382 matches
-
cose d'amore")". După majoritatea istoricilor de artă, tabloul "Concert câmpenesc" (""Concerto campestre"") realizat între anii 1508 și 1510, ar fi opera exclusivă a lui Giorgione, deși o contribuție a lui Titian nu este exclusă. Este surprinzătoare zugrăvirea laolaltă a nudurilor de femeie și a bărbaților îmbrăcați. ""Dejunul pe iarbă"" al lui Édouard Manet, care a provocat la vremea respectivă un imens scandal, este o variantă liberă a tabloului lui Giorgione. Tema arcadică corespunde preocupărilor pe care i le atribuie contemporanii
Giorgione () [Corola-website/Science/307327_a_308656]
-
care se desprind cele intitulate " Car cu snopi, Pe malul Bistriței" și "Hora de poalele Ceahlăului", precum și lucrări cu tematică mai veche cum este "Aparul", "Un evreu din Târgul Cucului" (cel care cară apă). În plus au fost expuse portrete, nuduri, peisaje și flori. Pentru comemorarea poetului Mihai Eminescu a făcut pictura "Post mortem laureatus". Băncilă făcuse, de altfel, în anul 1920, un tablou unde-l reprezentase pe Eminescu și Ion Creangă povestind la o masă. În luna decembrie 1935 a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de cel de la München cu guler răscroit. Autoportretul din 1920 a fost publicat în Revista "Arta și Arheologia" din anul 1930 împreună cu un text semnat de C. Săteanu și alte imagini după picturile lui Octav Băncilă. Naturile moarte, florile și nudurile au fost realizate de către Octav Băncilă într-un mod plastic inegal, asemenea perioadelor sale de creație și influențe. Tematica nudurilor este foarte puțin prezentă în opera artistului, acesta fiind preocupat mai mult de robustețea și sănătatea trupului femeiesc. De aceea
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
1930 împreună cu un text semnat de C. Săteanu și alte imagini după picturile lui Octav Băncilă. Naturile moarte, florile și nudurile au fost realizate de către Octav Băncilă într-un mod plastic inegal, asemenea perioadelor sale de creație și influențe. Tematica nudurilor este foarte puțin prezentă în opera artistului, acesta fiind preocupat mai mult de robustețea și sănătatea trupului femeiesc. De aceea modelele pe care le-a ales au fost de obicei planturoase, el fiind interesat de un studiu realist al lor
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
temelor mitologice ("Venus", "Lucreția", cele trei zeițe în tabloul "Judecata lui Paris"), ci apelează și la teme biblice ("Eva", "Judita", "Dalila"). În reprezentarea nudului feminin, Cranach se raportează de obicei la o anumită viziune asupra trupului femeii. De cele mai multe ori nudurile sunt în poziție verticală, fapt care îi permite prezentarea în întregime a portretelor sale de femei suple și svelte, întruchipând stereotipurile artei gotice. Cranach gătește modelele cu "rechizite" variate: pălării, voaluri diafane, coliere, panglici, mici accesorii care evidențiază și mai
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
portretelor sale de femei suple și svelte, întruchipând stereotipurile artei gotice. Cranach gătește modelele cu "rechizite" variate: pălării, voaluri diafane, coliere, panglici, mici accesorii care evidențiază și mai mult goliciunea. În același timp, nu este greu să observăm faptul că nudurile lui Cranach nu sunt chiar realiste. Ele nu corespund idealului de frumusețe renascentistă. Renunțând la normele artei antice grecești, nudurile lui sunt caracterizate de unduiri insistent desenate, îmbinând realismul cu fantezia. În anul 1550 principii protestanți care luptă împotriva împăratului
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
coliere, panglici, mici accesorii care evidențiază și mai mult goliciunea. În același timp, nu este greu să observăm faptul că nudurile lui Cranach nu sunt chiar realiste. Ele nu corespund idealului de frumusețe renascentistă. Renunțând la normele artei antice grecești, nudurile lui sunt caracterizate de unduiri insistent desenate, îmbinând realismul cu fantezia. În anul 1550 principii protestanți care luptă împotriva împăratului Carol al V-lea vor fi înfrânți în bătălia de la Mühlberg, principele-elector saxon, Johann Friedrich este silit să plece în
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
ales în cazul lui Albrecht Altdorfer. Hans Holbein cel Tânăr va lua drept model portretele lui Cranach, iar culorile calde din perioada vieneză vor fi o sursă de inspirație pentru Hans Grien și - în secolul XX - pentru Ernst Ludwig Kirchner. Nudurile feminine ale lui Cranach îi vor impresiona pe Paul Gauguin și Amedeo Modigliani.
