348 matches
-
se aude, parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
parcă, zvon de bucium... Tresare... Ascultă... I s-a părut numai... Cioplește... Un bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie mare... Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe acest pământ binecuvântat al Bucovinei, pe sub soare și luceferi. Temele majore sunt natura, iubirea, timpul. Confesiunea, meditația, evocarea din catrene (cele mai multe) și distihuri recreează toposul mirific al Bucovinei: casa strămoșească leagăn al copilăriei, pridvorul, grădina, fântâna, livada, lunca, pădurea, obcinile, potecile tainice, "de soare pline", plaiul, brazii, "răchitele bătrâne", teiul singuratic, "pomii în floare", banca veche de sub nuc, iazul, poiana, macii însângerând câmpurile grele de rod, norii, curcubeul, vântul "mesager al dragostei", luceferii, stolurile de cocori, amurgurile blânde, noaptea/ negura
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de lumină, de transparență, lucrările lui V. Lungu, unite prin plasticitatea lor picturală, vădesc aceeași caldă bucurie în fața materiei. Fluiditatea acuarelei sau temperei, ingenios asociată cu consistența guașei, contribuie în mare măsură la sugerarea unor frumuseți variate aparținând "Bărăganului" sau "Obcinelor". Filipciuc Ion evocator al plaiurilor natale (6.III.1942), Costișa, com. Frătăuții Noi, jud. Suceava, scriitor. Părinții: Serafim și Domnica (n. Cucoș). Urmează Școala Medie la Rădăuți (1956 1959) și Suceava (Liceul "Ștefan cel Mare", absolva in 1961; Institutul Pedagogic
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
natal este leagănul copilăriei. Locul și oamenii unde am văzut întâi lumina zilei, Costișa, adesea mi-au umplut sufletul de farmecul unor frumuseți neasemuite. Ele, prin varietate și pitoresc, oferă ochiului priveliști de o încântare desăvârșită, din crestele dantelate ale obcinilor, până la valurile neastâmpărate ale Sucevei. Pitorescul fără egal al cadrului natural, constituie pentru mine chemare la respect și prețuire, la permanentă încântare. Coasta abruptă, valea largă cu pomi fructiferi, ulițele strâmte șerpuitoare, lăcașul sfânt sau focarul ce radiază cultură și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
drumuri lungi, pe ploaie sau ger. În prezent ea se poartă de către cei mai în vârstă. (în muzeul din Rădăuți sunt expuse mantale din Costișa, ce au un aspect de monumentalitate). Mantia verde a pădurilor, întinsă peste blânda unduire a Obcinilor, coboară până pe valea Sucevei și la noi, în sat. Cioplirea și prelucrarea lemnului se păstrează până astăzi. Consatntin Brâncuși spunea: "Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acmu, iarăși s-au cercat într-acesta chip. Deci domniia mea am socotit că nu se cade să stricăm daniia și miluirea ctitorilor ce-au dat și au miluit sfintele mănăstiri, domniia mea încă dăm lor precum le-au fost obcina și de la alți domni ce-au fost mainte de noi: oamenii dintr-acel sat din Ciurbești să aibă a lucra în toate luni, într-o lună câte două zile, preste toți anii, călugărilor la trebele lor.” Alături de nesupunerea vecinilor din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
despre Mihai Viteazul, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, despre sprijinul constant al Franței, despre Panait Istrati, Eugen Ionescu, Brâncuși, Enescu, Cioran, dar și despre Sartre, Baudelaire, Prévert și Villon. A fost sincer fermecat de tot ce a văzut. Prin obcinele Bucovinei, trecând într-o dimineață printr-o pădure smălțuită de Tatăl Ceresc în mii de culori, m-a rugat să oprim puțin. Nu știam ce vrea! A făcut câțiva pași prin pădure, s-a culcat pe stratul de frunze țintind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Studierea formelor de impact antropic asupra zonei; O5 - Monitorizarea impactului antropic asupra elementelor naturale; O6 − Identificarea soluțiilor de reabilitare naturală; O7 − Diseminarea informației la nivel de comunitate locală privind Convenția peisajului. Așezare geografică Depresiunea Câmpulung Moldovenesc este situată În sudul Obcinei Feredeu pe Valea Moldovei Între Pojorâta și Vama și este orientată NV - SE, fiind Încadrată Între două sectoare mai Înguste: cheile Pojorâtei În amonte și Strâmtura Roșie În aval. Între aceste limite depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
