5,280 matches
-
românul cu iadul se întrece, La Mărășești e-o lege: pe-aicea nu se trece! Bucură-te, Uns de Domnul, să fii rănilor balsam, Bucură-te, Apărătorul răbdătorului tău Neam, Bucură-te A fi speranța ultimă pentru rănit, Bucură-te, Oastea țării pentru omul dăruit, Bucură-te, Devoțiune pentru cruce și Hotar, Bucură-te, Frunții noastre mir al chinului amar, Bucură-te, Izbăvire de dușman, tu cel uitat, Bucură-te, Stea - Virtute, semn pe pieptul de soldat, Bucură-te, Românie înălțată
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sabina_maduta_1402414017.html [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
te ceară de la tatăl tău pentru a deveni soție a unuia din fii săi. Acestea sunt doar zvonuri care nu pot crede că sunt adevărate, dar mai bine să fim cu luare aminte. Regele David părintele tău ar porni cu oaste contra hanului pentru o astfel de îndrăzneală, decât să accepte ca tu să te măriți cu un prinț tătar și păgân și să faci parte din haremul lui. - De ce gândești și vorbești așa disprețuitor doică Tharika de prinții mongoli? Am
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
curată, mărindu-Te împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L împreună cu oștile îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii...“ (Ibidem). Precum putem ușor constata, dincolo de toate cele câte s-au scris
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467783799.html [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > POEZII DE ION GEORGESCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 939 din 27 iulie 2013 Toate Articolele Autorului POESIS - ION GEORGESCU MUSCEL Cenaclu du-mă și pe mine de vrei în sublima oaste de corifei și iată-mă se-ncinge o tăcere de spini respir un aer aspru parcă mușcat de câini se laudă unul că l-a cunoscut pe Nichita că a băut cu el și și-a-mpărțit și pita și toarnă-o
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_georgescu_al_florin_tene_1374914577.html [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
discutăm despre iubire. Veronica Micle Îmi face bine de tine să aud, Fată frumoasă din Năsăud; Te simt ca pe-o rudenie de-aproape Încorsetată-n haina suferinței ... Prin dreptul tău a trebuit să treacă, Cum trece spre victorie o oaste, Autostrada poeziei noastre ... Căci Geniul nostru nu putea să-ncapă Decât în lumea cea sublimă și săracă. Profilul tău de coafură, chipul tău Cumpănă dreaptă face staturii de Luceafăr ... Ai înfruntat cutume, și lume, și destin - Îti mulțumesc că l-
POEZII DE ION GEORGESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_georgescu_al_florin_tene_1374914577.html [Corola-blog/BlogPost/364284_a_365613]
-
mulțime de izvoare care spală lumea de păcate sufletele noastre împăcate am să le port cu mine către mare în cetatea veche cu liberți aștept iubito să mă ierți același sunt dar nu mă recunoști în noi se războiesc atâtea oști fără să știe vremea de solstițiu când sună goarna pentru armistițiu Referință Bibliografică: Când sună goarna / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
CÂND SUNĂ GOARNA de ION UNTARU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Cand_suna_goarna_ion_untaru_1336584675.html [Corola-blog/BlogPost/354327_a_355656]
-
să te-accepte, Nu îi urî, nu-i face de ocară...! 10. Si vis pacem, para bellum ( Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război) Ca tu, vrăjmaș nebun, să stai în pace, În pace e nevoie să te-nfrângă Nu oastea mea ce praf te poate face, Ci mintea ta războinică, nătângă... 11. Sæpe malum petitur, saepe bonum fugitur (Adesea căutăm răul și fugim de bine) E-n firea noastră să tânjim spre bine Și răul să-l curmăm de când ne
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1405195219.html [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
de tine într-o clipă de adevăr E binele ascuns în rău Hai să vedem cine își schimbă culoarea când moartea mușcă din primăvară Omul sau frunza uitată pe ram într-un moment de neglijență al toamnei Mirele sau mireasa Oastea Domnului ne are pe toți în vedere numai noi de-am păstra Ruga în îngenunchere Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - dacă m-aș ști / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor
DACĂ M-AŞ ŞTI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_daca_m_a_violetta_petre_1361270757.html [Corola-blog/BlogPost/341336_a_342665]
-
faptele sale vitejești și îl văzuse doar de câteva ori. I se păru un bărbat hotărât, viteaz, dârz, foarte deschis, dar aprig la mânie. Îi plăcu și spera să devină unul dintre cei mai de încredere sfătuitori și conducători de oști în incursiunea sa spre marele vis, marele voievodat, Valaha! Înalții oaspeți sunt conduși în salonul de primiri. - Căpitane Preda, îți prezint pe fiul meu cel mare, Tudor, viitor moștenitor al tronului! Căpitanul îl privi fix în ochi, apoi rosti cu
