1,007 matches
-
cu un comportament aberant. A.N.: Adică a fost un om care a trecut prin așa ceva, indiferent că a fost sau nu torționar. Dar, mai ales, el mai are o comportare anormală, niciodată nu poți să-i ceri să se obiectiveze, să fie rațional, să se distanțeze... N.I.: Da, tot ce a urmat după eliberare demonstrează aceasta. Are un comportament anormal și, ca să justifice ceea ce a făcut, se consideră o victimă a comunismului... A.N.: Dacă luăm lucrurile așa, el este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1994), o inedită arheologie a stării de a fi tânăr. Numai că aici repertoriul atitudinilor este mult mai amplu, etalându-se între umoare și clișeu sau între candoare și sarcasm. În palimpsestul ființei, subiectul liric își descoperă multiple identități subcutanate, obiectivate sub forma unor voci concurente. Regăsindu-se în fiecare, dar neputând fi transpus fără rest în nici una din ele, eul pulverizat se complace în procesul dramatizării acestor reprezentări agonale: „Poate avea dreptate ăla care spunea/ ce jigodii sunt tinerii toți
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
accesibilității și implicit ca mod al disprețului față de oamenii muncii, prin sfidarea puterii lor de înțelegere. Tot ceea ce, în proză și teatru, ieșea din șabloanele propagandei de partid se expunea stigmatizării, ca abatere, fie „naturalistă”, fie „idilică”, fie „negativistă”, fie „obiectivă”, de la tipic, de la ceea ce trebuia să fie „semnificativ” din punct de vedere ideologic. Un articol de direcție, publicat în „Almanahul literar” de George Munteanu, descria astfel culpele raportabile la p.: „Formalismul, schematismul, idilismul - aceste piedici în calea dezvoltării poeziei noastre
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
hipercalcemie, hipokaliemie, hiperoxaluria; • hematologice: amiloidoza, mielomul multiplu, alte paraproteinemii, drepanocitoza; • imunitare: sindrom Sjögren, vasculite sistemice, lupus eritematos sistemic, boala Goodpasture, sarcoidoză; • ereditare: boala Wilson, cistinoza, hiperoxaluria; • polichistoze cu afectare perichistică. 11.2. Diagnostic Examinarea urinei (cu bandeleta urinară, microscopică, biochimică) obiectivează, de regulă, prezența leucocituriei și a cilindrilor leucocitari, absența proteinuriei glomerulare și a hematuriei. Prin această evaluare se poate obține o importantă sugestie de diagnostic diferențial între nefropatia interstițială acută (căruia îi este caracteristic sedimentul urinar activ) și cea cronică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diagnostic: • la orice individ cu IRC inexplicabilă; • în prezența unei anemii disproporționate față de retenția azotată; • istoric de necroză papilară; • prezența de calcificări medulare sau papilare inexplicabile. Confirmarea diagnosticului este realizată imagistic. Cea mai sensibilă metodă este tomodensitometria fără contrast, care obiectivează: • reducerea dimensiunilor renale (sensibilitate diagnostică 95 %); • conturul boselat; • calcificările papilare(sensibilitate diagnostică 97 %); Evoluția insuficienței renale este lent progresivă, în ani. Oprirea aportului de analgezice determină stabilizarea funcției renale, și chiar recuperare parțială. Din păcate însă, marea majoritate a pacienților
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
câteodată prea francă: „Am spus la o alta întâi / Cuvinte, de patimă pline... Când știu c-am mințit-o pe ea / La ce să te mint și pe tine?” (Cântec). În câteva poezii P. încearcă să schimbe registrul, să se obiectiveze liric, impresionând printr-o „puternică invenție fantastică”, după aprecierea lui G. Călinescu. Astfel, tratează într-o viziune personală, grațios și ironic, un motiv universal: „O! corbi siniștri, vă iubesc; / Voi ce pe-al iernii alb lințoliu / Cădeți în stoluri ce
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
înlocuiască cu o altă formă de organizare. Aparent deci, opțiunea pentru o formă de organizare socială sau alta depinde de atitudinea membrilor colectivității față de aceasta. Marx și Engels argumentează însă că această relație este derivată, determinată de o altă relație, obiectivă de această dată. Relația dintre condițiile obiective și forma de organizare socială. Forma de organizare (în exemplul luat, feudalismul) este determinată de tipul condițiilor în care se desfășoară respectiva activitate (forțele de producție, în acest caz). Între condițiile obiective și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variante, decizia este presupusă a fi corectă, în sensul că ea este cu siguranță decizia cea mai bună posibil. În cazul modelului probabilist, în care incertitudinea este de proveniență strict ontologică, soluția aleasă este corectă în sensul că are probabilitatea obiectivă cea mai ridicată de a fi soluția cea mai bună, deși din cauza întâmplării ea s-ar putea dovedi proastă. În cazul modelului probabilist în care incertitudinea este cognitivă, decizia luată este corectă însensul că ea are, în virtutea cunoștințelor de care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umane. Atunci, voința de sistem a început să împietrească sapiența filozofilor. „Centrul” nu mai este un miez, pentru