951 matches
-
-l aprecia. Se sugerează persistența unui model social caracterizat de dificultatea accesului la poziții simbolice de prim-plan (motiv pentru care o asemenea postură este rîvnită), dar și de retorica securizantă a "unanimității" impusă de grupul de apartenență. 5.6. Obediența față de autoritate Sînt deja bine cunoscute experimentele desfășurate pe această temă de către S. Milgram (1974), începînd cu 1963, în cadrul cărora subiecții "administrau" șocuri electrice unor persoane care comiteau erori și care erau complici ai experimentatorului -, ce simulau efectele "trăirii pedepsei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
complici ai experimentatorului -, ce simulau efectele "trăirii pedepsei" datorate "memorării necorespunzătoare" a unei liste de asociații verbale. Aceste experimente au scos în evidență predispoziția subiectului uman de a se supune autorității, deși cererile acesteia sînt nerezonabile și iraționale. Nivelul de obediență al subiecților care aplicau șocul maxim de 450 de volți varia între diversele ipostaze ale cercetării de la 0 la 65%. Experimentul lui S. Milgram, care în perioada respectivă s-a bucurat de o atenție aparte datorită rezultatelor de-a dreptul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
volți (apud Drozda Senkowska, 2000, pp. 80-81). Totodată, atunci cînd o serie de colaboratori ai psihologului social american au publicat un studiu (ce s-a dovedit "fabricat" mai apoi) în care procedura era identică, dar rezultatele erau mai "liniștitoare" (scorul obedienței fiind foarte redus), nu s-au produs ecouri semnificative polemice la adresa sa (Schlenker, Forsyth, 1977). Prin urmare, ceea ce era stînjenitor și neliniștitor în studiul lui S. Milgram nu era atît procedura "lipsită de etică" (de vreme ce aceeași procedură nu a revoltat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
au dovedit a fi într-o măsură mai mică obedienți decît în SUA, în timp ce în Iordania rezultatele au fost similare. în Spania, Austria, Germania, Olanda și Italia, ratele obținute au fost mai înalte, ceea ce indică un grad mai mare de obediență decît pe eșantionul american. Spre deosebire de experimentul inițial, în care victima era mereu bărbat și subiecții administrau ei înșiși șocurile electrice, în experimentele ulterioare au fost introduse o serie de situații suplimentare, obținîndu-se în funcție de acestea o serie de diferențe specifice. Astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mereu bărbat și subiecții administrau ei înșiși șocurile electrice, în experimentele ulterioare au fost introduse o serie de situații suplimentare, obținîndu-se în funcție de acestea o serie de diferențe specifice. Astfel, în Australia, în cazul în care victima era femeie, gradul de obediență era mai redus: cel mai scăzut nivel se înregistra în condiția "femeie față în față cu o femeie". Se sugera activarea unei strategii protective asociate unui grup "minoritar" simbolic (chiar dacă majoritar social), precum femeile, care se cuvin să manifeste strategii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
evaluativ activat de genul: "noi oricum, fiind minoritare, sîntem victime, deci nu se cade să ne pedepsim între noi, ne pedepsesc îndeajuns alții (majoritarii)". De asemenea, cînd sarcina subiectului era aceea de a formula unui alt monitor imperativul aplicării, pedeapsa, obediența era mai ridicată. Astfel, în cazul femeilor, obediența crește de la 16% la 40%, iar în cazul bărbaților, de la 40% la 68%. Se sugerează încă o dată puterea modelatoare a situației, prin faptul că sarcina, nemaifiind direct implicantă (subiectul nu mai trebuie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sîntem victime, deci nu se cade să ne pedepsim între noi, ne pedepsesc îndeajuns alții (majoritarii)". De asemenea, cînd sarcina subiectului era aceea de a formula unui alt monitor imperativul aplicării, pedeapsa, obediența era mai ridicată. Astfel, în cazul femeilor, obediența crește de la 16% la 40%, iar în cazul bărbaților, de la 40% la 68%. Se sugerează încă o dată puterea modelatoare a situației, prin faptul că sarcina, nemaifiind direct implicantă (subiectul nu mai trebuie să aplice personal șocul, ci îndeamnă pe un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
direct implicantă (subiectul nu mai trebuie să aplice personal șocul, ci îndeamnă pe un altul să o facă), determină o deresponsabilizare și mai pronunțată. Pe lotul de subiecți din Statele Unite s-a ajuns chiar la un nivel de 92% al obedienței în această situație. Și în situația în care subiecții cunosc rezultatele în prealabil (sînt studenți de la Psihologie), ei ajung să decidă că supunerea lor va fi mai moderată (autoevaluarea), ceea ce nu-i împiedică pe cei similari lor (colegii despre care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
