate; primăvară; privilegii; profund; pronunțată; puritate; reîncărcare; relativitate; renaștere; repede; respiră; rutină; sănătoasă; școală; scumpă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ființe vii; floare; floră; foarte; frumusețe; fug; fugă; gîndire; gîză; glas; grabă; gunoi; început; îndrăgostit; înflorit; înțelegere; întotdeauna; lemn; liber; luptător; mama; măreț; melancolic; mergător; minciună; mîndru; mit; moarte; mobil; moi; morcov; morgă; mormînt; morți; motivat; muncitor; natură; neamul; noroc; nou-născut; omorît; omul; ca omul; oportunitate; pas; pasăre; pămînt; persoană; peste; peștișor; pisică; plăcere; plăceri; puternic; răcoare; răsufla; răsuflă; rațional; realist; realitate; rece; care respiră; sensibil; sentimental; senzație; sete; simți; simțire; stare; în stare; cu suflet; sunet; supraviețuire; supraviețuitor; șarpe; tată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dau puțin pământ (...), în unele locuri îi dau și apă (...)" 251. "Pământul" din propriul ogor sau din ținutul natal reface legăturile cu o lume pierdută, mijlocind delimitarea unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
282 Astfel, la naștere, copilul era așezat pe "vatra casei" apoi la "vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine, așa cum nu se prinde huma aceasta; să nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se dea "foc" din casa în care se află un copil mic pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși, cel care ia focul trebuie să arunce îndărăt, peste prag, un cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se află un copil mic pentru că i se poate fura somnul, iar dacă se dă totuși, cel care ia focul trebuie să arunce îndărăt, peste prag, un cărbune "pentru a înturna somnul copilului nou-născut" 291. Tot pentru "recâștigarea odihnei" copilului nou-născut, în Transilvania, se înfundă hornul (când nu e foc) cu hainele copilului și sub pernă i se pune o piatră. 292 Pentru a-l vindeca de "bube dulci", mamele pun copilul pe vatră și-l ung cu puțină balegă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deasă"; deasupra făinii se pune o lingură cu sare și una cu unt, un pahar cu apă "neîncepută"; se prind, de blid, trei lumânări din ceară curată, iar în jurul farfuriei se presară cereale (grâu, porumb); după aceea, se măsoară pruncul nou-născut cu trei fire de mătase roșie care se înfășoară în jurul paharului cu apă, de pe masă.192 În Bucovina, în cinstea ursitoarelor, moașa aprinde o lumânare și o pune pe masă, ca să ardă toată noaptea.193 La moarte, se ia un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aduci mândri feciorași. / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat! / Luați, fetelor, și beți, așteptați și-o să vedeți! / Apă, apă, eu te bat, / Eu te desbat!"164 Soarele este astrul care veghează îndeaproape pragurile de trecere ale vieții. Copilul nou-născut este închinat soarelui, râvnind la frumusețea astrului, când are loc prima purificare, la scăldăciune, rostindu-se o urare, paralelismul explicativ având rolul de a crea corespondențe simbolice între planul uman și planul cosmic: Cum se-nalță soarele / Peste toate câmpurile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atunci e semn că boala-i grea; dacă nu, nu. Se crede că dacă se face vreun leac pentru un bolnav, apoi acela nu trebuie să știe de dînsul, căci la din contra, nu folosește. Dacă se dă unui copil nou-născut mai întîi lapte acru și apoi abia să sugă, acel copil pînă la bătrînețe nu va fi nici cînd bolnav. Dacă vreun copil mic este ceva bolnav, se zice că e bine să fure de la o dugheană sineală și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a împrăștia urma ce a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngreunată și nu și aduce degrabă aminte, copilului i se învîrte buricul pe după grumaz. Femeia care face cel dintîi copil se uită pe buricul lui, și cîte noduri va vedea pe el, atîția copii va mai face. Buricul unui copil nou-născut se leagă c-o ață de cînepă de toamnă, și nu de vară, căci se crede că altfel acei copii nu vor avea urmași, așa cum cînepa de vară n-are sămînță. Buricul copiilor se păstrează pînă la al șaptelea an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci nu mai cresc. Cînd cineva trece peste altul și acela peste care a trecut înnoadă chiotoarea, cel care a trecut nu mai crește. La copiii mici se dă apă pusă la fiert pentru mămăligă, ca să vorbească repede. (Gh.F.C.) Copilul nou-născut este pus pe pămînt, de unde îl ridică tatăl, ca semn că-l recunoaște. (Gh.F.C.) Căița sau chitia este bucata de piele cu care se nasc unii copii pe cap. Se zice că se vor face strigoi, însă în timpul vieții vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit înainte de a fi scăldat, nu se deoache niciodată. La gîtul unui animal fătat se leagă un fir roșu, ca să nu se deoache. Primăvara, cînd scot întîi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roșu de coadă, că pe vita