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
că abia îți târșești picioarele? Sau cunoști vreo peșteră secretă? - Chiar vrei să afli acest mister și această minune? - Desigur! În câte bătălii am fost, n-am găsit tactică asemănătoare: să mă strecor în coasta vrăjmașului și să-i distrug oastea. - Ba ai făcut-o, dar nu ți-ai dat seama! Ați crezut cu toții în biruința voastră și în ajutorul Ceresc. - Te-aș vrea călăuzitor... Din nefericire mă-ntorc ca un dobitoc, că n-am priceput taina ta. - Desfundă-ți urechile
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Aceasta este istoria și motivul venirii mele la Cluj în vara anului 1978, astfel că istoria nu-și are o scuză în fața veșniciei, fiindcă ea „...scuză prea mult timpul”, cum spunea Cioran. George ROCA: Cum v-ați încadrat în faimoasa „oaste literară” a Clujului? Al Florin ȚENE: După ce am cunoscut viața de huzur al redactorilor de la revistele literare din Cluj și București, care veneau la redacție la ora 10 și plecau la 13, dar nu lucrând la birou, ci pierzând timpul
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
avanpost și o barieră la frontiera de est a imperiului roman, stavilă în calea migrației barbare, însă sub împăratul LUCIUS DOMIȚIUS AURELIANUS (care a deținut puterea între anii 270 - 275 d.Hr.) Roma este nevoită să-și retragă în interiorul frontierelor oștile. Dacia a continuat să-și ducă existența prin asimilarea colonilor romane de către populația băștinașă. Retragerea cunoscută sub numele de „AURELIANĂ” a stârnit puternice controverse între istorici, unii având drept izvor lucrarea apocrifă „HISTORIA AUGUSTA” a lui AURELIUS VICTOR EUTROPIUS RUFINUS
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
puternică. Este o „walkyrie” mândră, cu trăiri nedisimulate. Desigur, cunoașteți că walkyriile sunt divinități feminine ale mitologiei nordice, vestale războinice ale zeului Odin. Călărind lupii, ele adunau eroii căzuți pe câmpul de luptă, pentru a-i duce în Valhalla, în oastea nemuritoare a zeului. Încă din prima filă, așezată sub semnul cifrei 4, în prima zi a lui 2011: 1.1.11, la 44 de ani, autoarea „Jurnalului nefericirii” își dezvăluie tristețea, dureroasă ca o boală, prea mare preț al unei
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/_jurnalul_nefericirii_de_elena_m_cam_al_florin_tene_1336566861.html [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
fără regrete: SERGIU NICOLAESCU. Cel mai prolific regizor al cinematografiei române a “bifat” în 2012 optzecișidoi de ani de viață și o jumătate de veac de profesie. Pe lângă munca din spatele camerelor de filmat, a purtat “Coroana de foc”, a condus oști, s-a bătut în”Ring”, a intrat în “Triunghiul morții”, dar a rămas “Nemuritor”. Recunoașterea sa oficială se datorează superproducțiilor istorice. Pro Video a lansat, pe DVD, colecția filmelor sale. Posturile de televiziune românești le reprogramează la ore de vârf
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” by http://uzp.org.ro/urmasii-mei-raman-doar-filmele-facute/ [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
la cele menționate în debutul acestui capitol, trebuie spus că, așa cum Țara Severinului și Țara Loviștei sunt istoricește strâns legate de momentul istoric românesc providențial care a fost victoria strălucită de la Posada din noiembrie 1330 obținută de Basarab I împotriva oastei Regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, tot așa prin famila Băbeanu, cu ascendenți de marcă în Țara Mehedințiului și Loviștea, începând din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea și până astăzi, cu cele două planuri aparent separate, cel
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
iar spre amonte trei hidrocentrale pe Olt printre care și cea de la Cornet, una dintre cele mai moderne din Europa. Pe malul stâng al bătrânului râu se întinde Țara Loviștei cu istorica bătălie de la Posada când Basarab I a zdrobit oastea austriacă. De la confluența Lotrului cu Oltul, către apus, se desfășoară o vale mirifică. Orașul Brezoi este înconjurat, ca într-o căldare, de munți cu crestele frumos dantelate și pinteni ce împung uneori plapuma norilor ce se adună deasupra orașului din
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Un_plai_de_vis_din_nordul_olte_ion_nalbitoru_1370942491.html [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
sfânt,să poarte pe Iisus! A Sfântului Ioan Botezătorul,naștere-ai vestit, Și a Stăpânei tuturor,Măicuță Sfântă și Fecioară, Pecetea morții,la mormânt,ai prăvălit, Când căutai pe Cel,ce pentru noi ,a vrut să moară! Iar Mihail,arhistrategul oștilor cerești, Tu ,sluga Creatorului preacredincioasă, Pe îngerii cei răi,din cer,știut-ai să îi biruiești, Și să-i alungi,din Sfânta Tatălui Dumnezeiască casă! Arhangheli sfinți,ce ați văzut în lume Învierea, Și răstignirea,dar și patimile multe, Iar