că lumea devine o suprafață. Cerul a dispărut în numele unei noi cosmologii. Cuvântul a sărăcit, în urma revoluției nominaliste. Patosul fierbinte al vieții trebuia „obiectivat” în limitele reprezentării logicii deductive. Drept urmare, și istoria trebuia să-și piardă coerența narativă, devenind pură cronologie. Era nevoie deci de o intervenție. Eseul și generozitatea diletantătc "Eseul și generozitatea diletantă" Emanciparea subiectivității auctoriale a impus noi practici discursive nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bancar al magnaților. Fotbalul este în altă parte, acolo unde jocul se departajează net de industria de entertainment. Care este darul acestui joc comunitar (pentru a nu spune liturgic, cu recurs la etimologie)? Ei bine, nimic din ce poate fi obiectivat sau de-numit printr-o referință individuală. Darul fotbalului nu ține, așa cum ar putea sugera etimologia cuvântului, de jocul cu balonul ori jocul de picioare. Darul nu este nici golul în sine, nici doar arta sportivă, geniul unui antrenor, coeziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prin recurs la realismul magic al literaturii sud-americane. Fenomenologia fotbalului este un poem anonim al exuberanței sau poate mai mult - o școală a vieții în care „nu se știe cine dă și cine primește” (L. Bloy). Darul e imposibil de obiectivat. Nimeni, în sens juridic sau biologic, nu-l girează. Darul absolut - nu un cadou, nici un simplu accident neprevăzut - are aparența unei creații ex nihilo. Darul se naște din abundența propriei necondiționări. Marion definește donația pură a darului absolut în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ca joc și sărbătoare, al cărei mod liturgic de temporalizare fixează certitudinile într-un etaj non-discursiv al limbajului. Abundența mirăriitc "Abundența mirării" Diferența dintre Vorstellung („reprezentare”) și Darstellung („re-prezentificare”) ține de două moduri de apariție în lume a operei. Reprezentarea obiectivează creația, în timp ce re-prezentificarea, cu geniul său liturgic, face posibilă surpriza și chiar revelația. Resursele unei creații sunt inepuizabile. Rădăcinile operei artistului sunt ascunse într-un „nevăzut” găzduit de interioritatea patetică a subiectului creator. Înțelegerea este un moment de rezonanță, consonanță
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a științelor sociale din Germania denazificată, aflată în căutare disperată de genealogii intelectuale imposibil sau greu de asociat cu spectrul lui Hitler. (Raportul complex al lui Weber cu Marx și marxiștii, principală motivație a pledoariei sale pentru o știință socială „obiectivă”, wertfreie, a dus și la o anumită ambiguitate a Stângii intelectuale germane.) Lectura lui Tocqueville a fost relansată de lucidul Raymond Aron - transformat din filozof al istoriei în „spectator angajat”- într-o Franță postbelică sufocată de iliberalismele de sorginte marxistă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din interiorul „marii transformări” (ca să reiau în acest cadru celebra analiză făcută modernității de Karl Polanyi în anii ’40), deci nu are sens să căutăm aserțiunile (pretins) neutre valoric ale unui weberian - să nu uităm că Max Weber predica știința „obiectivă”, wertfrei, în contextul luptei sale împotriva marxiștilor! -, ci meditațiile unui „spectator angajat” de tip aronian. Bloom respinge ca „imaginară” distincția weberiană între fapte și valori. În orice caz, potrivit mărturiei lui Bloom, Weber era citit la Chicago împreună cu Freud (ambii
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
7.6. Principiul sistematizării și continuității" Predarea și învățarea noilor structuri trebuie realizată într-o ordine logică, după un sistem care să determine și o înlănțuire progresivă. Relațiile de supraordonare și de subordonare dintre diferitele conținuturi predate trebuie să se obiectiveze în ierarhii la nivel de compartimente curriculare. Învățarea implică de cele mai multe ori structurare, astfel încât anumite conținuturi nu pot fi studiate înaintea altora, cele de dinainte pregătind apariția și dezvoltarea celorlalte. În programa unei discipline din științele sociale trebuie să se
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
empirică, ci prin răspunsul la întrebarea Cum sunt posibile judecățile sintetice a priori?, el vrea mai degrabă să explice cum sunt date cunoașterii empirice obiecte în genere pentru a fi cunoscute, adică cum poate fi ea (cunoașterea empirică - n.m. M.F.) obiectivă”, (p. 10). Dezvoltându-și argumentarea, autorul adaugă: „Kant nu pune la îndoială că noi putem avea o anumită cunoaștere empirică a lumii doar prin experiență, dar el nu se întreabă cum este ea posibilă.” (p. 12). Mi se pare important
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
DEX). Majoritatea revistelor științifice au pagini dedicate recenziilor, În care se prezintă, de obicei, cărțile din domeniul căreia Îi aparține publicația respectivă. Spre deosebire de o recenzie literară, unde intervine problema gustului, recenzia la o carte științifică trebuie să fie cât mai obiectivă posibil. Nu există o rețetă generală pentru redactarea unei recenzii, pe considerentul că aproape fiecare carte este un unicat. Totuși, pot fi date câteva repere. Astfel, dacă autorul este debutant sau mai puțin cunoscut, se pot oferi la Început câteva
