1,324 matches
-
murind, ea va purta aceeași dragoste. După citirea epistolei, Nour își ia lumea în cap, dar într-un fragment intitulat Toma Nour în ghețurile siberiene, aflăm că eroul ajunge într-o închisoare țaristă, de unde este deportat în Siberia boreală. Toma Nour și Ioan reprezintă, cu mici variații de caracter, tipul demonului visător faustian, atașați unui ideal național. În aceste însușiri, ei se apropie de eroul romantic, ieșit, cum nota Tudor Vianu, din epoca luciferică a Revoluției Franceze și din marile sinteze
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Annabel Lee; Șo that her highborn kinsman came And bore her away from me, To shut her up în a sepulchre În this kingdom by the șea. Și poate de-aceea în vremi de-altădat’ Lîngă mare, într-un regat Din nouri un vînt s-a pornit, înghețînd Pe frumoasă mea Annabel Lee; Și rudele-i nobile s-au arătat Să mi-o ia, să o ducă de-aci, S-o închidă-n sepulcrul cel întunecat Lîngă mare, într-un regat. Chiar
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
of the cloud by night, Chilling and killing my Annabel Lee. Îngerii n-au fost ferice nicicînd Că noi, pizmuindu-ne vii - Da! Și de-aceea (cum toți par a ști Lîngă mare, într-un regat) Vîntul din noaptea cu nouri porni înghețînd, ucigîndu-mi pe Annabel Lee. Dar iubirea ne-a fost mai presus de iubirea Celor mai bătrîni decît noi, doi copii - Celor mai înțelepți decît noi, doi copii - Și nici îngerii de sus, din țării, Nici demonii din funduri
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339671_a_341000]
-
mănânc din vițele / ram cu umbră și geam / și să mă eu / nu credeam / și să mă mie / redă-mă / nu credeam nici atâta. / Nu credeam, nu credeam. / Ce nu credeai ? / m-a întrebat urâta, trista / lăsare de braț peste nouri / ca gândirea unui împărat poet. / Nu credeam să- nvăț / a muri vreodată / dar nici să mă nasc / nu credeam a mă naște vreodată («Odă în metru antic» / Cărțile sibiline, 1995 - SÎng, 323 sq.); Suavă veneai prin iarnă / cu sacoșa de
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
etape (logos-ul decrepit este înlocuit de Creanga de Aur și Râul Demiurg, “râul, ramul” - de Zidul-Munte; apar luminile-comete (capete pletoase, coifuri lucitoare) din zona sacră-codru; roiul, ca explozie a Stupului Divin, din care ies flăcările Focului Sacru-Albine: lănci, arcuri, nouri de aramă - se stârnește Vârtejul-vijelie, prinzând, în mijloc, Leul Solar care turbează (furor sacer, demiurgică); flamura-ramură verde se frânge, înlocuită de Creanga de Aur din mijlocul Vârtejului, care unește cer-pământ, într-o Apocalipsă și o Nouă Facere: “Pe pământ lor
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Revelație) pătrund, prin pânzele lunare (“țin pânzele umflate în fața lunei”) în stadiul Logos de Foc, Logos de Roată: “Și-n roată de foc galben stă fața-i ca un semn”. Prin uimire extatică, Cezarul se va autodepăși (depășind) umbra și nourii: “Uimit privea Cezarul al umbra cea din nouri”) în stadiul (interiorizat) de Monarh Arhetipal (Demiurgos), dar și în stadiul de Logos Divin (Logos-ul sapiențial-ritualic din finalul poemului: “În orice om o lume îți face încercarea (...) Că vis al morții-eterne
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
în fața lunei”) în stadiul Logos de Foc, Logos de Roată: “Și-n roată de foc galben stă fața-i ca un semn”. Prin uimire extatică, Cezarul se va autodepăși (depășind) umbra și nourii: “Uimit privea Cezarul al umbra cea din nouri”) în stadiul (interiorizat) de Monarh Arhetipal (Demiurgos), dar și în stadiul de Logos Divin (Logos-ul sapiențial-ritualic din finalul poemului: “În orice om o lume îți face încercarea (...) Că vis al morții-eterne e viața lumii-ntregi”). * * * 5-FEMEIA EMINESCIANĂ - ÎNTRE MARIA
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
dacă va fi cunoscut teoria valentiniană, se pare că a considerat-o mult prea sofisticată, ne-ortodoxă - și a intuit că este sacrificată, astfel, Măreția - întrerupe (cf. II-356-357 - Geniu pustiu) sistemul, prin întreruperea discursului despre soluția soteriologică, al lui Toma Nour (Toma Nour fiind metafora soluțiilor soteriologice oculte, în-văluite ținând de esență, existente în mijlocul Vârtejurilor înșelăciunilor și vehemențelor, sentimentale și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
fi cunoscut teoria valentiniană, se pare că a considerat-o mult prea sofisticată, ne-ortodoxă - și a intuit că este sacrificată, astfel, Măreția - întrerupe (cf. II-356-357 - Geniu pustiu) sistemul, prin întreruperea discursului despre soluția soteriologică, al lui Toma Nour (Toma Nour fiind metafora soluțiilor soteriologice oculte, în-văluite ținând de esență, existente în mijlocul Vârtejurilor înșelăciunilor și vehemențelor, sentimentale și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a Sinelui (“Dară
