176,121 matches
-
Artistul Dragoș Cristescu a realizat prima ședință foto a Adinei Barbu, supranumita datorită unor aspecte fizice asemănătoare. Fotograful de la Playboy a surprins fix încercarea Adinei de a se fotografia singură. Adina Barbu este numită “Nouă Luciu” datorită dimensiunii sânilor similare vedetei Nicoleta Luciu. Brunetă are 1.70 m și 52 kg și are 28 de ani, iar dimensiunea sutienului este cupă E. Frumoasă domnișoara a călătorit prin multe colțuri ale lumii, din Scandinavia până în
Nicoleta Luciu by http://www.iasi4u.ro/stire/nicoleta-luciu/ [Corola-blog/BlogPost/95327_a_96619]
-
Toate Articolele Autorului când te-am întrebat cât știi mi-ai arătat urmele din zăpadă infidele cu găuri prin care curgeau visele comunicante și mâneca de metal cu care-ți ștergeam lacrimile la nas și grosimea emoției cu care-am numit ziua de ieri mâine și toate mângâierile cu ruj de sintaxă analfabetă și de după colțul sprâncenei m-ai privit deodată apa s-a rupt și tu te-ai vărsat rugină peste ascuțiș și eu pentru că nu mă nășteam am tăcut
TRECEREA LA CELE ALE NOASTRE de VASILE PIN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Trecerea_la_cele_ale_noastre_vasile_pin_1391535506.html [Corola-blog/BlogPost/361006_a_362335]
-
un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept. Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
un câine roșu ca focul și rău nevoie mare, pe care inițial l-am luat cu împrumut de la Mitu lu’ Niculcea, dar care, obișnuindu-se repede, stătea mai mult la noi decât pe Mal la stăpânul lui de drept.Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
În tradiția familiei noastre se spune că străbunicul Chirca Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Barna ar fi venit din Țara Făgărașului și s-ar fi căsătorit în Greblești cu o fată născută în Robești și luată de suflet de o familie fără copii; fata se numea Popescu, iar familia care a înfiat-o se numea Teșcuț, după câte se pare. Pe vremea aceea înfierile nu se făceau cu acte, așa că fata a rămas cu numele de Popescu. Familia din Greblești care a înfiat-o era destul de avută, avea vite, oi, capre, pământ în Pleșcioară, Gruiu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Sfatului Domnesc și asimilate, precum și cele din Oltenia: marele ban și boieri ai Divanului Olteniei. Astfel, cel mai înalt dregător al țării-marele ban al Craiovei(după vechea titulatură) era deopotrivă conducătorul Sfatului Domnesc, dar și un adevărat, guvernator al Olteniei, numit de domn, de regulă dintre rudele apropiate sau dintre marii boieri, cu o bogată și verificată experiență în exercitarea dregătoriilor necesară îndeplinirii largii sale autorități și responsabilități adminictrative și judiciare asupra celor cinci județe ale Olteniei. Totodată, acesta trebuia să
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Nu voi uita niciodată acești ani. Mulți vor să cânte folclor, dar, pe lângă glasul pe care ți-l dă Dumnezeu, trebuie să fii născut la țară, să simți pământul sub picioare, roua de dimineață și cântatul cucului,altfel... te poți numi orice, dar nu interpret de muzică populară. Locuiesc în București și mi-am amenajat o cameră în stil țărănesc, cu obiecte vechi pe care le-am adunat de peste tot. În acea cameră mă simt acasă, la țară, în anii copilăriei
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1404506876.html [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
că ei fură conținut până și de la siturile regionale. Articol original de pe iasi4u.ro Articol copiat de Ziarul Adevărul Au pus că sursa Automotorclub.ro care este defapt automotorclub.com, site din portofoliul nostru, au precizat astfel pentru că așa se numește contul de youtube pe care a fost urcat filmulețul. Vedeți și voi cum stă treaba.. UPDATE: Într-un final cei de la Adevărul au dat dovadă de profesionalism și de respect față de muncă altora și au precizat sursa precum era normal
Cum a ajuns Ziarul Adevarul sa copie de la iasi4u.ro by http://blog.iasi4u.ro/2011-cum-a-ajuns-ziarul-adevarul-sa-copie-de-la-iasi4u-ro/comment-page-1/ [Corola-blog/BlogPost/95610_a_96902]