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o virtualilate ce urmează a fi pusă în valoare. Sub aspect practic, subiecții trebuie să fie în stare să exprime capacitatea motrică în totalitate. În acest sens, A. Dragnea introduce termenul de capacitate motrică manifestă materializată în valori obiective sau obiectivate în puncte, locuri, kilograme ridicate etc. Uneori subiecții își subdimensionează sau supradimensionează propriile capacități, a doua varianta fiind mai nocivă "entuziastii fără capacitate". Capacitatea motrică, de cele mai multe ori, nu se reduce doar la rezolvarea unor situații standard, ci a unor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
ambele grupe; evidențierea gradului de învățare a tehnicii alergării de garduri la grupa experimentală comparativ cu grupa de control. În efectuarea cercetării am plecat de la următoarele ipoteze de lucru: că procesul de învățare a tehnicii alergării de garduri poate fi obiectivat prin aplicarea teoriei informației; că procesul de învățare a tehnicii alergării de garduri poate fi modelat prin intermediul relațiilor matematice, relații stabilite între rezultatul obținut în proba de 60 metri garduri și valorile evenimentelor preferențiale. Pentru realizarea cercetării am constituit două
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
de catastrofă, în care aparența fenomenologică a substratului se schimbă brusc (vezi figura 1). Prin analogie, o „figură globală” este redusă la „un punct”, la „o singularitate” (la un model simplificat, am putea spune). „Modelul” capătă stabilitate atunci când este „desfășurat”, obiectivat într-un spațiu-substrat natural. Figura 1. Puncte regulate și puncte de catastrofă Cuplul punct regulat - punct de catastrofă are o mare putere explicativă, putând servi la analiza celor mai abstracte morfologii, cum ar fi categoriile limbajului și ale gândirii. Posibilitatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
temporară, iar revenirea la disciplinaritate și la atributele ei se face într-o formă nouă, cu ținta clară a căpătării „recunoașterii științifice” prin complianța cu modelul. Ceea ce se încearcă să se producă este o cunoaștere academică, riguroasă (în raport cu normele prestabilite), „obiectivă”, centrată pe progresul științei. Raportarea se face așadar la norme, iar responsabilitatea este orientată către comunitatea academică. „Modul 2” (sau noul mod de producere a cunoașterii) se bazează nu atât pe evoluții stricte din domeniul epistemologic, cât pe transformările și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
globalizare” a învățării prin procese de frontieră cu caracter epistemologic și social. Globalizarea învățării se produce însă și sub un alt aspect, cel al extinderii acestui proces pe tot parcursul vieții. Învățarea permanentă nu e doar un slogan, ci se obiectivează deja într-o strategie internațională (vezi Memorandum..., 2000). Să vedem însă mai întâi care sunt manifestările procesului de globalizare în câteva domenii semnificative, pentru a putea argumenta necesitatea unei noi abordări a învățării și a curriculumului, în consonanță cu acestea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
am decis să inițiem un proiect care să le ofere tinerilor oportunitatea de a experimenta un nou mod de a înțelege lumea și de a învăța (www.expedition.org.pl). Principalele coordonate ale acestei concepții, care în Polonia s-a obiectivat printr-o organizație non-profit ce a preluat numele proiectului, sunt: • Învățarea nonformală în contexte reale: proiectul a luat forma unor campusuri/expediții realizate în zone geografice și istorice bogate, relativ departe de marile orașe, dar aproape de comunități umane; predarea a
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
definește riscul ca o ecuație: RISC = AMENINȚARE - CAPABILITATE (Snow, 2007, p. 168). Intensitatea unei amenințări depinde de aspectele reale sau percepute asupra securității (vezi figura 2.2.). Așadar, termenul de risc este dependent de cele două dimensiuni ale securității, cea obiectivă și cea subiectivă. De aici, interpretările diferite ale europenilor și americanilor asupra terorismului internațional ca risc de securitate. La nivelul politicii de securitate este treaba decidenților politici să aleagă acele amenințări care vor fi combătute și anulate sau să propună
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
situații tragice, ca expresie a suferinței, fie situații comice, ca expresie a plăcerii. Tragicul și comicul, În plan cultural, sunt cele două modele a căror semnificație este atât psihologică, cât și morală, având ca scop reproducerea suferinței sau a plăcerii, obiectivate În exterior ca situații de viață exemplară, cu soluții finale cathartice, moralizatoare. Am dori numai să le subliniem funcția și semnificația culturală și psihomorală. Vom analiza În continuare principalele forme de ritualuri culturale prin care sunt manifestate suferința sau plăcerea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]