958 matches
-
încins. Se servesc la gustare cu feliuțe de lămâie. FRIPTURA DE CAPRIOARA Se face un baiț din 1 litru de apă, 2 linguri de zahăr, o linguriță de sare, 10 boabe de coriandru, o ceapă, un vârf de cuțit de nucșoară, 2 foi de dafin și 50 ml de oțet, în care se pun 1,6 kg carne de căprioară bine spălată și se ține câteva ore, apoi se ia, se taie felii care se bat cu ciocanul ca la șnițel
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în frunze de viță de vie, murate și desărate. Se unge o tavă cu unt; adăugăm 2-3 cepe tăiate peștișori, un morcov tăiat rondele, iar peste zarzavat, punem carnea împănată cu usturoi, nucă și prună uscată fără sâmbure, piper, sare, nucșoară și fâșii de slănină, toate învelite în frunze de viță, ca sarmalele. Peste pachetele din frunze, punem un sos făcut dintr-o cană de supă, o cană de vin alb, o lingură de bulion, sare și piper. Acoperim vasul și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de minute. RULADA DE CAPRIOARA CU FRUCTE 8 bucăți de cotlet de căprioară, 300 g carne de vițel tocată prin mașină, 300 g șuncă tăiată cubulețe, 100 g smântână dulce, 50 g coniac, 50 g vin roșu, sare, piper, delicat, nucșoară, 2-3 ouă. Se adaugă caise, prune sau gogoșari murați. Cotletul se bate cu ciocanul, se condimentează, punem peste cotlet pasta obținută din carne, șuncă și restul de ingrediente, apoi, la mijloc, așezăm fâșii din fructe murate sau din compot. Rulăm
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o prefață a autorului pentru ediția în limba română, Editura Polirom, Iași, 2001, 272 p. (Dorin Dobrincu) Marius OPREA, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. (Daniel Nazare) Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. (Adelina Ștefan) Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. (Adelina Ștefan) Monica LOVINESCU, Unde scurte
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istorie a Securității în documente 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002, 583 p. (Daniel Nazare) Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. (Adelina Ștefan) Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. (Adelina Ștefan) Monica LOVINESCU, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, 574 p. (Lavinia Stan) Alexandru NEMOIANU, în America, la „Vatra Românească”, Editura Minerva, București, 2001, 200
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înspăimântă (vestigia terrent). în deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, când tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom, Iași, 2003, 168 p. Despre rezistența anticomunistă s-a putut vorbi în România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de lucrări care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în România abia după 1990. Nevoia de transparență, precum și dorința de a vorbi au produs o cantitate impresionantă de lucrări care s-au concentrat în special pe memorialistică și pe publicarea unor documente de arhivă. Cartea Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, intenționează să abordeze fenomenul rezistenței dintr-o perspectiva nouă pentru istoriografia românească, și anume din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune că autoarea este interesată să reconstituie nu atât firul evenimentelor (care, de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din punctul de vedere al psihologiei sociale. Aceasta presupune că autoarea este interesată să reconstituie nu atât firul evenimentelor (care, de altfel, au fost tratate într-o altă lucrare, a Ioanei Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu. Grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenției, Editura Vremea, București, 1997) cât să descopere și să analizeze resorturile psihologice care au determinat o comunitate rurală să se solidarizeze împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Editura Vremea, București, 1997) cât să descopere și să analizeze resorturile psihologice care au determinat o comunitate rurală să se solidarizeze împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format în jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat în partea de nord a județului Argeș, într-o zonă muntoasă, a fost, între anii 1949 și 1958, locul unde a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comunitate rurală să se solidarizeze împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format în jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat în partea de nord a județului Argeș, într-o zonă muntoasă, a fost, între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să se solidarizeze împotriva regimului comunist. Lucrarea se concentrează pe analiza grupului de rezistență „Haiducii Muscelului”, care s-a format în jurul localității Nucșoara, beneficiind de suportul material și moral al locuitorilor acesteia. O întrebare firească se impune: de ce Nucșoara? Satul Nucșoara, situat în partea de nord a județului Argeș, într-o zonă muntoasă, a fost, între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi militari disponibilizați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
între anii 1949 și 1958, locul unde a acționat cea mai longevivă grupare de rezistență anticomunistă din România, „Haiducii Muscelului”, condusă succesiv de doi militari disponibilizați în urma reformei militare din anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (în special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Dar, așa cum corect remarcă autoarea cărții, Aurora Liiceanu, „comuna Nucșoara și-a făcut treptat o imagine publică fără a se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anii ’46-1947: colonelul Arsenescu și căpitanul Toma Arnăuțoiu. După 1990, Nucșoara este descoperită (în special prin intermediul serialului de televiziune „Memorialul durerii” realizat de Lucia Hossu-Longin) ca un simbol al rezistenței anticomuniste. Dar, așa cum corect remarcă autoarea cărții, Aurora Liiceanu, „comuna Nucșoara și-a făcut treptat o imagine publică fără a se constitui, mai întâi, într-un obiect de cercetare care să răspundă la o întrebare simplă: cum a fost posibil ca într-o comună de munte, Ministerul de Interne să trimită
