KorAP: Find »[drukola/base=nunțiu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...19 >

463 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea constitutivă a Societății "Presei Bune" până în momentul în care Marmaggi putea ajunge la Iași, fapt care demonstra importanța pe care o acorda monseniorul Gabor participării nunțiului la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la lansarea proiectului "Presa Bună", pe care l-a sprijinit și la care a contribuit (inclusiv financiar) reprezentantul papalității. Marmaggi a inițiat o întrunire cu toți episcopii, în vederea fondării unui cotidian în limba română la București. Gabor i-a scris nunțiului și i-a propus câteva sugestii referitoare la ziarul care ar fi urmat să fie editat. El considera că pentru început, acesta trebuia să apară doar de două sau de trei ori pe săptămână, până în momentul în care se dobândea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sens ce au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care să se manifeste unitar, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură; chiar și așa, a fost necesară intervenția Vaticanului prin nunțiul apostolic, precum și finanțarea directă. În aceste condiții a apărut ziarul Albina, care însă din aceleași motive ce au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel mai activ și dedicat "misionar" al presei catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
situația prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de Sfântul Părinte: "În data de 25 mai 1921, Excelența Sa Monsenior Nunzio Marmaggi prezida în palatul nostru din str. Esculap o conferință

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
altă parte. Excelența Sa îmi dădea de înțeles că îi va scrie Sfântul Părinte în cazul în care ar fi primit un refuz"937. Proiectul a fost pus așadar în aplicare din dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tensiune între aceștia și ierarhii romano-catolici din capitală 950. Particularitățile acestui cotidian (în comparație cu celelalte publicații catolice din România) au fost numeroase și au provenit din dorința responsabililor din domeniul mass-mediei din țară (dublată și consfințită prin intervenția Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București) de a crea un ziar reprezentativ al catolicilor români, în capitala țării.El trebuia (după modelul unor ziare din Occident) să trateze teme economice, sociale, culturale și politice de actualitate, dar printr-o abordare care să ilustreze

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a informa Vaticanul despre problemele cele mai importante ale agendei publice din România, dar și de a prezenta populației din țara noastră unele evenimente internaționale având la bază viziunea Bisericii. Interesul deosebit al Vaticanului și implicarea sa directă (prin intervenția nunțiului de la București) în înființarea acestui ziar, finanțarea lui cu suma de 50.000 de lire pe an, în primii trei ani de apariție (singurii de altfel fapt ce demonstrează că în momentul sistării finanțării de la Vatican, publicația a încetat să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să exprime vocea unică a întregului catolicism românesc și chiar dacă ea a aparținut tuturor responsabililor catolici de presă din țară, proiectul cu siguranță nu s-ar fi materializat, așa cu am menționat anterior, fără intervenția directă a Vaticanului și a nunțiului apostolic de la București; acesta din urmă, având autoritate ierarhică ecleziastică, a făcut posibilă apariția Albinei, prin măsuri precum convocarea unei întâlniri la care s-au prezentat episcopii catolici români, pentru a discuta pe această temă (o astfel de întâlnire nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la Vatican. S-a adăugat incapacitatea de materializare a altor proiecte ce vizau apariția unui cotidian catolic la București. Neînțelegerile dintre ierarhii latini și cei uniți au existat încă din momentul apariției Albinei și doar intervenția directă și autoritară a nunțiului apostolic a făcut posibilă materializarea proiectului susținut de Vatican 956. Nici trecerea timpului și nici încercările ulterioare de înființare a unui nou ziar catolic la București nu l-au făcut pe arhiepiscopul de București să considere oportună editarea ziarului Albina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ziar. Încetarea apariției singurului cotidian catolic românesc care a circulat în capitala țării a avut ca principală cauză neînțelegerile dintre ierarhii uniți și cei latini. Aceste tensiuni au existat încă din momentul înființării. Existența lui s-a datorat în special nunțiului apostolic de la București, Marmaggi, ce primise dispoziții directe de la Vatican, pentru a "ajuta" la conceperea unui ziar catolic care să trateze, pe lângă subiecte religioase, teme și subiecte economice, culturale, sociale dar mai ales politice din societatea românescă, dar și de pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lipsa colaboratorilor și a sprijinului din partea clerului latin din București, dar și unele reclamații aduse redactorului și colaboratorilor săi de către superiorii ierarhici), Albina a încetat să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială. În prima zi a lunii octombrie 1921 i-am comunicat Nunțiului Apostolic că îi voi ceda camerele cerute pentru redacție. Pe 24 octombrie 1921, Mgr. N. Marmaggi îmi cerea și o a treia cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte. Situația tensionată și lipsa colaborării între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încă o dată Sanctității sale pentru remarcabilul ajutor de 35.000 lire, acordat anul trecut, plini de credință ne adresăm din nou dumneavoastră pentru a ne ajuta să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori și nunțiului apostolic, rugându-l să intervină pe lângă episcopi în vederea susținerii, dezvoltării și unificării presei catolice din România, fiind convins că doar așa se puteau obține rezultatele dorite: "După părerea mea, pentru progresul presei catolice române ar trebui să fie luate imediat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să fie luate imediat următoarele 3 măsuri: 1. publicarea unui ziar săptămânal în limba română la București; 2. constituirea unei societăți pentru ajutorarea presei catolice; 3. constituirea unui sindicat al scriitorilor catolici din România"1020. Răspunsul la această adresă trimisă nunțiului (în care îi prezenta situația presei catolice și căile ce ar fi dus la dezvoltarea acesteia, cerându-i totodată ajutorul pentru a-i mobiliza pe episcopi și a-i determina la acțiuni comune în privința presei) a fost unul diplomatic, dar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu a reușit să schimbe această realitate, decât pentru o scurtă perioadă de timp, sau doarîn perspectiva unor evenimente precise. Definitoriu a fost cazul cotidianului Albina înființat la dispoziția expresă a Vaticanului (mobilizarea ierarhilor din România a fost făcută de nunțiul de la București), finanțat timp de trei ani exclusiv de Sfântul Scaun și care a avut rolul de a trata teme social-politice; ziarul a încetat să mai apară însă la trei ani de la lansarea sa, din cauza neînțelegerilor dintre uniți și latini