-
cinci ani, dar care a rezonat grozav la revederea acestor locuri. "Legătura lui cu țara nu venea atât din experiență directă, căci trăise cel mai mult departe de ea, dar venea din ceva mai adânc, ceva ce nu știu să numesc... Poate din istoria de mii de ani de ciobănit, acumulată cumva cu genele lui, poate din frumusețea limbii vorbite, fără excepție în casă, din micile tradiții pe care le continuam de departe ?..." La următoarea revenire în țară, Alexandru a închiriat
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_milena_munteanu_elena_buica_1360415350.html [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
neschimbător, sfânt - pe când, la o altă întrupare, același Fiu, dar cunoscut sub numele de Hristos, a avut menirea de a ridica păcatele oamenilor, de a mântui lumea și a-i reda dreptul la viață veșnică și de a crea ceea ce numim Biserica lui Hristos, cea cunoscută de noi prin El, Fiul. Cred că trebuie să înțelegem că Dumnezeu a fost și este, dintotdeauna, o unitate tainică a celor trei ipostaze ale Sale: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Sfânta Scriptură nu menționează
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
doua, București, 1996), susține ipoteza că anticii, în concepția lor despre zeul Apollo, includeau și ideea de „fiu al lui Dumnezeu”, așa cum rezultă inclusiv din inscripțiile descoperite pe teritoriul țării noastre, aparținând epocii Daciei romane, în care zeul Apollo era numit Bonus Deus Puer (Bunul Dumnezeu Fiul), Bonus puer phosphorus. Izvoarele istorice conduc la concluzia că a existat un cult al lui Apollo în Dacia romană, una din cele trei părți ale provinciei fiind denumită Dacia Apulensis, după numele zeului, nume
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
nume preluat și de castrul Apulum și de două orașe: Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis. Cultul zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării și numeau hiperboreene popoarele din această regiune, rezultă că Apollo hiperboreanul este, prin excelență, zeul dacilor. Istoricul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării și numeau hiperboreene popoarele din această regiune, rezultă că Apollo hiperboreanul este, prin excelență, zeul dacilor. Istoricul Nicolae Densusianu, în lucrarea „Dacia preistorică”, furnizează un material extrem de bogat cu privire la cultul lui Apollo pe teritoriul Daciei
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării și numeau hiperboreene popoarele din această regiune, rezultă că Apollo hiperboreanul este, prin excelență, zeul dacilor. Istoricul Nicolae Densusianu, în lucrarea „Dacia preistorică”, furnizează un material extrem de bogat cu privire la cultul lui Apollo pe teritoriul Daciei începând cu perioada preistoriei, demonstrând că acest
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
fac nicio încercare de a intra în relații spirituale cu ei”, scrie Tolstoi. Pornind în căutarea înțelepciunii supreme și regăsindu-se printre oamenii simpli, Tolstoi renunța la averea să, la familie și la statutul social în favoarea a ceea ce s-a numit „tolstoism”. De altfel, scriitorul rus pare obsedat de viață intru cele sfinte, iar soția sa, o fire mult mai practică, îl dezamăgește constant din cauza că nu este nici pe departe interlocutorul spiritual pe care și-l dorește Tolstoi. Însă, fiica
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
o simbioză pe care doar inspirația divină le poate conferi. Și de data aceasta, selecția și conceptul îi aparțin Cristinei Ștefan, tehnoredactarea și coperta sunt asumate de Alexandra Ștefan iar imaginea de pe copertă îi revine lui Dionis Pușcuță. Eu aș numi, dacă n-ar fi făcut acest lucru în chip magistral Fănuș Neagu, acest volum - “Cartea cu prieteni”- pentru că, vrând-nevrând, cei care acced la Lira21, devin prieteni. Autorii Lirei nu încearcă doar idei amalgamate, ci descifrează concepte și își precizează poziția
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]