598 matches
-
în picioare toate măririle deșarte care se fac prin bani, dorind deci numai fericirea casnică. Trebuie ca nuna care cunună să nu fie cumva însărcinată; altfel nu vor trăi copiii noilor căsătoriți. După ce se termină serviciul religios al cununiei, un nuntaș aruncă prin biserică cu flori, cofeturi, alune, nuci, în semn că din acea zi tinerii cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilărești și să înceapă a se ocupa numai de lucruri serioase, pentru viața conjugală. Mirii când pleacă la târg
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
au dat drept soție pe Tetis, fiica Bătrânului mării, Nereu, o nereidă, o zeiță. La nunta lor au venit să petreacă nu doar cei mai slăviți dintre greci, ci și zeii, cu toții, și însuși Apolon a cântat, pentru miri și nuntași, din marea sa liră. Zeii cerului i-au dăruit lui Peleu o armură, Poseidon, zeul stăpânitor al mării, o pereche de cai fără moarte, Xantos și Balion, pe care i-i născuse vântului Zefir o iapă, Podagre, iubită în timp ce păștea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
fi povestit că bunica mamei, adică străbunica mea, fiind o bună bucătăreasă, a plecat într-un sat vecin unde trebuia să gătească pentru o nuntă. Dimineța, după ce a terminat cu bucătăria, fiind obosită a plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nuntă. Dimineța, după ce a terminat cu bucătăria, fiind obosită a plecat spre casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând la o parte zăpada au scos-o din troian pe bunica mamei. Era moartă. Poate de oboseală sau poate că băuse și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
casă. După ora prânzului nuntașii în sănii se întorceau la casele lor. înaintau greu din cauza nămeților ce se depuseseră de cu seară. La un moment dat unul dintre nuntași a văzut ieșind dintr un troian o gheată cu tureatcă. Toți nuntașii au sărit din sănii și dând la o parte zăpada au scos-o din troian pe bunica mamei. Era moartă. Poate de oboseală sau poate că băuse și ea ceva, a căzut în zăpadă și a fost troienită. Au dus
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sale. Între timp o duzină de perechi de logodnici sosesc împreună cu prietenii lor pentru a celebra logodna. Ei încep să danseze o tarantela în timpul căreia Roberto, Teabaldo și alți soldați își fac apariția, admirând femeile și încercând să fraternizeze cu nuntașii. Procida în mod deliberat îi încurajează până în momentul în care francezii răpesc câteva tinere sicilience. Roberto ordona că Elenă să-i fie încredințată lui Procida, pe care în mod eronat îl considera prieten. După ce tinerele fete au fost rapițe, Elenă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
miresei se Încheie. Se alegeau apoi douăsprezece fete druște și doisprezece feciori vornici. Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cocoș / Să nu zici că mergi pe jos / Și tu mire pe găină / Să nu zici că mergi prin tină. Întorși de la cununie În același car, mire și mireasă, ocupau un loc În capul mesei, iar pe urmă erau poftiți nuntașii. Un moment aparte era chiuitura găinii făcută de socăciță care aducea găina gătită la nași: Asta Îi găină grasă / Că-i trăită lângă casă. / Asta Îi găină sură / Că-i trăită lângă șură. Găina pân-o trăit / Tot așa o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la fața omului, să-i cunosc starea în care se afla. Observam mișcarea ritmică a buzelor, ochii aproape închiși, capul înclinat spre stânga. Imaginea, care-mi era foarte cunoscută și dragă, mă făcea să înțeleg că am lângă mine un nuntaș al cerului, cu care zburam pe Golgota spre Dumnezeu, nesimțind loviturile pe care le primeam. Când, sleiți de alergare, unii se prăbușeau, milițienii se repezeau să-i calce și să îi zdrobească cu lovituri fără cruțare, rupându le membrele, spărgându
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în vecii vecilor. Amin. Mulțumesc pe această cale tuturor celor care m-au ajutat timp de șase ani, încurajându-mă să nu renunț la publicarea acestor memorii și au contribuit material la apariția lor editorială, ca și la apariția volumului, Nuntașul Cerului de poeme pe teme isihaste. Pentru toți, dragostea mea în Hristos! MAXIM VIRGIL Aș fi dorit ca aceste memorii să apară după moartea mea. Dar am considerat că astă noapte am murit; rog pe cei ce au de pus