special întrunit de către specialiști din domeniu, membri ai Asociației Psihologilor Americani (APA), care au redesenat cîteva scenarii comportamentale din designul inițial, modificînd protocolul originar. întocmai ca și în studiile clasice, nu s au obținut diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește obediența activată, singurii predictori pentru o rată mai redusă a obedienței fiind preocuparea empatică mai pronunțată a subiecților și dorința de control mai accentuată a acestora. De asemenea, Burger a variat procedura, introducînd un complice care, la debutul experimentului, după primirea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Americani (APA), care au redesenat cîteva scenarii comportamentale din designul inițial, modificînd protocolul originar. întocmai ca și în studiile clasice, nu s au obținut diferențe între bărbați și femei în ceea ce privește obediența activată, singurii predictori pentru o rată mai redusă a obedienței fiind preocuparea empatică mai pronunțată a subiecților și dorința de control mai accentuată a acestora. De asemenea, Burger a variat procedura, introducînd un complice care, la debutul experimentului, după primirea indicațiilor de aplicare a șocurilor electrice, a refuzat să mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
procedura, introducînd un complice care, la debutul experimentului, după primirea indicațiilor de aplicare a șocurilor electrice, a refuzat să mai continue, în fața subiectului naiv care era rugat să îi ia locul. După ce naivul a acceptat să "intre în joc", rata obedienței rămînea practic tot la nivelul de 60% ca și în experimentul standard. Replicat și în cadrul unui documentar BBC intitulat " Cît de violent ești?" (How Violent Are You?), prezentat în premieră în mai 2009 în serialul Horizon, din 12 participanți, doar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost obedienți) și toate cele 13 femei au fost obediente, supunîndu-se necondiționat pînă la sfîrșit, deși multe dintre ele au fost puternic tulburate de "gravitatea" situației. În cazul în care un complice se opune să participe la administrarea șocurilor electrice, obediența subiecților scade semnificativ: în SUA de la 65% la 10%, în Olanda, de la 92% la 16%, iar în Germania, de la 85% la 52%. Autorii studiază cazul aparte al Germaniei, în care diminuarea ratei obedienței este mai modestă, fapt explicat prin integrarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
opune să participe la administrarea șocurilor electrice, obediența subiecților scade semnificativ: în SUA de la 65% la 10%, în Olanda, de la 92% la 16%, iar în Germania, de la 85% la 52%. Autorii studiază cazul aparte al Germaniei, în care diminuarea ratei obedienței este mai modestă, fapt explicat prin integrarea traumei (asumarea colectivă a umilinței înfrîngerii în cel de-al Doilea Război Mondial), care determină o "anestezie" a responsabilității individuale (Blass, 1999). De altfel, replicile recente ale studiilor asupra obedienței, unele create la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care diminuarea ratei obedienței este mai modestă, fapt explicat prin integrarea traumei (asumarea colectivă a umilinței înfrîngerii în cel de-al Doilea Război Mondial), care determină o "anestezie" a responsabilității individuale (Blass, 1999). De altfel, replicile recente ale studiilor asupra obedienței, unele create la granița dintre reprezentare artistică, happening și cercetarea psihologică, păstrează aceleași tendințe neliniștitoare. De exemplu, în 2002, artistul britanic Rod Dickinson a creat The Milgram Re-enactment printr-o reconstrucție fidelă a unor secvențe din primul experiment din serie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Marea Britanie în The Heist (Slater, Antley, Davison, Swapp, Guger, 2006), cu rezultate practic identice în registrul comportamental. Atunci cînd experimentatorul le amintea subiecților că sînt responsabili pentru acțiunile lor (pot decide ce nivel al șocurilor trebuie administrat, indiferent de "recomandări"), obediența scădea vertiginos, în SUA, Australia, Germania și Olanda ajungîndu-se la un nivel apropiat de 0%, ceea ce demonstrează suplimentar însemnătatea atribuită contextului. în consecință, modul în care se formulează specific ordinul de către autoritate (apelul la a fi "treaz" din punct de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rolului mobilizat, precum cel angajat în relațiile cu familia, cu rudele de sînge, cu partenerul de viață; ierarhizarea autorității (authority ranking), care înfățișează raportarea asimetrică a actorilor sociali într-un joc interpersonal în care subordonatul trebuie să manifeste deferență, respect, obediență față de supraordonat, iar cel din urmă este de așteptat să se raporteze cu responsabilitate și o atitudine paternalist angajată față de cel ce se află pe o poziție inferioară în această structurare ierarhică; compatibilizarea cu "celălalt" (equality matching), care evidențiază nevoia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că subiecții ce aparțin claselor sociale superioare și medii au un nivel mai înalt de valori individualiste (de exemplu, ambiție, autonomie, creativitate) decît cei din clasele inferioare ale societății, după cum subiecții din clasele sociale inferioare pun accentul mai mult pe obediență, integrare "supusă" în societate (copilul "ideal" este acela care este ascultător, urmîndu-și simbolic antecesorii), în timp ce clasele mai înalte încurajează independența, creativitatea, încrederea în sine (copilul "ideal" este cel creativ, angajat, cu inițiative inovatoare, chiar riscante). Triandis (2001) a remarcat că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comparativă a sistemelor de valori a vietnamezilor și ale americanilor s-a utilizat scala pentru aprecierea valorilor lui M. Rokeach. Subiecții participanți la studiu nu au apreciat în mod direct gradul de individualism sau colectivism, ci dimensiuni ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte intens recunoașterea socială, respectul și aprecierea celorlalți, precum și obediența. De asemenea, subiecții din acest eșantion din sudul Asiei nu sînt preocupați în special de valoarea pe care americanii o consideră una