limite depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se lărgește mult aici căpătând un aspect de „câmpulung”, datorită faciesului petrografic mai ușor de erodat reprezentat mai ales de șisturi negre cretacice din partea de vest și centrală a capătului sudic al Obcinei Feredeu. Limita depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400 - 500 m formând un aliniament de măguri alcătuit de la vest la est din: Măgura (1176 m), Runcul (1129 m), Bodea(1073
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
Perimetrul construit al orașului Vatra orașului Își are originea pe pârâul Valea Caselor, la intrare În depresiunea Câmpulung Moldovenesc dinspre Suceava, ulterior datorită dezvoltării urbane și spațiului limitat al văii pârâului, așezarea s-a extins spre vest prin defrișarea versanților Obcinei Feredeu și a teraselor Moldovei de pe versantul Rarăului. Impactul antropic determinat de extinderea perimetrului construit constă În: - Defrișările datorate creșterii necesarului de spațiu pentru construcții; - Scăderea spațiului verde/cap locuitor În zona centrală; - Apariția de clădiri noi, cu Înălțimi mari
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
a sărbătorit 20 de ani de la absolvirea liceului, Bodnăraș a făcut cadou fiecărui profesor câte un ceas elvețian. A rămas legat de Câmpulung, de Bucovina, iar drumul „strategic” „la Palma” l-a făcut în amintirea părinților lui care au trecut Obcinile pe jos, cu desagii în spate, ca să poată învăța el la liceu. Nu l-a uitat pe colonelul Boteanu, cărui i-a propus să rămână în armată, când alții erau dați afară, dar colonelul a preferat trecerea în rezervă, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de sud a Podișului Moldovenesc, între Podișul Central Moldovenesc la nord, Câmpia Română la sud; partea de vest este delimitată de Valea Siretului, iar cea de est de Valea Bârladului. Limita nordică a Colinelor Tutovei este dată de Valea Rahovei. Obcina Obârșiilor din care izvorăsc Rahova, Tutova, Zeletinul și Berheciul și Valea Morii, a pârâului Morii, afluent pe stânga al Siretului. Limita sudică este dată de sudul așezărilor din podgoria Nicorești, pe o linie situată între Ionășești și confluența Berheciului cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se repetă pe spații întinse, cu altitudini între 200 și 500m. în structura solului predomină gresiile și nisipurile, în alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alternanță cu argilele și marnele, fapt care explică succesiunea aproape regulată de interfluvii prelungi și nu prea înalte. în acest sens, obcinile pornind din zarea Mărăștilor se dirijează spre sud până la Piscul Scaunului (la est de Petrești), unde caracterul de obcină este mai șters, din cauză că separă pâraie mai puțin importante, având aspect de coline. Din zarea Bălăii, înspre est, continuă culmile dealurilor Oțelești, Tarnița, până la Oncești. Tot de aici pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mult ori mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor și au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular”. Cele mai vechi toponime au fost la început apelative: deal, vale, poiană, pădure, copac, baltă, zare, obcină, jidovină, sihlă, tihărie, numite chiar așa de cei care erau puși în situația de a se orienta în spațiu. Insuficiența, pentru orientare, a acestor apelative, i-a determinat pe locuitorii unui spațiu geografic, decupat din întreg, să precizeze care deal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vestitei ctitorii ștefaniene ("Ierusalimul nea-mului românesc", definea Mihai Emi-nes-cu complexul mănăstiresc de la Put-na), stă aproape într-o rână. Prin acoperișul de draniță, prin bârnele și stâlpii pereților ploile piezișe, viscolele pătrund lesne înlăuntrul bisericuței, grăbind stricăciunile timpului. Iar la poalele obcinelor bucovinene, ploile reci, zburlite rău, viscolele, adesea, siberiene, își fac de cap cam jumătate de an. După atestări istorice (în pomelnice, pisanii și alte inscripții, în felurite izvoade) și cercetări dendrocronologice, dar și după informațiile sugerate de tradiția orală, uneori