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
locuitori 799. Comuna Caranasuf era așezată pe malul vestic al lacului Sinoe, la 47 km de orașul Constanța și la 36 km de Babadag și se compunea din satele Caranasuf și Duimgi, denumirea acestuia din urmă însemnând în limba turcă "nuntași". Acest sat era locuit înainte de 1878 în cea mai mare parte de către tătari. În timpul războiului din 1877-1878 mulți tătari de aici au emigrat. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea: 242 de case, 3 hanuri, 3 prăvălii, 18 mori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Nașterea și nunta sunt tot „Începuturi de drum”. Aflându-se În 1839 Într-un mic târg polonez de la granița Galiției cu Bucovina, doi misionari scoțieni au fost șocați de modul În care a fost primit un străin evreu de către niște nuntași creștini : „Dl Calman a intrat și imediat două femei tinere i-au căzut la picioare și i-au sărutat ghetele, mulțumindu-i pentru onoarea pe care le-a făcut-o intrând În casa lor” <endnote id="(382, p. 434)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează cu ea și apoi o predă mirelui <endnote id="(284)"/>. O stranie combinație de magic și comic. Și În unele zone rurale ale României s-a păstrat tradiția ca, după „masa de cununie”, nuntașii să danseze „jidovește”, adică să Încingă Hora ovreiască sau Jidoveasca ori Jidăncuța <endnote id="(99, p. 318 ; 32, p. 588)"/>. Stelian Dumistrăcel crede că astfel de nume de dansuri, „ce se prezintă sub formă diminutivală (Jidofcuța, Ovreicuța mânioasă...), sporesc nota
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cînd pleacă cu mortul la groapă, se cheamă un copil și i se dă peste prag o strachină cu făină, ca să aibă mortul pe lumea ailaltă. Fecioară Cînd tinerii merg la cununie și pe drum se va întîmpla vreun accident nuntașilor, e semn că mireasa nu e fecioară. Femeie Femeia e creată din bărbat, și anume: coasta ei dreaptă e coastă stîngă de bărbat, coasta stîngă a lui; coasta stîngă a femeii e de drac. De aceea, nici nu-i lua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate lăsa lapte din țîță și i se coc apoi. Nu este bine a mînca uitîndu-te în oglindă, c-apoi acela își mănîncă norocul. Fata tînără să nu mănînce cînd duce pe cap vasul cu apă, că i se ceartă nuntașii la nuntă. Cînd te-ai pus la masă, să fii pus, că de te scoli e rău. Cînd mănînci ceva fierbinte, să nu sufli să se răcească, căci se sparge vasul. Dacă oamenii flămînzesc degrabă și mănîncă foarte des fără
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mireasa la soacră, ea are prevederea să-și astupe gura cuptorului, căci nora, știind cum de-obicei sînt soacrele, temîndu se deci de un trai rău cu bărbatul din pricina ei, se poate uita în cuptor, și astfel soacra moare. Cînd nuntașii de la două nunți se întîlnesc, se iau la bătaie, și care învinge robește bradul celuilalt. Dacă mireasa își trage piciorul după ea la Isaia dănțuiește, pînă la anul se mărită toate fetele care sînt la nuntă. Cînd are să fie o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
este vorba despre o nuntă, organizată, firește, la curtea socrului, letinul bogat și spurcat, „nici În cruce botezat”. Mirele și nașul său sunt doi domni (Iancu XE "Iancu" -vodă, Mignea-vodă și diverși alții În diferite variante). Socrul zăvorăște porțile În fața nuntașilor, pretinde mirelui să-i Împlinească o serie de cereri foarte dificile, punând mereu noi piedici În fața acestuia, pe care le rezolvă de fapt nașul (sau mirele cu ajutorul consistent al nașului). În cele din urmă, istețimea și determinarea nașului, care recurge
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răvășită. Blând își despletește toamna ramurile clătinate-n vânt... Enigmatic peisaj de fiori (pre)romantici (amintindu-ne de Byron, Novalis, eeine), la care concură „cerul roșu ca o rană”, dar și mai grav, tăcerea „de ger” a zeilor. Doar apariția nuntașilor „lălăind” - corteJiu gălăgios - animă peisajul, înfiorând pădurea. Copacii par „cuprinși de spaime”, „arde lumea vegetală”. Zbucium și descumpănire! Cât de mult conștientizează acel văl umbros al destinului care veghează asupră-le, strivind voința unei decizii tranșante. Deși se iubesc mai