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
să reamplaseze monumentele într-un context apropiat de cel originar. Statuile înalte de 3,5 m, aflate la o distanță de 50 m una de cealaltă, la capetele opuse ale unei axe perpendiculare pe aleea Centrală a parcului, reprezintă două nuduri de tineri. Una din ele, cea realizată de sculptorul Frederic Storck, descrie un bărbat tânăr, având o atitudine încordată și cu capul aplecat în față, cu umărul drept răsucit, mâna stângă o folosește drept sprijin, iar cea dreaptă este ținută
Statuile Giganții () [Corola-website/Science/307973_a_309302]
-
repede propriul său stil caracterizat de o gamă coloristică monocromatică, stinsă și de un format mare. La Salonul Artiștilor independenți din 1910 prezintă trei tablouri și două desene. O adevărată senzație însă va produce pânza intitulată "Nus dans la forêt" ("Nuduri în pădure"), expusă la Salonul din 1911, în sala 41, cunoscută sub numele de "Mecca cubismului", care îi va surprinde și pe colegii artistului. Sobrietatea culorilor, geometrizarea de formă cilindrică a imaginilor și activitatea frenetică a figurilor creează o atmosferă
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
și Pallady sînt niște «figurativi». Un amator de pictură din secolul XIX nici n-ar realiza că sforile înnodate, legate cu o ață subțire de un cîine, de un papagal, sînt femei. Și totuși, ca la Matisse sau Pallady, aceste nuduri au efervescența inefabilă a goliciunii pictate și transmit emoția intimității unui atelier. În aceasta stă clasici- tatea «Arlechinelor»: în faptul de-a fi fost pictate și-n făptul de-a fi fost văzute. Pictorul pare un faun ratat, care mută
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
lui Lorenzo Piero ÎI. de Medici este alungat din Florența 1494 de către un călugăr fanatic Girolamo Savonarola care proclama "Statul sfânt" sau "Statul lui Dumnezeu" se spune că ar fi ars și unele opere de artă a lui Botticelli fiind nuduri.Piero ÎI. de Medici (Piero cel fără de noroc) se reîntoarce în 1512 fiind însă din nou alungat din oraș. Numai cu ajutorul papei Clemens VII și a lui Carol al V-lea reușește Florența să devină pentru o perioadă scurtă (1527-1530
Familia Medici () [Corola-website/Science/303876_a_305205]
-
a discuta despre necesitatea "renașterii artei germane". Aceste aspirații comune vor duce la apariția grupului "Die Brücke" ("Puntea") și la dezvoltarea stilului care se va numi mai târziu expresionism. În această primă etapă a creației sale, Kirchner pictează de preferință nuduri, portrete, scene de circ și de teatru. El popularizează în "Die Brücke" tehnica gravurii în cupru - foarte populară în Germania și Austria în secolul al XV-lea - pe care o deprinsese de la tatăl său, inginer chimist, executând în acest mod
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
asociată cu exoticul. Stăpânirea tehnicii gravurii este esențială în ceea ce privește linia și volumul. Kirchner "își construiește" treptat tablourile, introduce în ele fragmente geometrice din care iau naștere personajele și decorul urban. Berlinul stimulează entuziasmul creator al lui Kirchner. Liniștea și seninătatea nudurilor pictate înainte fac loc unui ritm rapid și impulsiv, rezultând compoziții sub forma unui vitraliu. Într-o serie de 14 tablouri cu "scene de stradă" realizate la Berlin, Kirchner păstrează efectele cromatice contrastante, fâșiile întunecate care taie tabloul accentuează pozițiile
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
Este perioada în care pare obsedat de misterul Veneției ("Palat venețian"), de colinele Balcicului sau de poezia bulevardelor bucureștene ("Calea Victoriei pe ploaie"). Spre sfârșitul vieții ajunge la o stăpânire rațională a mijloacelor de expresie, fapt dovedit de mari compoziții cu nuduri feminine sau peisaje ("Cimitir turcesc", "Peisaj argeșean"). are meritul de a fi conturat o școală națională de pictură și de a fi creat un climat cultural deschis noilor idei în epoca. În 1917 alături de pictorii Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif
Nicolae Dărăscu () [Corola-website/Science/304162_a_305491]
-
Vinci sau de figurile tensionate ale celor doi Robi, executați în marmură albă, în mod magistral, de Michelangelo. La Musée D’Orsay admir minute în șir peisajele grațioase ale lui Claude Monet de la Barbizone, din estuarul Senei, de pe coastele Atlanticului; nudurile luminoase ale lui Edouard Manet (Dejun pe iarbă, Olimpia); balerinele lui Edgar Degas, autoportretele lui Paul Cézanne; portretele exotice ale lui Paul Gauguin (Femei din Tahiti); câmpurile cu flori ale lui Vincent van Gogh (Flori de floarea-soarelui); artistele de cabaret
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
