4,294 matches
-
obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea veche reprezintă cazul aranjamentului instituțional endogen. Bazat pe o tradiție arhaică de autoguvernare ale cărei începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
membrilor. Cele două subperioade distinse anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr.
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul este cel de acces deschis, încheiat prin eforturile de refacere și retrocedare a proprietății obștilor în baza noii legi. • Obștea nouă este caracterizată, din punct de vedere procesual, de reconstrucția izomorfă a aranjamentului, în noi condiții și în raport cu noi influențe. Fenotipul contemporan este rezultatul genotipului politic păstrat și al unor influențe precum deplina integrare a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul este cel de acces deschis, încheiat prin eforturile de refacere și retrocedare a proprietății obștilor în baza noii legi. • Obștea nouă este caracterizată, din punct de vedere procesual, de reconstrucția izomorfă a aranjamentului, în noi condiții și în raport cu noi influențe. Fenotipul contemporan este rezultatul genotipului politic păstrat și al unor influențe precum deplina integrare a zonei în economia națională și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat organizarea locală a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir-ul în Rusia, obștina în Bulgaria). Aspectul fundamental este că obștea reprezintă clasa entităților politice locale și democratice care au precedat organizarea locală a statului modern - comunele, în cazul României. Cu alte cuvinte, obștile sunt ceea ce știm despre autoguvernarea locală anterioară reformelor administrative din perioada 1848-1864, care au introdus, în final, modelul local francez. Diferențierea centrală în opera lui Stahl este între tipul arhaic și tipul evoluat al satului devălmaș. Definitorii, din punctul său
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
punctul său de vedere, sunt următoarele caracteristici, care trebuie reproduse in extenso pentru că reprezintă, pe de o parte, punctul de pornire al discuției aplicate și, pe de altă parte, singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
singura teorie existentă privind aceste lucruri. Generalizările sunt valabile pentru toate obștile, iar diferența între cele din Vrancea și restul, dispărute între timp, va fi făcută în a doua parte a secțiunii. Astfel, satul arhaic este un sat cu o obște democratică egalitară, vag colorată gerontocratic și cu o populație omogenă alcătuită exclusiv din băștinași, formând o singură „ceată” închisă nebăștinașilor, folosind trupul de moșie în „devălmășie absolută”, prin „stăpâniri locurești” și, excepțional, „pe sumă de stânjeni”, pe baza unei economii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
naturale, dominată de „folosirea” prin muncă directă a pământului, cu tehnicile primitive ale defrișărilor și desțelenirilor permanente” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pe de altă parte, satul evoluat [s.n.], dimpotrivă, pe măsura pătrunderii capitalismului, e un sat cu o obște înlăuntrul căreia s-au produs diferențieri de avere, cu drepturi inegalitare, expresie a unei populații scindate în cete multiple și categorii sociale diverse, cei bogați încercând să-i domine pe ceilalți membri, cu interese antagonice, puternic invadată de nebăștinași și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nu pe băștinășie, ci pe contracte, ducând o aprigă luptă pentru acapararea „veniturilor” și a fondului de teren vălmaș, pe baza unei economii de schimb și a unor tehnici de lucru permițând exploatarea an de an a acelorași terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
s-au conservat, printre motive numărându-se în primul rând dispariția timpurie a formațiunilor respective. Cu totul altfel este situația Vrancei. Actul final al dispariției sale ca „republică” are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, iar obștile sale continuă încă să existe, chiar dacă într-o formă alterată. În acest caz, nu numai că există referințe istorice timpurii și informații relativ detaliate cu privire la structura sa instituțională, dar s-a păstrat un număr edificator de documente originale emise chiar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