SFINȚILOR ARHANGHELI! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1478616293.html [Corola-blog/BlogPost/374143_a_375472]
-
cale atât de lungă că mii de ani i-au trebuit luminii să ne ajungă,, oare câte mii de ani, câte mii de vorbe câte mii de lacrimi să îndure acest pământ spre a-și regăsi fii plecați în alte oști Codrii Cosminului să-i poată străbate mândrii pe caii lor alergând, la umbra fagilor înnobilați în numele lor nestingheriți, jocuri și cântec să poarte, lumii, să arate vorbele lor păstrate în sfintenie, la un hotar, imaginar.... de AZED Anghel Zamfir Dan
NORDUL BUCOVINEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1431324794.html [Corola-blog/BlogPost/350884_a_352213]
-
tace”, „Asasin al Tăcerii, Dumnezeu mă iartă”, „Doamne, ce lungă e Tăcerea lângă mine”, „Postfață la Tăcere”. „Spargerea Tăcerii” este o sursă de emoție, dar și de gând prin expresie și substanță artistică: „Tot ce am dăruiesc Tăcerii”, „Se sparge oastea, pânda e-n Tăcere”, „Melanholia în Tăcere crede”, „Se sparge Tăcerea, rămâne Cuvântul”, „Final în Tăcere”. Tehnica „amânării” devine ireversibilă, „drama” Tăcerii se produce. Eul poetic intuiește legile devenirii. Ideea de „început” a Cuvântului îl trimite pe cititor cu gândul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
tu fă furtună, să piară tot ce te-a durut! O, țărișoara mea bogată, ce-atât de mult ai fost râvnită, Ridică toți străbunii-odată, nu te mai lasă osândită! Nu-ți plânge dorurile, țipă! Ridică morții din morminte, Adună-ți oștile la luptă, cu bravul Ștefan înainte. Cu Mircea, cu Mihai Viteazu, cu toți străbunii noștri drepți, Cu Vlad, cu Tudor și cu Iancu glia s-o cureți de scaieți! Ridică râul, munții, codrii, ce aliați ți-au fost odată, Ridică
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1417531842.html [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
o consider un obiect minunat... la superlativ, dacă ar exista superlativ absolut pentru acest adjectiv. Mi se părea din ce în ce mai fascinant să pătrund în viața zguduită a popoarelor, să le aflu obiceiurile, să rețin numele vestiților conducători de stat sau de oști, să aflu tainele afacerilor de la diversele curți regale, să-i urmăresc, cu inima palpitând, pe vitejii care-și apărau tara cu prețul vieții, în fața dușmanilor care o devastau și o jefuiau. Într-un cuvânt, arătam un interes deosebit pentru acea
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1414652274.html [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
zburdau pe străzile lungi, în goană nebună. Se vedea că acei oameni sunt cei mai de vază din cetate. Tânjea să ajungă și el, cândva, ca unii dintre ei. Se visa promovat în funcții mari, fie negustor, fie comandant de oști. Visa să ajungă cetățean de seamă al acestei mândre urbe, să fie slăvit de norodul de rând al țării. Celalalt frate, cel mic, Artemios, avea o cu totul altă fire. Pentru el, cetățile mărețe nu aveau mare însemnătate. Avea o
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
vârsta bărbăției, cei doi frați trebuiră să-și aleagă o cale în viață. Cel mare, Orestes, își luă rămas bun de la părinți, și plecă spre Milet, unde se înfățișă în fața mai marelui cetății, cerându-i acestuia să fie primit la oaste. Spre bucuria sa, această dorință a lui fu îndeplinită, fiind înrolat ca arcaș în garnizoana de pază a orașului. Era o slujbă onorantă, iar ținuta de ostaș îl încânta, și chiar plata era bună. Doar după numai doi ani în
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
trăsura prin cetate, le uită pe loc, din clipa când descoperi înfățișarea acestui tânăr răsărit deodată în cetate. Noua ei revelație începea să nu-i mai dea pace, iar gândul la tânărul chipeș, în ținuta aceea impecabilă de sutaș de oaste de garnizoană, o copleșea. La rândul său, Orestes, chiar de la prima descoperire a privirilor superbei, frumoase fiice a comandantului de oaste, rămase total transpus de frumusețea neasemuită a chipului ei mândru, când trecea prin cetate în trăsura cea scumpă, împodobită
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
începea să nu-i mai dea pace, iar gândul la tânărul chipeș, în ținuta aceea impecabilă de sutaș de oaste de garnizoană, o copleșea. La rândul său, Orestes, chiar de la prima descoperire a privirilor superbei, frumoase fiice a comandantului de oaste, rămase total transpus de frumusețea neasemuită a chipului ei mândru, când trecea prin cetate în trăsura cea scumpă, împodobită cu mătăsuri și aur. Părea o regină, un înger din cer coborât să încânte pământenii! Tot trecutul tânărului Orestes, toată experiența
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]