353 matches
-
și locul, și privea într-o parte de parcă ar fi vrut ca vorbele spuse de bulibașă să le ia vântul și să le ducă în cele pustiuri. Se trezi țintuit de ochii stăpânului care îi aruncă furios mustrări pline de obidă: - Lisandre, eu cu tine vorbesc, să fii cuminte! Nu e bine să te năzdrăvănești. Și eu, de când am aflat vestea cea tristă, am avut odihna vântului și toate nopțile mi-au fost văruite de nesomn, n-am putut să-mi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
gata de plecare ca să nu pierd trenul... Abia acum le spun care mi-a fost dorul de casă... Bietul tata, cu durere în suflet, îmi spune că în casă aproape că n-are bani pentru o cutie de chibrituri. Cu obidă în suflet le spun că în fața acestei situații va trebui să întrerup școala. Ce neagră zi a fost acea zi de octombrie, când visul școlarității mele se prăbușea... fără zgomot, iar promisiunea solemnă a tatălui meu nu mai putea fi
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
numiți Atotputernicul! Să vă supuneți lui. Oh, popor samarinean, cine sunt șarlatanii care te vestesc, care‑ți Împuie urechile cu minciuni și promisiuni deșarte! Ei Își atrag pentru sine Îndurarea lui, iar vouă vă cer supunere oarbă, să Îndurați toată obida vieții, vătămări, boli, cutremure, inundații, ciumă, fără crâcnire. Pentru că, popor samarinean, tot ce propovăduiesc Petru și Pavel e o mare Înșelătorie! Deci nu ucide, zic ei! De ce, pentru că asta este menirea lui, a celui Atotputernic! Să‑i omoare pe prunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cridă Am ascultat o noapte și-o zi, pe vânt adus, Roitul săgetării, cu zbârnâiri de fus, De-acolo, din câmpia văroasă și aridă. Un soare fără spițe de raze, spre apus, Părea un ochi cu fiere umplut și cu obidă; O brâncă înnorată luptă să ni-l închidă. Apoi, tihnita noapte a muls opal de sus. În trânta pătimașe, în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
au dreptate. Dar astea sunt păcate lumești și cine le poate opri? Păcate lumești da, dar după cum ai văzut am întâlnit și păcate făcute de fețe bisericești și asta nu-i bine, fiule! În timp ce vorbește, bătrânul clatină din cap cu obidă. Mă gândesc să-l rog să intrăm puțin pe Ulița Spânzurătorilor, în capul de sus al căreia ne aflăm deja. Nu îndrăznesc însă, pentru că nu aș vrea să-i mai cătrănesc sufletul și cu această uliță. Nici nu mi-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu puțină vreme înainte de la dumnealui Ceaun, mare bucătar. LIANA: Măria Ta vei alege ce vei crede de cuviință că-i adevărat. LIOARA: Pot zice c-am și ales. Cumpănind cele spuse de jupâneasă, cu însemnarea pe care cu mare obidă mi-a pus-o sub ochi Ceaun-bucătar, m-am veselit și-am vrut, cum ziceam, să te văd și să te cunosc. Și să știi, fata mea, că nici eu n-aș fi putut întocmi un înscris mai drept și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Mama lui în prag apare și la pieptul lui s‐aruncă. E bătrână, e beteagă, Dar cu dânsul vrea să plece: Ea se roagă, ei îl leagă Îl pornesc, și ea‐ l petrece. 212 O‐mbrâncesc și o înjură; Stă obida s‐ o doboare: ‐ Domnișorule, te‐ndură! Vreau să‐ l văd numai cum moare... CÂNTEC DE LEAGĂN Corinei Hai, odor, hai păsărică Dormi, o, dormi, fără de frică, Să te‐alinte Moș cuminte și să‐ți cânte‐ncetinel: „Mugur, mugur, mugurel...” Îngeri
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
aproape o viață de om sentimente amare izvorâte dintr-un spațiu spiritual pe care a trebuit să-l părăsească de mic copil. Și acum în pragul unei maturități depline, această încărcătură a explodat. Sufletul ei de româncă dezrădăcinată, plin de obidă, s-a revărsat peste paginile albe ale unei cărți pentru a ne povesti despre suferințele neamului nostru de peste Prut rămas sub ocupație sovietică. Lucrarea de față intitulată TEATRU DOCUMENT, ce se deschide cu piesa: CARTEA DE GRAMATICĂ, a primit premiul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93040]
-