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Mikhaël Aïvanhov: „6ă nu afirmați că fiindcă iubiți o anumită persoană, o distrugeți. Nu, aceasta nu înseamnă iubire, ci un măcel. Iubirea nu se pătează cu sânge, ea este mare și luminoasă...” Vizualizăm o contrapunere între planul terestru - cel al nuntașilor (aflați în brațele lui Bacchus, iresponsabili sau incapabili Vă realizeze situația), și planul înaltului - cel stăpânit de zeii care, asemeni ca în tragediile antice, se amestecau în controversele dintre Sământeni. și astfel, se produce o mutație transcedentală: „și-atunci, la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cel stăpânit de zeii care, asemeni ca în tragediile antice, se amestecau în controversele dintre Sământeni. și astfel, se produce o mutație transcedentală: „și-atunci, la ceas nepotrivit / Lovesc...” și-o ultimă „ofrandă”, o ultimă îmbrățLșare, „în fața lumii înghețate”, a nuntașilor „mânați de gândul răzbunării”, dornici să „ucidă” un vis de iubire. Impresionantă este structura compozițională a acestei balade cu străfulgerări mitice (care însumează 344 de versuri, dispuse în patru părți), în care deznodământul precedă conflictul. Textul debutează cu o fantastică
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ai colectivității, și menirea de a alina durerea celor dragi. De aceea, mioara năzdrăvană trebuie să vestească numai sub formă alegorică faptul că păstorul a murit. Cadrul și personajele nunții din Miorița sunt elementele naturii. Nașii sunt soarele și luna, nuntașii sunt brazii și paltinii, păsările țin loc de lăutari, iar mireasa este, în unele variante, „un luceferel”. Frecvența elementelor de bocet în structura unor variante moldovenești evidențiază faptul că elementul funerar prevalează asupra celui nupțial: „Și el mi-o luat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
La Sinaia este din ce în ce mai greu de ajuns. Mașinile celor care s-au încumetat în perioada respectivă să ajungă pe Calea Prahovei au fost oprite timp de peste două ore, acolo unde s-au găsit, ori îndrumate pe drumuri laterale, deoarece convoiul nuntașilor se deplasa pe aceeași rută. Buletinele de Sinaia au început să fie ștampilate. Orașul este supravegheat de forțe speciale. Nu se face economie, cum nu s-a făcut nici pentru restaurările clădirilor regești din incinta splendidului parc natural al Peleșului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
De asemenea, tata a fost și un neîntrecut bucătar la diferite ocazii, evenimente mai deosebite cum erau nunțile cu numeroși invitați - prin gătirea de supe la cazan și găluște fierte în oale de lut neîntrecut de gustoase și apreciate de nuntași. De multe ori o ajutam pe mama, care lucra toată ziua, făcând uneori și nopți albe la țesutul pânzei - prin instalarea stativelor în casă, la datul prin ițe și spată, la înlocuirea vergelelor, a fușcheilor, la repararea suchalei și ungerea
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
a se pierde localul și clienții în uitare. Era toamnă, ca acum. Începuseră să scadă zilele și spre seară se făcea mai rece. Era nevoie de un șal moale pe umeri. Într-o seară au venit la "La zece mese" nuntași neanunțați, că încă nu începuse timpul nunților. Fapt este că dinspre Intrarea Viilor și dinspre Strada Viilor s-a arătat o caleașca de povești, cu roți subțiri, ca fumul de țigară și ușoară ca un puf de păpădie. Spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ușoară ca un puf de păpădie. Spun că împrejurul caleștii era o lumină albastră, ca și cum s-ar fi gătit acolo să se cheme niște îngeri. Multe sunt povești din toate acestea; dar va fi fost și adevăr, nu scorneli. Când nuntașii mirii și nașii au coborât, s-a văzut aceeași lumină ușoară în toată încăperea. Și vinurile au sclipit, dintr-o dată, neturnat, ca o oglindă în care se răsfrângea minunea de mireasă. Și lăutarii au cântat cu altă măsură, una cerească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]