19,332 matches
-
personaj din similiproza Umflătura din perete. Această carte este un emoționant tablou cu un poet suprimat. Căutarea s-a consumat „într-o nemișcare de necrezut”, iar esența tare a propriei poezii nu l-a mântuit pe poet, doar l-a obișnuit cu provizoratul căruia îi spunem, convențional, supraviețuire. Rutina supraviețuirii damnate, dacă vreți. Mai puțin dens, abia cum marcând punctul unei posibile reale reconfigurări, poate că nu acesta e cel mai bun volum de poezie al lui Ioan Es. Pop. Este
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant al expozițiilor personale ori de grup, deschise În Franța, Începând cu primul deceniu al sec. al XX-lea, Brâncuși obișnuia cu aceste ocazii să se exprime aforistic În cataloage. Mai apoi În interviurile oferite presei și, fapt notabil, către prieteni, apropiați, ca și În carnetele individuale. Multe, foarte multe dintre rostirile brâncușiene se circumscriau operelor sale de sculptură. Dar, tot
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
vede, stricați. Pulpele s-au dezvoltat anapoda. Celulele s-au mărit peste gabarit, iar consistența s-a redus până la gelatinare. Practic nu mai pot fi consumate. Ce iradiere s-a folosit?. Peste limita critică, i-am răspuns automat, sec, așa cum obișnuiam să ne prezentăm punctele de vedere la Centru. Deci e clar. Fă-ți documentația și vino să te susțin. Voi fi alături de tine, fără nici o teamă. M-am Înclinat ușor și l-am lăsat să se depărteze. Paltonul Îmi era
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
La capătul primei săptămâni de lucru la CEHD, constat că voiajul în metrou (cu o singură schimbare de linie) este lung - cam vreo oră și un sfert, deci, de două ore și jumătate, dus și întors - dar că mă voi obișnui cu el, în lipsa altei soluții... Un filosof din secolul al XVIII-lea, Denis Diderot, a petrecut aproape cinci luni de arest în donjonul marelui castel, în 1749, la treizeci și șase de ani. Doar jumătate din acest răstimp a petre-cut-o
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
-l accepte pe doctorul Benglas, ținut până atunci dincolo de prag. Era medicul mahalalei. Rar să se fi dus careva la cabinetul său din blocul de lângă cinematograful "Splendid", cândva pe Calea Moșilor, între străzile Ardeleni și Romană (azi Mihai Eminescu). Se obișnuise să-și caute singur pacienții, umblând din curte în curte, cu o gentuță în care purta un stetoscop, un ciocănel și medicamente uzuale. Ne cunoștea starea sănătății mai bine decât ne-o știam noi. Își vizita bolnavii cu regularitate, deopotrivă
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
altfel, care ne ajută să trecem peste anumite dificultăți, invocând Ganesha sharanam. Cel puțin la nivel mental obstacolul este depășit. Pentru omul simplu acestor arhetipuri li se dau dimensiuni de zei și ele sunt experimentate chiar În realitatea exterioară. Cei obișnuiți cu reflexia vor rămâne doar la o Înțelegere intelectuală cu rol de sistematizare a activității minții În scopul avansării În cunoaștere, oricare ar fi natura ei. Kali, Durga, Indra, etc., care sunt zeități feminine, fac frumusețea sistemului vedantin de invidiat
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
că cuprinde mai mult decât Evanghelia. Însă dacă cineva ar cerceta cu de-amănuntul, ar afla că și aceasta conglăsuiește cu cele ale Evangheliei. Căci ceea ce Cuvântul a poruncit aici prietenilor, aceea a făcut acolo prin faptă. Pentru că orice beție obișnuiește să pricinuiască un extaz (o ieșire din sine) a minții, luată în stăpânire de vin. Deci starea spre care se îndeamnă s-a înfăptuit atunci și se înfăptuiește totdeauna, prin mâncarea și băutura aceea, odată cu mâncarea și băutura ivindu-se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Prin FILIT, ca și prin Alecart, ești Înăuntru, chiar și când esti În afară. Sau mai ales atunci! Nota redacției: Dedicat cu precădere scriitorilor invitați În cadrul FILIT-ului, acest număr al revistei se abate de la structura cu care v-am obișnuit. Odată cu apariția numărului 12, vor fi reintroduse rubricile: „Itinerarii”, „Universitaria”, „Înăuntru și-n afară”.