al reportofonul, trăgându-l de mână În același timp aproximativ un metru, distanță de scările metroului. Și... Începe să turuie. -Cum se simte un cerșetor, la un an și jumătate de la intrarea țării lui În Uniunea Europeană? -Ca dracu, răspunde cu obidă Antoniu, privind-o fix În ochi pe făptura plină de elan jurnalistic pe care-o are În față, aceeași care nu de mult, răspundea la un nume inventat de el: Plăcințica. -Adică? -Adică și-a pierdut și bruma de Încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mai ales cu cine stă de vorbă șeful. Unde plecați? întrebă și mai mirat Cristian. Nu vă mai interesează să aflați ce s-a întâmplat cu băiatul vostru? Încă n-am terminat cercetările. Ce să mai cercetați? spuse plin de obidă starostele. Dacă era să găsiți ceva, o făceați până acum. Habar n-aveți ce s-a întâmplat cu bietul Rândunel. Toată șatra se dăduse jos din căruțe și se strânsese în jurul lui Toma, privindu-l încruntați. Apoi femeile începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu crezi că ne-ar putea da măcar un sfat? Parcă spuneai că, de când ești tu paznic, vâlva nu a mai ieșit afară. Băiete, nu vorbi așa! Crede-mă că fac tot ce-mi stă în putință! Deși vorbea cu obidă, moșul nu părea supărat, arăta ca un bătrânel pus în dificultate care încerca să se scuze că nu-i în stare de mai mult. Eu mă gândeam că poate vom găsi împreună o cale să ne îndeplinim datoria, continuă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să le plătească la țigani despăgubiri c-o lăsase gravidă pe una dintre fetele alea ale lui Țârțâc, care mai era și minoră - dă-le-n, sânge domnu’ Tudor, alea parcă n-au fost niciodată minore!! sare Sevgin, trântind cu obidă cana de masă, de sar stropii rubinii în toate părțile. cinci Știam deci că țiganii îi poartă sâmbetele lui Sevgin. În dimineața când au început să trosnească geamurile cămăruței mele și ceasul de pe masă mi-a arătat ora, patru fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de colegi de-ai noștri mai îndrăzneți din trenurile internaționale care opreau noaptea în gara Cluj: cupoane de pânză, lenjerie, bluze, pantofi, fuste, farduri, perdele și ciorapi. „Româncele sunt ieftine, se vând pe-o pereche de ciorapi“, se spunea cu obidă moralizatoare și cu grijă pentru imaginea națională în acei ani. Ca să fim drepți, o pereche de ciorapi nu era defel puțin lucru. Se găseau foarte greu și nu puteau fi duși de prea multe ori și nu întotdeauna la remaiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
uitând cu totul de brânzoaică, pisica s-a apropiat tiptil și, c-un gest plin de răutate, a ridicat fulgerător laba cu ghearele scoase apoi, haț, i-a smuls brânzoaica din mână. Nestor s-a pornit să urle plin de obidă, dar doamna mai în vârstă, prietena mamei și stăpâna casei, mai întâi a râs cu poftă, apoi a zâmbit îngăduitor și, cu multă afecțiune, i-a întins băiețelului farfuria plină vârf cu brânzoaice de unde să-și aleagă alta. Nestor era
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mei, o știu cu siguranță și o simt, deși groaza pentru crunta judecată pe care aproape am trăit-o în visul din care nu de mult m-am trezit mă înfioară cu certitudinea ei nevăzută. Respirații grele și pline de obidă umplu liniștea și singurătatea în care până acum, surescitat de frumusețea neobișnuită a deciziei mele, credeam că mă aflam. Dar nu. Nu pot avea liniște nici măcar aici, lângă colegii mei de moarte, se pare. Ce mult mi-aș fi dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
putea coborî până și în proprii tăi ochi. Ce e scris să fie al tău, va fi al tău, vei vedea, va veni și ziua aceea... Nu se poate să nu vină. Socotește acest fapt care te-a umplut de obidă și te-a rănit, ca trecător. Fiecare rău însă are binele lui. Frumoasă ești, deșteaptă ești, ai un serviciu onorabil... - Dacă eram deșteaptă, cum spui tu, Alex era al meu, așa... - Și acuma ce ai de gând? - Nu știu. Deocamdată
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
s-au stins, sărmanii, irosindu-și anii, cu dorul de soare, în frig și duhoare, cu dorul de-acasă în umbra ta deasă, Jilavă, Jilavă. Câtă ură, Doamne, gemete de foame, murmur și răscoală, vaiete de boală. Cât chin și obidă a putut să-nchidă ceața ta bolnavă, Jilavă, Jilavă...” Ritmică ușor de memorat. Tristețe greu de conservat. În “Universitatea populară” înjghebată în camera lui, orice intelectual putea să conferențieze despre ce îi era mai în plăcere. Ovidiu Papadima a vorbit