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ci să zici: „Huideo!“, că dracul este în vîrtej. El se apucă la rămășag cu Dumnezeu că are să scoată apă din piatră (cică oamenii îs pietre), și dacă stupești dracul rămîne pe Dumnezeu. în casa unde se află un copil nou-născut, trebuie să ardă lumină nopți întregi pînă la botez, fiindcă se crede că, la din contra, ar veni duhuri necurate și ar lua posesiune de copil. Ca să nu se apropie duhurile necurate de copii, se arde o lumină de ceară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sat imediat după copil, fără să-i fi fost cetit rugăciunea de curățire, pe ceea lume va umbla pe jăratec. Cînd se naște un băiat, de bucurie rîd și chiotorile de la casă, iar cînd se naște o fată, plîng. Copilul nou-născut pînă la șase săptămîni nu e bine ca mama să-l puie în pat la spate, căci la din contra, crescînd el mare și devenind el cît de învățat și cuminte, tot nu este ținut în samă. Dacă chiar în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd a face femeia, să nu fie în casă nimeni de parte bărbătească, că-i rău. Și cînd a intra unul, ia-i căciula ori pălăria și i-o zvîrle departe, ca să aibă sănătate copilul. Femeia care merge cu copilul nou-născut ca să primească rugăciunea de curățire este bine ca, ieșind și intrînd în casă, să calce peste un cuțit și cărbune, ca să nu se prindă nici deochiul, nici un rău de ea și de copilul ei. După ce o femeie naște, și la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lapte muls de la trei vaci în trei vineri, de trei muieri iertate, adică bătrîne. în scăldătoarea unui copil nebotezat, moașa își spală picioarele, ca copilul să umble curînd în picioare și să fie iute la mers. Cînd se scaldă copilul nou-născut, i se pun la cap uneltele cu care ar trebui să se ocupe în viață, ca să fie harnic și pricepător la toate. Dacă e băiat, i se pun cărți și condeie, ca să învețe bine. Un copil adus acasă de la botez
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toate. Dacă e băiat, i se pun cărți și condeie, ca să învețe bine. Un copil adus acasă de la botez se scaldă cu o oală nouă, punîndu-se în apă o coardă de vioară, ca în viața lui să cînte frumos. Copilul nou-născut se scaldă în apă călduță, ca să nu devie desfrînat. Apa în care se scaldă copilul se încălzește cu vreascuri culese de pe drumuri. Apa cu care faci scăldătoarea pruncului să fie luată din fîntînă, rîu, pîrîu înainte de-a asfinți soarele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe acel capăt unde stau picioarele - și apoi copilul va umbla curînd în picioare. Copiii cei slabi este bine a-i scălda într-o scăldătoare făcută din spini de holeră* și apoi se întrămează. Oala în care se scaldă copilul nou-născut trebuie să fie nouă, pentru că precum sună oala cea nouă, așa și copilul să aibă voce curată, pătrunzătoare și plăcută. Copiilor le place să se joace în apă, căci cînd se nasc moașele în scăldătoare pun ouă de rață. în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le va trece; sau să caute prin sare pisată nouă peri și să le pună în apă și să-i bea. Omul care omoară un orbete* cu mînile dindărăt are leac să vindece femeile ce sufăr de țîță. Unui copil nou-născut să i se dea mai întîi țîță de mă-sa, iar nu de altă femeie, ca în viața lui să nu atîrne de bucătura altuia. Copiii cînd sînt mici să sugă țîță de la țigancă, ca să aibă mumă-sa țîță. Nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spune dintr o privire cine are circumcizia făcută și cine nu: cel circumcis are sexul decalotat (pielea stă lejer trasă în sus) iar cel fără circumcizie are sexul aproape acoperit de piele. În SUA, mai mult de 60% dintre băieții nou-născuți sunt circumciși, așa cum în România peste 70% din fetițe au găuri pentru cercei. Circumcizia prezintă importanță practică sub trei aspecte: în primul rând cel igienic, fiindcă e bine ca sub pielea sexului să se acumuleze cât mai puțină smegmă - o
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]