340 matches
-
huțuli și ruteni. Rutenii erau ucraineni, huțulii erau niște oameni de la munte, oameni liberi”". Prin acțiunile sale, Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi pe cale de dispariție, ca urmare a asimilării lor. "„Astăzi, cei mai mulți au coborât din creierii munților, încep să
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
anul 1654 și a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cu timpul au reușit să devină tolerați și chiar să obțină unele mici privilegii de la cârmuire și de la mitropoliții țării. Strămoșii lipovenilor au ajuns până la poalele obcinilor carpatine, în orașul Rădăuți. Comunitatea a continuat să-și păstreze cu strictețe tradițiile religioase. La recensământul din 1900, în oraș locuiau 56 lipoveni. a fost construită în anul 1900, lângă piața agroalimentară a orașului. Aici a slujit preotul Feodor Mihailov
Biserica lipovenească din Rădăuți () [Corola-website/Science/320926_a_322255]
-
Național al Monumentelor Istorice și fiindu-i atribuit codul . Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
Râul Lăură este un curs de apă, afluent al râului Suceava. Râul izvoraște de la o cotă de 604 m din munții Obcina Mare - vârful M.H. Slatina - Beznarka și dealul Baciului aflat pe teritoriul loc. Crasna sat. Beznarka din Bucovina (actualmente în Ucraina) și după ce trece frontieră cu România se varsă în râul Suceava în satul Lăură din localitatea Vicovu de Sus în
Râul Sicova () [Corola-website/Science/316837_a_318166]
-
este un monument din material plastic ridicat în amintirea Unirii Bucovinei cu România și dezvelit în anul 1995 în municipiul Suceava. El este amplasat la intersecția Bulevardului 1 Decembrie 1918 cu Calea Obcinilor, în partea de sud-vest a orașului, la intrarea dinspre Fălticeni. Pentru a aminti de Unirea Bucovinei cu România din 28 noiembrie 1918, Consiliul Județean Suceava (condus de președintele Constantin Sofroni și de vicepreședinții ing. Mihai Grozavu și ec. Gavril Mârza
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
a fost proiectat de către arhitecții Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
Nicolae Porumbescu și Constantin Rabiniuc, fiind construit de către S.C. SUCT S.A. Suceava (societate condusă de directorii ing. Iulian Papuc și Dumitru Popescu). Monumentul a fost amplasat la intersecția între Bulevardul 1 Decembrie 1918 și Calea Obcinilor, la limita între cartierele Obcini și George Enescu, în apropiere de intrarea în municipiul Suceava dinspre Fălticeni. Sfințirea monumentului a avut loc în noiembrie 1995, fiind realizată de un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea. Monumentul este format
Monumentul Unirii din Suceava () [Corola-website/Science/316943_a_318272]
-
acestui loc. În unele turbării s-au păstrat relicte glaciare cum sunt că mesteacănul pitic, mușchiul frunzos sau pinul roșu de pădure. Din depresiune pornesc drumuri spre masivele din jur, Munții Bârgăului, Munții Călimani, Munții Bistriței, Munții Rarău, Munții Giumalău, Obcina Mestecăniș și Munții Suhard.