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
a te odihni În căldura lor, va trebui să mergi cu fața... 2 Între toți, la Liceul Hașdeu, unde Învăța, era maistrul Căreală, care la orele de „atelier“ le arăta cum se con fecționează fărașele, cum se pilește fierul cu obidă și cum se vorbește gros cu domnișoarele din clasă. Părea democrat (cuvânt la modă În epocă, nu?), fuma cu băieții și Îi descosea, ca să toarne la Securitatea locală tot ce afla, să rămână și el În istorie. Iar Într-o
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Puiu Nistea, prefăcându-se că Își șterge lacrimile, a Încheiat ședința. — Data viitoare citește Vasile! Hai, la culcare toată lumea! Să nu vă duceți la cârciumă! — Ce cârciumă, dom’ Puiu, că sunt Închise toate, au băut muncitorii tot, a zis cu obidă avocatul Baculovschi. N-au mai lăsat nimic pentru poeți. Vorba lui Păstorel: Ha! Ha! — Ha! Ha! i-a răspuns cu sarcasm Lorena B. Păstorel mon cul. — Madame știe franceza, s-a băgat În vorbă și Spiridon, libidinos. Atunci vă invit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a Închis. „Doamne, sfinte“, și-a zis În gând Rogoz, și tremurând tot și-a mai turnat un păhărel de vodcă, pe care iarăși l-a băut rusește și iarăși a horcăit. — Așa, tovarășul Căcata, a rostit În șoaptă, cu obidă. Am ajuns să sun toți maiștrii, toți idioții. Ce să vorbesc eu cu Căreală ăsta, că nu Înțelege nimic... A ridicat totuși receptorul și a format numărul În silă, și, până să apuce Căreală să Îngaime ceva, Rogoz, doar el
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
judiciare, polițienești, jandarmeriei, pompieriei și mogulilor gunoieri. Era, cum zic, locul,în care, toți aceiaîși puneau în evidență, ei între ei, batjocoritoarea viață de huzur, pe care o duceau, ca într-un cerc închis,în cercul mare al vieții de obidă, de umilințe și de jafuri, pe față și pe sub față, în care se zbătea, poporul, numit, atât de mărinimos, ROMÂN! Zi și noapte, din interiorul acestei clădiri făcute, ingenios, numai din lemn subțire, cu talent ornat, ieșită, din toate punctele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
lui: Marie avea Încă timp să vină, iar dacă nu avea să se Întîmple așa, trebuia s-o Înțeleagă, după fratele ei asasinat, Nicolas dispărut... Christian tresări auzind că se deschide ușa bistroului. Anne Îi citi pe chip decepția și obida văzînd vreo zece jandarmi care intrau cu zgomot În bar. Cei cîțiva localnici aflați de față se Întoarseră, concentrîndu-se asupra paharelor cu vin alb. Afacerea lua tot mai multă amploare, tot mai mulți continentali aveau să vină să umble creanga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Bucuros, nevoie mare, c-a scăpat de sărăcie Și gândind deja la brânza ce în putini o să fie, Mânecile suflecă și se apucă vârtos De umplut donița toată cu un lapte bun și gros. Dar, deodată înlemnește și constată cu obidă Că Joiana cea frumoasă, ce-l privea acum candidă, A vărsat donița-ntreagă este lapte peste tot! N-a rămas măcar o cană, nici cât să te lingi pe bot. Mânios, își puse vaca la arat cu plugul nou Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
decît de o Revoluție falsă. Prost moment ți-ai găsit să îți imaginezi că revoluția ta o să semene cu o revoltă spontană, în care cine știe ce clasă asuprită se va trezi la viață și va erupe ca un vulcan, rupînd lanțurile obidei în căutarea dreptății sociale. Că se vor înfrunta două tabere de pe poziții total diferite. Că deznodămîntul va fi cu totul imprevizibil. Nici măcar de o asemenea iluzie nu vei avea parte. Totul se va face în cel mai elagant mod posibil
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și, de fapt, asta am rugat-o și eu... Și apoi, Dina și cu mine am ajuns acasă, iar Dina s-a reașezat pe covor și s-a hotărât să se demachieze, să-și scoată din pori toată scârba și obida fondului de ten al blestematelor zile. Când a adormit, din nou, în patul nostru comun, am sărit într-un picior, m-am dat peste cap, m-am rugat. Ningea și, pe măsură ce mă rugam mai intens, ningea și mai tare. "Doamne-Dumnezeule
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]