350 matches
-
într-o lume străină și ostilă“ (1, 71). Sînt creionate astfel condițiile în care vine pe lume Vania, cel de al treilea copil al familiei prezentate aici. Copil nedorit și respins permanent de mamă, Vania va cunoaște de la început sentimentul obidei provocate de tratamentul inegal aplicat oamenilor, la început prin compararea situației proprii în familie cu cea a fratelui și a surorii mai mari, apoi prin cunoașterea situației locuitorilor din Năpădeni, nu rareori năpăstuiți de cei în putere, cărora nu va
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ar fi "reacționar în sensul rău al cuvântului". Apreciindu-i riscul de a se aventura în descâlcirea tainei antitezelor ("în ele, constată Theodor Codreanu, zace "diferența ontologică", marea cruce dintotdeauna a ontologiei"), mai departe nu poate să nu constate, cu obidă, căderea lui Virgil Nemoianu din filosofie în ideologie prin partizanatul expres față de una din antiteze. Un polemist din categoria miticilor zburdalnici ar fi împușcat mai multe salve (goale) de cuvinte și cu asta ar fi lămurit "teoria secundarului". Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tinerețea, un clocot în abis, / O frunte-ngândurată, ce după vis suspină, / Pornește pe o cale ce nu s-a mai deschis, / E fără greș în toate; în sine e deplină. // Cunoaște-nțelepciunea de a urzi ușor, / De a schimba obida în calmă bucurie, / De-a crede că-i senin un cer vârstat de nor, / De a păși în moarte ca-ntr-o copilărie. // Surâde tinerețea și umblă în durere, / Când o socoți pierdută ea-și urcă veșnicia; / E o nădejde
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
constituiau graniță de despărțire între frați și nu linia de unire a acestora, viteji din Transilvania noastră românească au participat în mod voluntar la luptele de reîntregire purtate de-a lungul secolelor. Pentru războiul de cucerirea independenței Țărilor Române de sub obida Otomană, din anul 1877, avem cunoștință că au luptat ca voluntari, pe meterezele redutelor de la Plevna, Smârdan sau Grivița, trei bărbați plecați de aci din Cârțișoara. Unul dintre ei a fost binecunoscutul, de acum cititorului, Badea George Cârțan despre care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plecarea înainte de vreme a atâtor tineri eroi câți am avut de înșirat în această fascinantă istorie a satului. Niciodată nu vom ști căt de abundent a fost șuvoiul de lacrimi de jale ce s-au revărsat din ochii secați de obidă și de dor ai văduvelor, iubitelor, surorilor și mai ales ai mamelor îndoliate, ale celor, ale căror nume l-am mai evocat odată, acum, aci în modesta noastră lucrare. Și să ne fie cu ietare, dar nu putem trece cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
după depunerea jurământului legal mărturisesc că: «Știm sigur că de 4 ani au pribegit din satul nostru 13 perechi de oameni și anume: Sin Grova, Isaicu Grova... Oprea Budac, Stan Budac...» Vasă zică printre fugarii care n-au mai suportat obida se aflau și două familii de Budaci. Legenda însă, ne duce cu vreo 500 de ani mai înapoi, pentru că tradiția locală orală ne spune că la vremea descălecatului domnitorului român în Țara Românească, acesta venind din Țara Făgărașului ca Mare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la nime Câtă jale port în mine. Ci eu singur sunt de vină Că umblu-n țară străină ! D. Sgură, Cincinnati Ohio) E lucru îndeobște cunoscut că nimeni nu-și părăsește casa părintească de prea mult bine. Numai necazul și obida îl pune pe om la drum. Aci la noi în Cârțișoara omul a fost sedentar încă din vechi timpuri. Migrații de-ale localnicilor, dacă s-au produs de-a lungul secolelor s-au datorat presiunilor neamurilor străine venite cel mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Psihologie-Pedagogie și vezi, ce haine-s în cuier? În timp ce Timofte plecase la catedră, iaca și noi, eu și Ciornei sosim și intrăm în sala de examene: Domnule profesor își începe Ciornei monologul său explicativ, cu un glas scăzut, plin de obidă, dar, totuși, cuviincios aud că ați presupus că aș fi luat, în glumă, paltonul dumneavoastră cel nou... Mă mir că m-ați crezut în stare de o astfel de necuviință... Eu nu zic c-am știut mai mult de cinci-șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