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
pustiu) sistemul, prin întreruperea discursului despre soluția soteriologică, al lui Toma Nour (Toma Nour fiind metafora soluțiilor soteriologice oculte, în-văluite ținând de esență, existente în mijlocul Vârtejurilor înșelăciunilor și vehemențelor, sentimentale și istorice): “Întunericul din jurul meu era metafora acelui nume: Toma Nour” (II-358). Împotriva gnosticilor, Eminescu socotește somnul ca trezire în interior a Sinelui (“Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă” (I-107), pentru a-l întoarce din Logos-ul formal în Logos-ul sacru, apoi retrăgând amprentele energetice și absorbindu-l (dincolo de
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Popescu Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului nu mai bate uite nu mai bate aripa păsării în răsăritul soarelui chiar aerul chiar aerul s-a oprit la subțioara ei e veșnic sa mori strigă nourul e pururea să atingi și el și el coiotul pădurii își dă cu părerea în semn de piatră nimic nu trece dincolo de întunericul osului să nu uiți nimic nu se oprște aici fără să atingă aripa păsării uitate pe cer
STARE DE FAPT de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342366_a_343695]
-
polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este prezentată ca un symbol al luptei pentru eliberare, dar și despre ctitoriile mânăstirilor pictate
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342425_a_343754]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > FEMEIE... Autor: Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 2173 din 12 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De vrei să vii, în brațe să-mi ajungi, Transformă-te în straturi de zăpadă, Din nouri plini să mi te-arați în fulgi, Apoi să îmi treci pragul în haine de parada. Să-mi defilezi prin fața, grațioasa, Din ochii tăi să îmi hrănesc dorința, Hei , tu femeie, fii mereu frumoasă! Noapte de noapte să iți simt
FEMEIE... de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342699_a_344028]
-
sa creasta, Gând în zbor trecea prin minte, Despre pasărea măiastra. N-am văzut decât doar vulturi, Ce planau ușor în vânt, 'N lumea lor de prin înalturi, Aveau ochii spre pământ. Stânci golașe se înalță, Înspre cer cerând tributuri, Nouri plini aduc speranța, În natură dintre piscuri. Dar nu vreau s-ajung la ceruri, Și nici jos nu vreau rămâne, Pasul meu ades se-oprește, Chiar la baza unor vârfuri. Autor : Strugar Constantin Remus Referință Bibliografica: Poezie la înălțime / Remus
POEZIE LA ÎNALȚIME de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342697_a_344026]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > O PAGINĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului O pagină Din nou concertul verii din calde violine, Totală fuziune între Pământ și Cer, Iar nourii își plimbă profiluri leonine - Un gând în căutare de puncte de reper. Tot Templul se încarcă de sacra Simfonie Și cară laitmotive neobosite valuri. O pagină în Cartea de idealuri scrie Lung foșnet de visare, sclipire de cristaluri. Din coame
O PAGINĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340589_a_341918]
-
a nemuritoarei romanțe, publicul a fost cucerit de recitalurile invitaților. Dacă sala de spectacol a murmurat odată cu ei, înseamnă că inima spectatorilor s-a înclinat! Alexandru Chiriac, solist al Coralei „Armonia”, a Arhiepiscopiei Tomisului, câștigătorul Trofeului în 2013, actorul Adrian Nour, Stela Enache, Alexandru Jula, Marina Voica, Florin Georgescu, Felicia Filip, Francesco Napoli sunt invitații făptuitori ai armoniei și nostalgiei serilor de romanță și poeme ale Festivalului-concurs de interpretare a romanței „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște. Pentru cine, prin urmare s-
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
muzical în partea a doua a concertelor a fost foarte inspirată. Alături de super-consacrații Marina Voica, Alexandru Jula, Stela Enache, Francesco Napoli au strălucit marile voci ale României - Felicia Filip și Florin Georgescu - lor adaugându-li-se, cu un recital aplaudat, surprinzatorul Adrian Nour, actor și cântăreț finalist la « Vocea României ». O notă specială pentru excelenta orchestră de acompaniament « Romanticii » , condusă de compozitorul Dan Ardelean, cu virtuozul violonist Cornel Pantir concert-maestru. Îmbucurător este faptul că am avut o laureată de numai 16 ani, Sabina
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