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
este o trecătoare care se află situată în nordul Carpaților Orientali în sud-estul Obcinei Mestecăniș la o altitudine de 1096 m, între aceasta și Munții Giumalău. Pasul - aflat în aria geografică a județului Suceava, asigură legătura dintre Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung, mai precis între orașele Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc de-a lungul
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
respective, tocmai pe traseul pasului montan ce leagă stațiunile Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, chiar aproape de vârf, a născut controverse, mai ales pentru localnicii din apropiere. Prin pas trece traseul turistic montan "Bandă roșie" care coboară din vârful Mestecăniș al Obcinei Mestecăniș și urcă spre vârful Giumalău din Munții Giumalău
Pasul Mestecăniș () [Corola-website/Science/325452_a_326781]
-
care au exces de umiditate și necesită lucrări de desecare. Depunerile coluviale au generat soluri coluviale humoase. Râul Volovăț este rău afluent al râului Sucevița, la rândul său fiind afluent al râului Suceava (ce izvorăște din vârful Lupcina-1590 m din Obcina Mestecănișului ), afluent de gradul I al râului Siretafluent de gradul I al râului Siret, cu direcție de curgere NV-SE. Teritoriul Comunei cuprinde pâraiele Sucevița și Volovăț, alimentate mai ales în vremea ploilor, de pârâiașe mici: Iaslovăț, Pârâul Vadului, Surducul
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
numeroase fragmente de albii active sau părăsite, ochiuri sau cercuri separate, cu lunci lațe de 300 - 400 m, datorită adâncirii albiei de 4 - 5 m, pericolul de inundații este evitat în mare parte, văile fiind subsecvente. Pârâul Sucevița izvorăște din Obcina Mare de la altitudinea de 800 - 900 m și drenează partea de N a teritoriului și N - E, celelalte -Iaslovăț, Gârla Morii, drenând partea centrală. Fauna este reprezentată prin mamifere, păsări, reptile și pești. Bine reprezentate sunt căprioarele (Capreolus capreolus), porcul
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Mănăstirea Neamț, prin care Ilie Voievod, domnul Moldovei, a stabilit hotarul moșiei „Munții”, arătând că: „hotarul am inceput a alege din gură pârâului Muștei, în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului..., până la gură Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei..., până la muntele de sub Halăuca și gură Hălucăi, apoi până în vârful Pițigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și pește obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Muștei”. Același hotar este „întărit” la
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
Parc”. Astfel s-a ajuns ca, în prezent, spațiul în care funcționează biblioteca județeană să fie format din 55 de încăperi (birouri, depozite, săli de lectură, ateliere) „sediul central, și câte 3 încăperi”, cele trei filiale din cartierele Burdujeni (1960), Obcini (1986) și Ițcani (1992). În ceea ce privește colecțiile bibliotecii și dinamica creșterii acestora pe parcursul a peste jumătate de secol, situația se prezintă după cum urmează: Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” este găzduită de două clădiri cu valoare istorică situate în centrul municipiului Suceava, între
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
Ea se află în cimitirul din partea de nord a satului. Biserica a fost incendiată în 1944, apoi reconstruită de către credincioșii polonezi din Poiana Micului în anul 1964. Satul Poiana Micului se află așezat pe valea pârâului Humor, care curge printre obcinile Carpaților Orientali. Localitatea se întinde de-a lungul albiei pârâului, pe o distanță de 10 km. Intrarea în sat se află la o distanță de 8 km nord de satul Mănăstirea Humorului și la 13 km nord de orașul Gura
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
anul 2015 la numărul 443, având codul de clasificare . Așezat între cele două râuri, Moldova și Moldovița, satul Vama se află la o distanță de 16 km de orașul Câmpulung Moldovenesc. Aflat la intrarea în Carpații Orientali și străjuit de Obcina Feredeului, acest sat a îndeplinit rolul de localitate de vamă între Principatul Moldovei și Principatul Transilvaniei. Aici erau vămuite mărfurile care veneau dinspre Ardeal sau plecau într-acolo. În vatra veche a satului s-au descoperit două monede romane, ceea ce
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
600-800m. Diversitatea formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului. Pădurile ocupă 70% din suprafața comunei, procent cu care se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este predominant depresionar, comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