special pe noi. Sosisem și așteptam să ni se dea să mâncăm. Eu și văru' Laur ne holbam ca la un spectacol de toată bafta la tevatura mutei cu brotacul În brațe. I se tăiase răsuflarea de bucurie și de obidă. Gâfâia strângându-l la piept și albindu-l de pupături din creștet până-n tălpi peste crusta de jeg și muci, de-ai fi zis că tocmai Îl salvase dintr-un cataclism și gesticula În toate părțile aruncându-și-l dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
petrecut în dimineața acelei zile de sâmbătă, în ajunul Sf. Dumitru ... între zidurile sale... au încercat să-i reînvie amintirea, să-i redea măcar pentru o clipă strălucirea și viața trăită altă dată. S-au uitat cu un fel de obidă pe frontispiciul clădirii la titulatura: „Facultatea de Teologie Ortodoxă”, care alterna într-o ceață, halucinant, cu fosta denumire, Seminarul „Veniamin Costache”, făcând ca tristețea din suflet să crească. „ - De ce, oare, Dumnezeu a îngăduit o așa nedreptate..?!”, se întrebau ei apăsați
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
1559-60: 294) c. mare lucru fi-vrea știutuc'au isprăvitu (CC2.1581: 310; Stan 2013) d. de n'ați avea urâciune, fi-vreați știindusă știți că și voi aceștii lumi deșartă vă priceștuiți și realeloru ei (CC2.1581: 470; Stan 2013) e. obida rrea, o, iudei, după cuvântu amu fire-aș ascultându voi (CV.1563-83: 1r;Stan 2013) În structura modală [putea + infinitiv scurt], inversiunea afectează verbul modal, ceea ce arată un grad mare de solidaritate al construcției cu predicat complex (Stan 2013: 206
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
potențiali opozanți, cum aveau să rămână ei în libertate? În legătură cu atitudinea și lupta anticomunistă a unora, ca în atâtea alte părți, se face din țânțar armăsar; dacă Icsulică a înjurat la coadă, la pâine, așa, într-un mod impersonal, de obidă, acum zice că a făcut o răscoală anticomunistă. Să fim drepți. Am tot respectul și stima pentru cei care au avut și mai au convingeri, de orice fel, pentru cei care au avut de pătimit ani grei de temniță. Problema
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
până târziu în noaptea ce a urmat de însemnele zgomotoase ale chefliilor, care, cu stoicism și fără multe regrete, au sacrificat în parte somnul în favoarea cislei și a cupelor nenumărate, împovărate cu Cotnariul ca de împărtășanie, vin ce spălă păcatele, obida, ranchiuna și alte asemenea boale, necuprinse vreodată în împărăția acestei lico ri și st răine orișicui se lăsa furat și purtat pe acest tărâm bahic. Iar din chemarea spre confidențe ale unora dintre bărbați (ca la orice chef, și acum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tagma al doilea și al treilea nimic nu s-au pomenit. O așa primire și țirimonie nu s-au văzut aici în țară până acum, plină de mândrie și dăpărtată de dragoste domnească. Dumnezeu să le facă bine“, încheie cu obidă serdarul Grigore Andronescu. Să adăugăm, din timpul aceleiași domnii, al cărei sfârșit se cunoaște, istoria unui bal la palat, când sala de recepții a fost împărțită în două: o parte destinată boierimii de rangul întâi, cealaltă - familiilor din clasa a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
În 1913, și Cabana Caraiman - Vârful Omu); - obținerea Încă din 1913 a unor reduceri de preț de la CFR, pentru membrii săi, care călătoreau În scop turistic pe diferite trasee montane etc. Anul 1918 - piatră de hotar pentru turismul românesc Atâta obidă strânseseră românii În sufletul lor de-a lungul secolelor Împotriva asupritorilor de neam, Încât desființarea hotarelor dintre ei În urma actelor de UNIRE din 1918, au descătușat energii inimaginabile În domeniul turismului. Dorința de cunoaștere reciprocă a românilor, era așa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
detractorilor fără nuanțe a "tiranului", echipa managerială de la vârf a ajuns să facă, pe față, propagandă și manipulare, uitând că, totuși, se adresa "cititorilor mai inteligenți decât ai celorlalți", făcându-ne pe mulți dintre noi să ne aducem aminte, cu obidă, de remarca lui Bacovia: "O, țară tristă, plină de umor! ... Păcat. 6 octombrie 2014 Numai amatorii fac clasemente în artă. E nedrept, și poate indecent, să compari paradigme incomensurabile. Să spui că Johnny Răducanu a fost cel mai mare, să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bărbatul ei (niciodată „măi valahule” sau „măi moldovene”), sau „măi române, tu ești turc?”, cu sens de reproș despre o neînțelegere; cu sens aprobativ-admirativ „ia, românul ista a meu”, pentru ceva lucrat temeinic, sau, dimpotrivă, cu alt ton, implicând ciuda, obida, reproșul în cazul în care imaginea pe care și-o crease ea despre soțul ei, bărbatul și românul ei nu corespundea imaginii ideale și realității dezmințite, expresii dublate de moromețianul „măi creștine”, explică o întreagă spiritualitate și ne poate face