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice din România la evenimentele mondiale ale presei catolice(așa cum au fost Congresul și Expoziția mondială a presei catolice). 810 Ne referim la ziarul Albina, apărut în 1921, cu sprijinul financiar direct al Vaticanului și cu implicarea directă a nunțiului apostolic de la București. 811 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, f. 690-710. 812 "Așadar Excelența Voastră va binevoi să-și dea silința cu toată grija și zelul caracteristice, astfel încât, chiar și în această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să raportez Sfântului Părinte" (Ibidem, f. 696). 813 Almanahul Presa Bună, Iași, 1931, p. 73. 814 Ibidem. 815 Ibidem. 816 Ibidem. 817 Ibidem. 818 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 19, fascicolo 59, f. 722. 819 Nunțiul a scris episcopilor: "Din data de 31 august până pe 4 septembrie 1930, va avea loc la Bruxelles Congresul internațional al jurnaliștilor catolici, pentru care același Sfânt Părinte și-a manifestat viul interes. Dată fiind necesitatea presei catolice de a se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
această dieceză să-și ofere cooperarea spre fericita reușită a congresului viitor și să dorească, de asemenea, dacă este posibil, să-și trimită reprezentanții. În așteptarea unui răspuns binevoitor..." (Ibidem, f. 710). 820 Iată răspunsul organizatorilor cu privire la raportul întocmit de nunțiu referitor la pregătirile pentru participarea reprezentanților din România la Congres: "Excelența Voastră, Am primit raportul nr. 6524 din 20 august curent, cu veștile care sunt un semn al grijii și amabilității dvs. Vă mulțumesc mult și cu sinceră și deosebită

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Bulgaria și Grecia. Suntem pe altă parte alături de Ungaria, Polonia, dar cu material mult, mult, mai modest. Nici nu ne supărăm, nu ne putem măsura cu munca și producția seculară a vecinilor noștri!" (Ibidem). 846 Comitetul organizator s-a adresat nunțiului pentru a se implica în organizarea evenimentului: "De mult timp doream să scriu Excelenței Voastre despre Expoziția presei catolice ținută la Vatican, dar a trebuit să aștept ca Congregația Orientală să decidă ce urmau să facă catolicii de rit oriental

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în mai multe secții ale expoziției, dar în moduri diferite" (ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 51, fascicolo 253, f. 8). 847 Ibidem. 848 Comitetul organizator cunoștea situația mai specială existentă în România și îi scria nunțiului: "Ca să nu complicăm mai mult lucrurile, Comitetul Executiv s-a limitat la a adresa Mitropolitului Latinilor o scrisoare, a cărei copie o includ aici. Din această scrisoare Excelența Voastră va afla că România trebuie să aibă în cadrul expoziției un raion

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
volumul 20/1932-1939, ff. 338-339). 955 L'Osservatore Romano a continuat a avea aceeași atitudine de compasiune și înțelegere pentru durerea noastră. Am expediat ultimele numere prin poștă. Revin asupra rugăminții formulată prin telegrama mea nr. 436 de a mulțumi Nunțiului pentru Intervențiunea Papei la Budapesta și atitudinea presei catolice și pentru ajutorul trimis refugiaților, anunțat prin telegrama mea nr. 443" (Ibidem, volumul 21/1940, f. 88). 956 Iată ce a afirmat episcopul de București legat de momentul înființării ziarului Albina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

de crimă de trădare de patrie, spionaj, complot împotriva Securității Statului în cazul episcopului Augustin Pacha, arestat încă de la 15 iulie 1950, și a „complicilor” săi. Principalele capete de acuzare erau: „intensă activitate profascistă” desfășurată cu încuviințarea Vaticanului, dată prin nunțiul Andrea Cassulo, și „o activitate de spionaj începută încă din anul 1923, când a fost trimis de Vatican ca episcop de Timișoara și Banat”. „Astfel, prin Nunțiatură - continua rechizitoriul -, a trimis Vaticanului rapoarte informative asupra situației politice, economice, sociale, militare

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
referitoare la conversațiile sale cu cetățenii străini. Printre documentele Securității s-au păstrat și copiile unor astfel de rapoarte, numite „note” și semnate de Francisc Augustin. într-o notă din 9 octombrie 1976, Francisc Augustin amintește de o discuție cu nunțiul Luigi Poggi, în cursul căreia diplomatul pontifical a ridicat problema ocupării scaunului arhidiecezan din București: „Mi-a spus că am fost defăimat la Roma că sunt omul guvernului și mi-a sugerat calea de a da o declarație în care

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]