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
de a fi români, stăpânirea sovietică îi va lega, ca pe vite, obligându-i să mănânce dintr-un jgheab de piatră, sau ,,ieslișoară". Așa ne spune un martor pe care ura, se vede, nu l-a distrus, seninul de deasupra obcinelor sau foșnetul fagilor, Buchlandul i-au dat puterea să se bucure, să găsească, cum vedem, diminutivul exorcizant sau litota relativizantă, fibra de creștin care surâde. Diminutivul e primul semn de artă sau de înțelepciune. S-ar fi putut întâmpla cu
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
cu un ștergar), Gorganul Găinii (nimeni nu mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
Gorganul Găinii (nimeni nu mai știa de ce se numește așa), Măgura Dulce, Colina Zdrențărosului, Movila Galbenă, (unii îi spuneau Movila Galbenilor), Culmișul Pahonțului, Greabănul Tânguirii (aici se spune că fusese înfipt în trecut un stâlp al infamiei), Obcina Mică și Obcina Mare, sau Piscanul Prisăcarului, încât Ștefan, uneori, se gândea la câmpia acoperită de colnice ca la o geografie mitică, o geografie unde mari ritualuri din an adunau popoare cu slavă sacră, pentru un șotron cosmic. Nu-și cunoștea vârsta Ștefan
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
stilistice și peste însăși convenția constitutivă a filmului -, aluziile plastice tresărind acolo duceau spre marile visări universaliste, spre Piero della Francesca și Leonardo. In actul de a se înrădăcina din nou, cu gratitudine, în legănarea de peisaj, ferice vegheată de obcinele Bucovinei, compatriotul nostru a coincis cu orbitele unei traiectorii perene. Prin Constantin Flondor, situarea noastră sub semnul contemplației artistice și-a cucerit merite fără scădere, unind murmurul candid al livezilor moldave, răcoarea lor fragedă, și empireul nedomolit al Ideii. III
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
că mandatul de arestare a fost emis după ce acuzatul a plecat din țară?, mă întreabă Haralampy. -Dar a fost dat în urmărire generală, zic eu. -Da, și ? Habar n-ai ce puteri are un guru... -N-am. În timp ce peste văile și obcinele mioritice se plimbă un ecou aducând discret cu vocea lui Gregorian Bivolaru: -MISA ruuuuupt-de-vooooooi! MISA ruuuuuu-deeeeeee... MISA ruuuuu...
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
un soi de enciclopedism moral sugerează un numitor comun al poemelor) se înscriu și notele deviante ale motivului erotic: fetișismul ("primul s-a îndrăgostit de o cabină telefonică/ un sticlar cu oborajii umflați tocmai o suna pe iubita/ lui din Obcini cînd și-a dat seama că el stă la cald/ pe divanul unei femei de sticlă pe care mai încap și niște trandafiri de plastic grozav îi mai plăcea/ să fie iubit așa " - ceva ce se aude uneori pe fereastra
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
Bucovina, în general, a scris despre semnificația coloanei astfel: „Stâlpul lui Vodă rămase ca semn al neașteptatei manifestări războinice făcute de un voievod moldovean într-o epocă de slăbiciune și înjosire, pe drumul lui Petru Rareș, cel puternic și mândru”. Obcinile bucovinene sunt locuri mirifice, dăruite de Dumnezeu credincioșilor săi, căci Vatra Dornei, stațiune balneară bogată în burcuturi tămăduitoare, cu un climat numai bun pentru bojocii tuberculoși sau inimă rea, și comuna turistică Vama, supranumită Mica Sinaie, datorită formelor de relief
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
greu de definit chiar și de mintea abstractă a matematicienilor moderni. Între aceste coordonate, unii colegi au construit atâtea, încât mii de oameni au avut unde lucra și trăi, alții au adus lumină de la marea cea mare până sus peste obcini, unii au conlucrat cu străinii făcând cunoscută pregătirea românilor în lume, alții au răscolit cu mintea maruntaile pământului dând țării atomul cu energie, unii ne întâmpinau, în mare ținută, cănd coborâm sau urcăm în gară visurilor noastre, alții au înlăturat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]