lucra alături de dirijorul Daniel Jinga, coregraful Violeta Dincă și unul dintre cei mai buni designeri de lumini din România, Daniel Klinger. Distribuția spectacolului este formată din: Irina Baianț / Ana Maria Georgescu - Eliza Doolittle, Ernest Fazekas / Richard Balint - Henry Higgins, Adrian Nour / Cătălin Neamțu - Colonel Hugh Pickering, Florin Budnaru / Filip Ristovski - Freddy Eynsford-Hill, Ionuț Burlan - Mr. Doolittle, Oana Rusu / Diana Alexandra Vladu - Mrs. Pearce, Aură Călărașu - Mrs. Higgins, Ovidiu Usvat - Zoltan Karpathy, Claudia Susanu - Ms. Doolittle și copilul Sophia Maria Crudu. Corul
Grand Cinema amp; More îmbină viziunea artistică și efortul susținut a peste 200 de oameni, în punerea în scenă a spectacolului-eveniment „My Fair Lady” [Corola-blog/BlogPost/100668_a_101960]
-
Strecurandu-se în vii, Vin perechi de buburuze. Soarele în jos trimite Raze calde de lumină. Musculițe mii,dar uite! Vine-n zbor și o albină. Zumzet,zgomote și triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz' se lasă focul Raspindit la toti și toate, La tot pasul la tot locul, Ies fapturi ca să înoate. Vinticel de miazănoapte Se porneste-ncetisor, Răcorind a zilei șoapte Și aducând un norișor. Iată unul! și încă
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
OSTAȘULUI Din propria-mi armură ca dintr-o carapace de broască țestoasă și din gândul și rostul și datoria mea ca dintr-o mare, pentru veci voi ieși fără durere - cum iese din pâlnia de corn sunetul ori albă, dintre nouri, luna și fără să-mi pese că-ncet vor veni pedepsitorii trupu-mi să-l deie la zei ori focului ori spânzurătorii să-l deie! O fără de seamăn pasăre albă se va face sufletul meu și-i veți simți lumina bătând
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
-A Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015 Toate Articolele Autorului Aula Palatului Cantacuzino - Muzeul „George Enescu” (Calea Victoriei 141) Joi, 7 mai 2014, ora 12.00 Interpreții Ștefan Bănică Jr. și Stela Enache, Adrian Nour, finalist la „Vocea României” și protagonistul musicalului „Fantoma de la Operă”, cea mai nouă premieră a Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian” sau compozitorul Nicolae Brânduș se numără printre laureați Joi, 7 mai 2014, ora 12.00, în Aula Palatului Cantacuzino
GALA PREMIILOR ANUALE ALE REVISTEI „ACTUALITATEA MUZICALĂ” A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA PE ANUL 2014 EDIŢIA A XXV-A de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344068_a_345397]
-
Amara ; • Premiul „Vedete fără vârstă”: Stela Enache; • Premiul pentru Jazz: Sorin Zlat, compozitor și pianist Muzică clasică • Premiul pentru întreaga carieră: Nicolae Brînduș, compozitor; • Premiul pentru tinere talente: George Ionuț Vârban, tenor (student la UNMB); • Premiul pentru performanță totală: Adrian Nour, actor, cântăreț, dansator; Partenerii evenimentului, care va fi urmat de un cocktail, sunt: Fildas și Catena Grup, Editura Litera, Tricotton Junior Panciu. Printre personalitățile din lumea muzicii pop, rock, jazz sau ale muzicii clasice, ale culturii, artei sau show-biz-ului laureate
GALA PREMIILOR ANUALE ALE REVISTEI „ACTUALITATEA MUZICALĂ” A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA PE ANUL 2014 EDIŢIA A XXV-A de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344068_a_345397]
-
ne îndrăgesc Sobut yaganes amen chailioven Și iar degrabă ne urăsc. Thai sigunes amen nakamen. De-aceasta tu să nu te miri, Kadalatar țuț te na chudis. Că uită-te-n albastrul cer Ka dikh and'o nilo tarpe Prin nouri lu' cum plutește Mashkar badala sar urel Ea tuturor împărtășește Voi savorengă hulavkărel A sa lumină mângâioasa, Pesko vudud kovlikano, Dintr-un oraș intra în alt, Yekhe dizestar del andre avreste, Și din acela vrea să iasă Thai te anklel
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
cădea mătăsoase și vor face să înflorească copacii în miez de iarnă când zâmbetul tău nu va mai ascunde furtuni ci va lumina azurul cerului meu da, va veni o vreme când ploile calde ale verii vor disipa tristețile în nouri de fum o vreme când împreună vom scrie în iubire istoria sufletelor noastre. Referință Bibliografică: O vreme / Antonella Mocanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1230, Anul IV, 14 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Antonella Mocanu : Toate Drepturile
O VREME de ANTONELLA MOCANU în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/343218_a_344547]
-
mai vine. În duh simt vibrații, e glasu-Ți ce cheamă, Sunt vorbe primite-n tăcere, Le-adun în mănunchiuri, le pun într-o ramă, Să-mi fie la greu mângâiere. În negura nopții pătrund gânduri sute, Căutând un locaș printre nouri, Dar ziduri se-nalță și-n note acute, Speranța se sparge-n ecouri. În temnița vremii mă lupt cu furtuna, În valuri mă zbat cu durere, Te chem cu ardoare, Te chem una-ntruna, Să-mi dai înc-odată putere. Să
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]