de secol al XVII-lea, opera arhitectului Pieter Post. Este un adevărat miraj să privești celebrele picturi ale marilor renascentiști olandezi și să poți spune colegilor că ai admirat în original Lecția de anatomie și Portretul Saskiei al marelui Rembrandt, nudurile lui Rubens, peisajele lui Jan Vermeer sau ale lui Jard van Ruisdael, opere menite să înfrunte timpul. Binnenhof este un complex de palate medievale, restaurate la sfârșitul secolului al XIX-lea, impresionante prin grandoare, eleganță, sobrietate, reședință regală cu Ridderzaal
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
măruntă și o imită. Pictează serii întregi în spiritul comics-urilor sau al desenelor animate ale lui Walt Disney. Tom Wesselmann prezintă, încă de la prima expoziție personală de la "Tanger Gallery" din New York în 1960, tema sa preferată ""Great American Nudes"" ("Nuduri americane mari"). Din acel moment, în creația sa se insinuează definitiv personajul feminin, care va popula neobosit spațiul delimitat de obiectele specifice societății de consum. Wesselmann creează de asemenea și naturi moarte, servindu-se de colajele tăiate din reviste și
Pop art () [Corola-website/Science/298051_a_299380]
-
, numele la naștere Helmut Neustädter (n. 31 octombrie 1920, Berlin, Germania - d. 23 ianuarie 2004, West Hollywood, California, SUA) a fost un fotograf de modă germano-australian care a devenit faimos mai ales datorită fotografiilor sale a nudurile feminine. Newtown s-a născut ca fiu al proprietarului germano-evreu al unei fabrici de nasturi și al unei americance. Mama sa a studiat la Newton-Heinrich von Treitschke-Realgymnasium și la Școala Americană din Berlin. Interesat de fotografie de la o vârstă fragedă
Helmut Newton () [Corola-website/Science/312730_a_314059]
-
modernă, cu accente decorative, creându-și propriul său stil. Începutul său în pictură are o tentă expresionistă cu accente narative pusă în evidență mai ales în desene. Tonitza are o operă vastă compusă din peisaje, portrete, naturi moarte, interioare sau nuduri ce exprimă un subtil lirism ca în portretul scriitorului „Gala Galaction”. În acest tablou se observă forme aspre, colțuroase ce sugerează tragicul. Chiar și pe chipurile pure ale copiilor pictați de acesta se întrevede o umbră de tristețe („Fetița pădurarului
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
În plus de acestea, efectele războiului au făcut ca multe din documente și lucrări să dispară. Ca și când totul n-ar fi fost de ajuns, Leontine Mieß, bunica sa, a aruncat în sobă după decesul artistului o mulțime de desene de nuduri considerându-le necuviincioase. Pe parcursul a peste cinci decenii de muncă, Werner Horvath a constituit documentația Friedrich Mieß care este compusă din fotografii, schițe, scrisori originale, articole de ziar, documente audio, publicații jubiliare precum și diverse caracterizări făcute de contemporani. Colaborând cu
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare, Portretul lui Mihai Viteazul" și studii pentru portretele lui Bogdan I, Carol I și Neagoe Basarab. A pictat flori, naturi statice și moarte (vezi ) precum și nuduri. Dintre portrete se remarcă "Autoportret", portretul lui "Nicolae Henri Verona", "Emil Mihail Brancovici", "Portretul d-ului L. C, Portretul doamnei V, Portretul Patriarhului Miron Cristea" și cel al "Ecaterinei Verona". Verona a mai pictat peisaje de iarnă și peisaje din
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
plafoanele erau plane, artistul a făcut patru lucrări pe pânză pe care le-a aplicat pe suprafețele de decorat. Tematica lucrărilor de la Kalinderu este lipsită de claritate și anecdotica destul de confuză. Afirmația poate fi argumentată prin faptul că în mijlocul unor nuduri care aparțin unei concepții bahice, apare o țărancă îmbrobodită care are o vestimentație specifică satelor rurale românești. Ion Zurescu a fost de părere că o astfel de compoziție nu pare a fi justificată de niciun considerent estetic. Lucrările murale pe
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești. Aspirant devotat către marile compoziții, a realizat alegorii cu tematică mitologică sub influența stilistică a lui Pierre Prud'hon, cu umbre catifelate din care se detașează scăldate într-o lumină argintie, nuduri adolescentine pline de senzualitate. A realizat la Paris alegoriile "Psyche părăsită de Amor" și "Aurora", lucrări care au rămas ca documente certe de îndrumări în pictura românească. Modul de execuție, sensibilitatea, carnalitatea senzuală și împlinită mascată de o boare argintie
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
la București, unde a primit elogiile publicului și "o medalie pentru compoziția mitologică". "Psyche părăsită de Amor" fiind achiziționată de stat, a fost pentru început expusă public în Loja Domnitorului de la Teatru Național din București. și reprezintă împreună cu "Aurora" două nuduri care sunt documente certe de îndrumări în pictura românească. Caracteristicile acestora cum sunt modul de execuție, sensibilitatea, carnalitatea senzuală și împlinită mascată de o boare argintie a luminii lunii aflată în crepuscul, cu motive preluate de la marele magician al sfârșitului
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]