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
M. Rokeach. Subiecții participanți la studiu nu au apreciat în mod direct gradul de individualism sau colectivism, ci dimensiuni ca recunoașterea socială, obediența, libertatea, care caracterizează indirect individualism colectivismul. Vietnamezii valorizează foarte intens recunoașterea socială, respectul și aprecierea celorlalți, precum și obediența. De asemenea, subiecții din acest eșantion din sudul Asiei nu sînt preocupați în special de valoarea pe care americanii o consideră una dintre motivele intervenției lor în Vietnam libertatea. Această "libertate" pe care trupele americane o apărau nu pare a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
semnificativ și cu modul în care părinții își vor crește copiii. Astfel, cei din clase sociale superioare vor avea tendințe individualiste, valorizînd realizarea personală și creativitatea, în vreme ce cei proveniți din clasele sociale inferioare vor face presiuni asupra copiilor în direcția obedienței și respectării normelor. 8.5.5. Educația Implicarea în experiențe educaționale diverse și complexe va mări propensiunea oamenilor spre valori ale diversității culturale și deci spre individualism. 8.5.6. Ocupația Cu cît ocupația presupune mai mult munca în echipă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
personalității Funder (1997, apud Triandis, 2001, p. 908) definește personalitatea ca "patternul caracteristic de gîndire, emoție și comportament al individului, împreună cu mecanismele psihologice care susțin din fundal acest tipar". în culturile colectiviste, în creșterea copiilor se pune accentul pe conformism, obediență, siguranță, iar în culturile individualiste, accentul cade pe independență, spirit de explorare, creativitate și obținerea suportului prin automotivare. Astfel, personalitatea este influențată de tipul de cultură în care persoana respectivă este socializată. Trăsăturile de personalitate sînt în mai mare măsură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de comportament duplicitar în comunism, într-o rețea de putere inegală și inechitabilă (căci locul de prim rang în rețelele sociale nu era datorat, pe baze meritocratice, calităților personale și efortului onest angajat în sarcini, ci distribuției puterii pe baza obedienței și capacității subiectului de a fi un "bun slujbaș al Partidului"). într-o asemenea structură de distribuție a puterii în societate, subiectul individual renunța deseori în plan public la exteriorizarea propriilor convingeri și manifesta o conduită conformistă (manifestînd o divergență
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca fiind "violente". S-a observat totodată că această tendință depinde de suportul social acordat agresiunii sau, dimpotrivă, de respingerea colectivă a agresiunii. întocmai ca în experimentele clasice de influență socială, precum cel al lui S. Milgram (1963, 1974) asupra obedienței, cînd dispare "unanimitatea" majorității calitative sau cantitative în generarea unui comportament antinormativ, agresiunea se diminuează considerabil. Toate aceste abordări se bizuie însă pe un postulat deseori testat de cercetările asupra deindividualizării (Zimbardo, 1970), care afirmă că grupurile sînt întotdeanua mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să-și mascheze neputința, ignoranța și nesiguranța pe care le resimte ca fiind covîrșitoare și pe care crede că le poate substitui cu această "asupra de măsură" înstăpînită a "celuilalt", cu "părelnicia a ceea ce sînt". Pînă și celebrele studii asupra obedienței atestau cu claritate validitatea acestei aserțiuni contraintuitive: cu cît mai autoritar, cu atît mai obedient (mai supus) se arată a fi cel implicat în scenariul indus (Elms, Milgram, 1963, apud Drozda-Senkowska, 2000, p. 80). în fapt, atît inițiatorul, cît și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
considerată simbol al măștii? [camilafca (acoperământul capului) simbolizează vălul cu care călugării își acopereau chipurile în vremurile de demult ca rezultat al smereniei și spre a nu fi recunoscuți în lume]. (Anexa I) Călugărul, în monahism, își asumă ascultarea nesilită (obediența), sărăcia de bună voie și castitatea. Există însă un moment în care călugărul poate să își înnoiască aceste angajamente într-un mod ceremonial; acest lucru este numit Schima cea Mare sau Chipul îngeresc al Călugăriei. Forma văzută sau cunoscută de către
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]