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
RESCU Pe bunicul din partea tatălui meu nu l-am cunoscut niciodată. A murit când avea tata vreo cincisprezece ani. Nici mare lucru n-am reușit să aflu despre el. De la bunica mi-a rămas în cap o vorbă, rostită cu obidă: „A murit ca prostu’, muncind pentru alții“. De la tata am aflat că dacă ar fi trăit bunicul, am fi dus-o mai bine. N-am înțeles niciodată de ce - eu am dus-o bine, oricum -, dar tata, săracul, și astăzi e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
aberantă a densității apei. I se făcu greață și icni la gândul unor variații năzdrăvane de densitate a umorilor proprii. Se sprijini de un coș public de gunoi și, din străfundul slăbiciunii ce pusese perfid stăpânire pe el, slobozi cu obidă: "Dumnezeul mă-sii!" Învățat cu franceza, coșul de gunoi îi răspunse la binețe cu imaginea unei femele gravide de șobolan strivite de-o mașină și zăcând aruncată pe fundul lui lucios, reflectorizant, înconjurată de-o forfotă în agonie. Rică vomă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fost Înstrăinat (cine a făcut o, pe ce temei?) și prin judecăți el știe că nu mai are șanse să-și recupereze locul. Altceva nu vrea. timpul necruțător va rezolva diferendul În câțiva ani. O poveste asemănătoare Îmi istorisește, cu obidă, un megieș al meu de la Bârnova: grădina pe care o are de la tatăl său a fost dată, „preschimbată”, a trecut prin mai multe mâini, a mai recuperat o mică parte din ea, dar parcă nu-i a lui, având În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
reușit? Cei de la munte Îmi relatează lucruri asemănătoare: pentru a extinde și moderniza o pensiune rurală e atâta birocrație, apar atâția intermediari, Încât au abandonat cu toții. Unul s-a Îmbolnăvit de stomac, altul a făcut infarct, toți Îmi relatează cu obidă experiențele lor și-mi spun că nu vor să mai audă. Prea mulți intermediari, prea multe bănci care cer dobânzi și care nu fac nimic pentru asta. Nu pot Încheia decât făcând o observație de bun-simț: dacă mergi câteva sute
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
țărâna ogoarelor noastre! Iată cum arată scriitorii noștri și bătrânii, de la mărirea aceea, prin nemila vremii, care ne-a fost ca o maștihă, poporul nostru a căzut în râsipă vreme îndelungată, impilat de păgâni și de alte lifte, trăind în obidă și lacrimi, supt gârbaciu: asta a fost în vremea fanarioților ș-a robiei. Casa noastră cea veche, gospodăria bătrânilor căzuse în râsipă, și urmașii lăsau în paragină livezile și pustii grădinile; până ce iar Dumnezeu s-a îndurat și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cazuri de râie“. Și a semnat: „În cunoștință directă de cauză, vecinul dvs., C. Popescu“. După un ceas, când a coborât să ia o pâine, biletul era tot acolo, lipit pe oglindă, numai că dispăruse cuvântul râie. Fusese tăiat cu obidă cu negru și, deasupra, cineva, o persoană cu o mână delicată, mâzgălise gripă. La întoarcere, în loc de gripă stătea scris cu majuscule BĂTĂTURI, o săgeată îndreptată spre un nou bilet dovedind interesul celui care operase a doua modificare: „Tratăm la domiciliu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
liniștească spiritele primarul -, ce dacă a băut o bere în plus?“ „Nu bere, ci țuică“, îl corectează demn bețivanul, de parcă numai țuica i-ar da dreptul la un punct de vedere credibil. Și cum mulțimea îl huiduie, pleacă zicând cu obidă: „Bere să beți voi! Vrei binele proștilor și te alegi cu ce-i mai rău“. Din mulțime se aude o voce de femeie: „Poate e strada de vină. Poate a luat-o la vale. Cu ploile astea...“. Câțiva bărbați se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
un telefon, a preferat să evite un asemenea incident penibil și, luându-și în spinare sacul aproape golit, a plecat mai departe, meditând asupra sărăciei lucii în care trăiau mama și cei șase copii. O Doamne, își zise Moșul cu obidă nereținută. Câte gogoși, cât neadevăr și câtă minciună mai scrie și-n Biblia asta. Vai de mine și de mine! Căci nu este părtinire la Dumnezeu" (Romani, 2:12) Cum, Doamne?! zise Moșu înfuriat peste măsură, cum nu este părtinire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]