ALECART, nr. 11 by Emil Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92306]
-
sentimentelor, al activităților cotidiene, din care nu mai au scăpare. Ancorate În Țesătura temporală a anilor ’80, personajele integrate trăiesc experiențe neînsemnate, aureolate de un zbucium sufletesc permanent. Perspectiva realistă pe care autoarea o adoptă are consistență, structurând aventuri existențiale obișnuite În contextul social comunist. Anii ’80, reperul temporal simbolic În care se consumă toate poveștile umane, reprezintă un timp al neliniștii. Departe de a transmite doar emoții Închipuite, romanul se afirmă prin autenticitatea trăirii. Proza Adrianei Bittel este magnetic atrasă
ALECART, nr. 11 by Adela Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92865]
-
formația metaforei: “Nu sunt decât lentilă prăfuită/ prin care timpul a privit râzând.” (Lentilă). Este la acest poet o funcție titanică a resemnării, un iz axiomatic al descoperirilor, pe care metafora le susține nu doar ca apanaj, cum neam fi obișnuit, ci, așa cum În poezia bună se Întâmplă, ca unitate: “un pictor puneun zâmbet pe mohorâta-mi față/ dar șoarecii vopselii vin zilnic și mi-l rod.” (Tablou În cădere). Tematica suferă o diluție În timp. Palmaresul zdruncinant de abordări ale
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
care citește. Poezia Sunt tânăr, doamnă, celebră, prinde voce În versiunea extrem de reușită a lui Florian Pitiș. De altfel, această spunere integrează o realitate evadând din latență, o frescă a noului, mai savuroasă decât intimitatea refulărilor cu care ne-am obișnuit. O sută și una de poezii, la fel de aleatorii precum șahul și matul. O sută și una de Întâmplări ale sufletului unui boier contemporan. Poet, zice chiar poetul, nu doar de ocazie. Cele mai frumoase 101 poezii. Toate, una și una
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
nord a României, Într-un loc În care harta se agață În cui, după cum se spune. Din câte Îmi povesteai, această graniță În vremea copilăriei tale era proaspătă ca o ramură vie. Era o graniță fluidă, oamenii Încă nu se obișnuiseră cu ea și treceau noaptea dintr-o parte Într-alta, dintr-un sat Întraltul, dinspre cel care rămăsese În România spre cel care fusese alipit URSS-ului, folosind tot felul de tertipuri. Atașau, de pildă, bocancilor, copite retezate de porc
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
comunicăm cu El făcându-se trup”. Apoi, vorbește și de accesul la viața divină pe care Hristos îl permite credincioșilor, El fiind „Mijlocitorul între Dumnezeu și oameni” (1 Tim. 2, 5). Ca Mijlocitor, Îl facilitează pe Dumnezeu oamenilor și îi obișnuiește pe oameni să-L primească<footnote A se vedea Contra ereziilor, 3.18.7; 3.20.2; 4.28.2. footnote>. Sau invers, așa cum am mai precizat, datorită dragostei Sale infinite, El a devenit ceea ce suntem noi pentru a ne
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
sale și, dincolo de Eufrat, Nisibi și pretutindeni aflat-am frați..., avându-l dimpreună cu mine pe Paul, iar credința călăuzitu-m-a pretutindeni și datu-mi-a drept hrană pește de izvor, preamare și curat, pe care fecioara cea neatinsă obișnuiește a-l prinde și a li-l da spre hrană zi de zi prietenilor săi credincioși, având un vin nespus de bun pe care obișnuiește a-l da dimpreună cu pâinea. Eu Abercius pus-am să fie scrise aste lucruri
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
-mi-a drept hrană pește de izvor, preamare și curat, pe care fecioara cea neatinsă obișnuiește a-l prinde și a li-l da spre hrană zi de zi prietenilor săi credincioși, având un vin nespus de bun pe care obișnuiește a-l da dimpreună cu pâinea. Eu Abercius pus-am să fie scrise aste lucruri aici, de față fiind, pe când aveam șaptezeci și doi de ani. Oricine Înțelege ceea ce spun și cugetă ca mine roage-se pentru Abercius. Nimeni să nu puie
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și pentru a lua cele mai importante hotărâri. Activitatea conciliară se dezvoltă și se organizează mai bine În cursul veacului III. Aceasta era practica lui Ciprian la Cartagina și la Roma. Conciliul de la Niceea din 325 codifică o practică destul de obișnuită la Începuturile veacului IV atunci când dă În canonul V o prevedere: „asupra necesității ca aceia care sunt excomunicați să nu fie primiți de către alții; asupra oportunității de a se ține sinoade de două ori pe an”. Calea obișnuită de a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