toate. Chiar dacă accidentul a avut de jucat roluri importante care vor fi pe deplin apreciate, până la urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica principalele caracteristici generice ale organizării economice și politice a obștii arhaice, punctul de plecare al analizei, și voi 4.3.1.1. Organizarea economică Economia precapitalistă descrisă de Stahl (1998, vol. I, pp. 12, 211-213) este caracterizată de două elemente. Primul este abundența resurselor naturale. Singura raritate naturală remarcabilă se
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de acest drept în cazul obștilor din Munții Vrancei, el are următoarele caracteristici sintetice esențiale: 1. Proprietate comună - inițial asupra tuturor resurselor naturale/întregului teren, ulterior doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic localizată. 3. Egalitate și democrație - drepturile membrilor sunt egale în sens economic și politic: în părți indivize egale din proprietatea obștii, în părți egale din produsul acesteia și în drepturi egale de participare la decizii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
doar asupra pădurilor și pășunilor. 2. Indiviziune - „proprietatea” individuală nu poate fi separată de obște și nici nu este fizic localizată. 3. Egalitate și democrație - drepturile membrilor sunt egale în sens economic și politic: în părți indivize egale din proprietatea obștii, în părți egale din produsul acesteia și în drepturi egale de participare la decizii. 4. Inalienabilitate - dreptul nu poate fi vândut sau altfel cedat. 5. Dreptul este asociat rezidenței și acordat pe durata vieții unui individ: nu se cumulează prin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sau altfel cedat. 5. Dreptul este asociat rezidenței și acordat pe durata vieții unui individ: nu se cumulează prin moștenire și se pierde sau suspendă prin mutarea din localitate. Variațiile și evoluția dreptului sunt multiple între regiuni (spre exemplu, față de obștile genealogice din Câmpulung, ca și față de composesorate sau alte aranjamente și perioade) și nu vor fi discutate aici în detaliu. Punctul principal este că proprietatea obștii a fost și este inalienabilă și indivizibilă. Al doilea punct face diferența în raport cu composesoratele
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mutarea din localitate. Variațiile și evoluția dreptului sunt multiple între regiuni (spre exemplu, față de obștile genealogice din Câmpulung, ca și față de composesorate sau alte aranjamente și perioade) și nu vor fi discutate aici în detaliu. Punctul principal este că proprietatea obștii a fost și este inalienabilă și indivizibilă. Al doilea punct face diferența în raport cu composesoratele (în care participația membrilor poate fi diferită, chiar dacă aceasta nu este localizată. În mod normal, o persoană născută în comună primește dreptul deplin la maturitate; acest
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Te naști cu drept și mori fără drept”. Alte clauze importante sunt: dacă unul dintre soți este obștean, primește și celălalt dreptul; celor plecați perioade îndelungate, peste 1-2 ani, li se suspendă dreptul până la reîntoarcere . Există variații minore și între obștile din Vrancea. Totuși, din mai multe motive, forma sintetică pe care o avansez mai sus - cea dominantă în Vrancea -, reprezintă versiunea evoluată rectiliniu a „satului arhaic”, și astfel are valoarea tipologică necesară scopurilor capitolului de față. 4.3.1.2
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
deposedării, robirii sau depopulării, venite din partea altor sate, a boierilor, cotropirilor ori imposibilității de a plăti taxele sau alte datorii (ceea ce atrăgea robirea satului). Mai mult, satele încercau să se izoleze cât mai mult față de imigranți . Structura de conducere a obștii era colectivă. Fiind vorba despre comunități restrânse, se poate spune că funcționa o democrație directă informală, ușor gerontocratică. Cu alte cuvinte, regulile sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sale erau în general informale (au început să fie înregistrate prin statute abia în secolul al XVIII-lea), cutumiare și imprecise. Nu sunt notate alte reguli formale decât aceea de prezență. Când numărul prea mare de oameni făcea dificilă adunarea obștii, aceasta era separată pe coturi de sat. Când era necesară delegarea (vechilia sau isprăvnicia), ea era restrânsă fie la un anumit obiectiv sau la o sarcină finită în timp, fie la o anumită sarcină nefinită în timp. Exemple de asemenea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]