formelor de relief lasă o impresie puternică vizitatorului. Pădurile ocupă 70% din suprafața comunei, procent cu care se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere din țară. Relieful este predominant depresionar, comuna Vama fiind situată între Obcina Feredeului, Obcina Humorului și Masivul Rarău. Temperatura medie anuală este de 3-7 grade Celsius iar cantitatea medie de precipitații anuală este de 600-1000 l/mp. Ceața este frecventă în perioada rece. În 2009 comuna Vama a sărbătorit 600 de ani de atestare
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
Sucevița () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Suceava, Bucovina, România. Satul Sucevița este o seculară așezare românească situată la poalele Obcinei Mari, la limita vestică a Depresiunii Rădăuți, a fost și este cunoscut în țară și nu numai datorită locuitorilor ei harnici și gospodari, dar și existenței aici a Mănăstirii Sucevița - ctitorie a Movileștilor. Prima mențiune documentară este legată tot de
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
Aspectul care trebuie relevat este acela că aici, în permanență, au venit și vin vizitatori atrași deopotrivă de existența monumentului istoric(una din cele cinci ,perle’’ ale Bucovinei), dar și de inegalabilul peisaj geografic. Culmile domoale, de 400-1000 metri, ale Obcinii Mari acoperite cu o vegetație arboricolă predominant formată din conifere dau zonei un farmec aparte, de liniște și deconectare, susținute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,cheamă’’ la plimbare și relaxare. Natura a fost darnică și cu o rețea
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
muntos al Carpaților Orientali. Munții Maramureșului (cel mai înalt masiv montan aflat la granița nordică a țării, ce atinge altitudinea maximă de 1.957 m. în Vârful Farcău) se află în partea nordică a Orientalilor, învecinându-se la est cu Obcinele Bucovinei, la sud cu Munții Rodnei și Depresiunea Maramureșului, iar la nord cu Masivul Rakhiv, din țara vecină, Ucraina. Parcul natural a fost declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Liceul apare pe harta sistemului educațional sucevean imediat după Revoluția din decembrie 1989. Spațiile pentru desfășurarea orelor de curs ale proaspetei unități liceale sunt în incinta unei clădirii noi la acea vreme, situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în cartierul Obcini. Liceul funcționează la început cu câte patru clase de informatică pentru fiecare an de studiu. În 1994, sunt înființate primele clase de gimnaziu. Deoarece liceul se află localizat în cartierul Obcini, cel mai tânăr cartier sucevean de blocuri construit în
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
vreme, situată pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în cartierul Obcini. Liceul funcționează la început cu câte patru clase de informatică pentru fiecare an de studiu. În 1994, sunt înființate primele clase de gimnaziu. Deoarece liceul se află localizat în cartierul Obcini, cel mai tânăr cartier sucevean de blocuri construit în perioada regimului comunist, ca urmare a creșterii într-un ritm alert al numărului copiilor din zonă, în clădirea liceului se desfășoară și orele de curs ale Școlii Generale nr. 9, înființată
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
până la circa 3.100. Din cauza lipsei de spațiu, în 1998, Liceul de Informatică își mută sediul în clădirea Grupului Școlar Sanitar Suceava, situată pe Strada Zorilor nr. 17, în cartierul George Enescu, în spatele Spitalului Județean (Spitalul Nou). În clădirea din Obcini rămâne doar școala generală, care funcționează și în prezent, sub denumirea de Școala Gimnazială nr. 9 „Ion Creangă”. De asemenea, în baza Ordinului Ministerului Educației Naționale nr. 4402 din 31 august 1998, Liceul de Informatică preia clasele de liceu teoretic
Colegiul Național de Informatică „Spiru Haret” din Suceava () [Corola-website/Science/329568_a_330897]
-
categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic, paleontologic și peisagistic), situată în județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului Gura Humorului. Aria naturală este situată la limita nordică a Munților Stânișoarei la nivelul zonei de contact dintre Obcina Voronețului și partea din dreapta a râului Moldova, aproape de drumului european E58, în partea central-sudică a județului Suceava și cea sudică a localității Gura Humorului Accesul se face din E58 pornind de la Gura Humorului spre Câmpulung Moldovenesc, cu viraj la stânga spre
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]