păstra și dezvolta conștiința de a fi o unitate alcătuită din multe comunități, ca un fel de „federație de biserici”, În care există o ierarhie a importanței, a referinței și coordonării. Schimbul de scrisori, de la centre la periferie, era ceva obișnuit cu prilejul Paștilor, când numai câteva persoane erau În stare să calculeze cu exactitate data celebrării. La conciliul de la Arles din 314, un mare conciliu occidental, episcopii Îi scriu papei Silvestru: „Înainte de toate, În ceea ce privește ceremonia Paștilor Domnului: ea să fie
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
împlinească faptele virtuții<footnote Sf. Isaac Sirul, „Cuvinte despre sfintele nevoințe”, cuv. 60, în „Filocalia...”, vol. X, pp. 311-312 footnote>. Aceștia nu iau păcatul în serios, sau îl iau din ce în ce mai puțin în serios. Amânând pocăința sau înfăptuirea unei virtuți, se obișnuiesc cu amânarea continuă. Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste de toți și prin bunătate; tristețea, prin bucurie duhovnicească; slava deșartă și mândria, prin lucrarea într-ascuns și cu smerita cugetare. Atunci când erau atacați de ispite puternice, Părinții obișnuiau să se roage unii pentru alții, întărindu-se nu numai prin cuvinte sfătuitoare, ci și prin rugăciune. Atât seara cât și dimineața își cercetau gândurile, meditând la felul cum au petrecut ziua și noaptea. Iar dacă vedeau vreo greșeală, se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
-mă cum ar fi să nu am nici cum să-mi amintesc de el, dacă își va dori iar viața de pe străzi. Sau poate dacă ar fi pierit amintirile mai ușor ar fi fost mai bine? În câteva ore mă obișnuisem atât cu el, încât vedeam o eventuală plecare a lui ca pe un dezastru. decât m-aș fi așteptat. Pentru tristețea din ochii mei, motanul m-a răsplătit - în acea dimineață - cu câteva înțepături în plus, dar fără nici un rezultat
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
Am ieșit împreună din bloc, eu încă sperând. Câteva străduțe mi s-a împiedicat de picioare, apoi a luat-o la goană. L-am pierdut din ochi, dar - straniu - parcă amorțisem... Am continuat să mă plimb de una singură, așa cum obișnuiam înainte. De data aceasta, orașul mi se părea prea viu, aș fi vrut să se facă brusc liniște, să-mi pot auzi și dorul. Dar credeți că vreodată se întâmplă ce ne dorim? Ei bine, da! Spre seară, când mi-
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
banală mărturie de prietenie pasageră între doi colegi, corespondența lui Ionel Perlea cu Nicolae Lubomirov este un tezaur de idei, de sentimente umane, de surse de viață clocotitoare, de artă adevărată, consumată într-un mediu de intensă profesionalitate muzicală. Dirijorul obișnuia să scrie o epistolă fluviu (17 pagini, de pildă în 1947) care, trimisă soției, Lisette Cotescu sau prietenului Lubomirov, circula - spre luare la cunoștință - în mâinile lui Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, Nicolae Missil, Dinu Bădescu etc. Impactul dirijorului român cu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
s’ar fi spus atunci: acest dirijor român, d’abia venit la Scala, ne bagă acum pe compatrioții lui pe gât. Unde mai pui că la Scala tenorul este sempre cel mai expus, iar publicul este neiertător de exigent, fiind obișnuit de-a lungul întregei istorii Scaligere cu tenori de rang, Caruso, Gigli, Pertile, Lauri-Volpi etc. Ei bine, Petrică (nu pot să spun că i-a tâmpit) a trecut foarte curat, cu aplauze la scenă deschisă și eu și Lisette cu
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
sale ci doar la un aspect al acesteia, frumosul, prin care diferențiază estetic de cel zgomotos (urât). Așadar, o operă sonoră poate fi și muzicală, pe când o operă muzicală este categoric o operă sonoră. Pe de altă parte, ne-am obișnuit să-l numim compozitor pe autorul unei opere sonore, conotând astfel toate perspectivele incluse unui atare fapt. Termenul trimite însă doar la o competență de ordin tehnic. A compune înseamnă a pune laolaltă, iar dacă ne referim la domeniul sonor
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
trec prin apa tainică și sfințită a Botezului, trebuie să omoare toată tabăra răutății în apă, și anume: „lăcomia, pofta desfrânată, cugetul răpitor, patima înfumurării și mândriei, pornirea mânioasă, furia, pizma, bârfirea, toate acestea și cele asemenea. Deoarece aceste patimi obișnuiesc să urmeze firii noastre, trebuie să le omorâm în apă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, PSB, vol. 29, p. 62. footnote>. Apa e și stihie care aduce la viață, dar și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]