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mare număr de securiști pe cap de locuitor” (p. 12). Este o întrebare la care cartea Aurorei Liiceanu își propune să răspundă. Lucrarea este structurată în trei capitole care abordează fenomenul rezistenței și consecințele acestuia pornind de la un caz particular, Nucșoara (în primele două capitole), pentru ca în ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist în anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un caz particular, Nucșoara (în primele două capitole), pentru ca în ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist în anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este o anchetă sociologică a Nucșoarei contemporane, realizată prin intermediul interviurilor de istorie orală atât cu foștii susținători ai partizanilor, cât și cu cei care au preluat puterea în sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru ca în ultimul capitol să analizeze politica oficială a partidului comunist în anii ’50 privind lumea rurală și să explice, cu mijloacele psihologiei, reacția violentă a comunității țărănești la această politică. „Astăzi: Nucșoara”, primul capitol, este o anchetă sociologică a Nucșoarei contemporane, realizată prin intermediul interviurilor de istorie orală atât cu foștii susținători ai partizanilor, cât și cu cei care au preluat puterea în sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește, încă, după cincizeci de ani, să-și găsească
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istorie orală atât cu foștii susținători ai partizanilor, cât și cu cei care au preluat puterea în sat după 1946-1947. Autoarea descoperă o comunitate care nu reușește, încă, după cincizeci de ani, să-și găsească echilibrul. Memoria își cere drepturile: Nucșoara este marcată de dispute care au ca punct de pornire evenimentele din anii ’50-1960. în sat se confruntă două tabere: pe de o parte, foștii condamnați politici și familiile lor, care au stat ani buni în închisorile comuniste, și, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
personaj controversat. Toma Arnăuțoiu este prezentat ca fiind opusul lui Arsenescu: echilibrat, cu un puternic simț al responsabilității, un individ prudent și rațional. Raportul de opoziție între cei doi este accentuat și de faptul că Arsenescu este un străin de Nucșoara, în timp ce Toma Arnăuțoiu este membrul unei familii respectate și iubite în localitatea din munți. Astfel, în raporturile cu ceilalți membri ai grupului prevalează fie prestigiul militar al lui Arsenescu, fie autoritatea morală a lui Toma Arnăuțoiu. Maria Plop este o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de rudenie, de vecinătate sau, pur și simplu, pe conștiința unui trecut comun. Totuși, motivația susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi întâmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească în România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
susținerii grupului de rezistență a avut la bază și o serie de așteptări de ordin material (la întrebarea Aurorei Liiceanu adresată Marinicăi Chirca, țărancă din Nucșoara, importantă susținătoare a grupului, „Ce s-ar fi întâmplat dacă mișcarea de rezistență din Nucșoara ar fi fost o reușită?”, răspunsul acesteia a fost „Eh! Eram cineva. Eram mari!” (p. 100)). Ultimul capitol, „Contextul: țărănimea”, abordează problema țărănească în România după 1945, trecând în revistă o serie de măsuri legislative ale puterii comuniste prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Aurorei Liiceanu reușește să ne ofere atât o înțelegere a fenomenului rezistenței anticomuniste din România, cât și o interesantă privire asupra psihologiei țărănești și a lumii satului, în general. Adelina Ștefan Alina MUNGIU-PIPPIDI, Gerard ALTHABE, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Editura Polirom, Iași, 2002, 208 p. „Impunerea socialismului nu a schimbat doar valorile câtorva variabile existente, ci a creat o ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa Compromis și rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ordine socială condusă după principii complet diferite”, afirma, în lucrarea sa Compromis și rezistență: cultura română sub Ceaușescu, cercetătoarea americană Katerine Verdery. Aceasta este probabil și premisa de la care pornesc cei doi autori ai lucrării Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse în mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic în lumea rurală în perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse în mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic în lumea rurală în perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De asemenea, pentru a extinde analiza la întregul rural românesc a fost utilizat un sondaj de opinie reprezentativ pentru populația României, pentru populația rurală și pentru populația județelor Olt și Argeș realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Națională. Atât Nucșoara, cât și Scornicești sunt terenul perfect pentru analiză deoarece au o puternică încărcătură simbolică și par, la o primă vedere, să fie într-o puternică antiteză: prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prima este cunoscută deoarece acolo a acționat una dintre cele mai longevive grupări de rezistență din România, „Haiducii Muscelului”, iar a doua, pentru că este localitatea natală a ultimului lider comunist al României, Nicolae Ceaușescu. Diferențele nu se opresc aici: în timp ce Nucșoara a trebuit să suporte ca un stigmat trecutul anticomunist, Scorniceștiul a avut statutul unei localități privilegiate. în sfârșit, datorită terenului accidentat de munte, Nucșoara nu a fost colectivizată, pe când la Scornicești - sat de câmpie - a fost dezvoltată cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]