639 matches
-
formarea de imagini, despre lucruri și asociațiile între aceste imagini, didactica modernă se bazează pe noile achiziții ale psihologiei moderne (J. Piaget, P. Janet, L.S. Vigotski, R. Gagne), care pun la baza însușirii cunoștințelor acțiunea, concepută atât ca acțiune externă, obiectuală, cât și mintală, internă. Corespunzător acestor noi achiziții, se schimbă și concepția generală asupra procesului de predare-învățare. Se trece de la concepția de tip magistrocentrist la cea de tip psihocentrist sau sociocentrist. Accentul se mută de pe teorie pe practică, de pe conținut
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3057]
-
Vattimo a declarat necesitatea de a pune în valoare o paradigmă de raționalitate slabă, paralogică, ce nu subordonează și ierarhizează, ci este paratactică, nu verticală, ci transversală, astfel încât să fie diferențiată intrinsec și, prin urmare, adaptată și adecvată respectivelor câmpuri obiectuale de aplicație. Pe urmele modelului wittgensteinian al pluralității jocurilor lingvistice, acesta a observat și declarat caracterul pozitiv al pluralității formelor de cunoaștere, al posibilităților acțiunii, al sensurilor lumii vitale, subliniind în acest sens nu posibilitatea compactării și uniformizării, ci potențialul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care ocupă spații considerabile în activitatea artistico-plastice desfășurate cu elevii claselor I-IV. c. Tehnica obținerii formelor spontane În artele plastice forma are mai multe accepții, dintre care cele mai uzuale sunt: forma spontană; forma elaborată. Forma spontană este imaginea obiectuală sau structurală naturală - rădăcini, frunze, pietre etc... Există și forme spontane create de om în mod accidental pa cale dirijată. Aceste exerciții de invenție au efecte plastice surpriză și pot fi obținute prin mai multe procedee, accesibile copiilor și îndrăgite
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
deductive, deși această activitate mintală nu îmbracă o formă concretă, ci una abstractă. Metodele intuitive fac apel la mecanisme psihologice diferite față de cele implicate în metodele active și nu sunt suficiente pentru dezvoltarea gândirii. Elevul trece treptat de la acțiunea modelată obiectual la acțiunea mintală, interiorizată. Aceasta din urmă devine reversibilă și prescurtată, ceea ce marchează formarea operaților mintale. La rândul lor operațiile se grupează în structuri funcționale care nu sunt altceva decât aptitudini, capacități de acțiune mintală care, în interacțiune cu alți
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
devine mai atractivă și se pliază pe trebuințele copilului. Termenul „didactic“, asociat celui de joc, accentuează latura instructivă a activității care devine, în mod necondiționat, parte integrantă a acestuia și se concretizează printr-un anumit volum de cunoștințe, de acțiuni obiectuale și mintale pe care le solicită. Jocul devine „didactic“ atunci când prin modul de formulare al sarcinii de învățare copilul este adus în situația de a-și utiliza energiile și potențialul psiho-fizic pentru a-și optimiza parametrii comportamentali. Indiferent de etapa
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
la cantitate; asocierea cantității la număr; utilizarea simbolurilor pentru caracterizarea numerică a unor mulțimi. Aceste activități sunt prevăzute în curriculumul clasei I, atât prin obiectivele de referință, cât și prin activitățile de învățare. Acestea prevăd în mod explicit necesitatea activităților obiectuale, în care copiii lucrează cu material didactic pentru a dezvolta și accentua latura intuitivă a învățării. Elevii construiesc mulțimi care au tot atâtea elemente, mulțimi echivalente cu o mulțime dată, stabilesc corespondențe element cu element, rolul acestor activități fiind acela
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
după Piaget) relaționat cu specificul învățării la această vârstă - acțional, iconic și simbolic (după Bruner) conduc la formarea reprezentărilor despre număr și permit trecerea de la gândirea operatorie concretă la cea abstractă, chiar dacă nu se poate încă renunța la reprezentări materializate, obiectuale. Din aceste motive, însușirea conștientă a noțiunii de număr se fundamentează pe: înțelegerea numărului ca proprietate cardinală a mulțimilor echivalente (mulțimi cu tot atâtea elemente); înțelegerea proprietății cardinale, a poziției numărului în șir numeric; înțelegerea proprietății ordinale a numărului; cunoașterea
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
aceasta că operația inversă este frecventă în descriere, trecerea de la obiectul familiar-cunoscut la obiectul în cauză. Astfel capetele, părul, urechile etc. Postului cel Mare și ale arătării din Chrétien de Troyes sînt transformate prin asimilare cu lumea animalieră sau a obiectuală. Din punct de vedere lingvistic, această operație se manifestă prin comparații (sistematice în (31) și (32), dar și în (33): "țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal" și prin metafore: "[o tufă] de păr încîlcit", "urechi păroase" etc. J.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ce fel de cer?) ...Luni, soarele a strălucit pe cerul senin. -Modelul iconic sau învățarea prin modelare își motivează necesitatea aplicativă prin caracterul concret intuitiv și acțional al gândirii școlarului mic, la care acțiunea mintală derivă din acțiunea externă, pur obiectuală (cu deosebire în clasele I - II). Această metodă tradițională capătă noi valențe formative în didactica modernă, deoarece nu mai urmărește doar memorarea și reproducerea unor date, ci, prin reprezentarea figurativ - ideatică a unui fenomen, obiect sau proces, facilitează înțelegerea profundă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
generale, pentru ca elevii să poată intui, observa, analiza, sintetiza, compara, reactualiza și deduce soluții adecvate. Precizez că modelul didactic, funcție de specificul disciplinei de învățământ, este dependent de psihologia vârstelor, ceea ce ne determină să folosim, în clasele mici, cu precădere modele obiectuale, concrete, modele figurative (scheme, reprezentări grafice etc.) dar și modele conceptuale adecvate (simbolice, abstracte). Modelul figurativ îl folosim cu deosebire în perioada preabecedară, pentru însușirea conștientă a citit scrisului, prin formarea deprinderilor perceptive auditiv-fonetice și prin dezvoltarea capacităților analiticosintetice, urmărind
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
dreaptă reprezentând propoziția și prin segmente de dreaptă corespunzătoare, reprezentând cuvintele, silabele, sunetele, astfel: La Elemente de construcție a comunicării folosim modele simbolice pentru a ilustra structura sau schema propozițiilor, iar pentru noțiunile ortografice și de punctuație folosim atât modele obiectuale, cât și modele figurative. -Explicația are caracter preponderent în clasa I, copiilor din această clasă fiindu-le necesar să li se explice: modalitatea alcătuirii unei propoziții; separarea acesteia în cuvinte, silabe, sunete, cum se pronunță corect fiecare sunet etc. Orice
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
a ideilor originale este mai puțin conturată. Acest tip poate completa tipul ideativ și este ideal pentru activitățile de proiectare. 13. Tipul ideativ imagistic-obiectual este tipul în care regăsim inginerii caracterizați de existența unui echilibru între structura ideativă, imagistică și obiectuală. Aceste caracteristici le permit să elaboreze idei noi și originale, pe care le desfășoară în proiect și le transpun ulterior în obiecte materiale, funcționale. 7. Testele de creativitate Testarea creativității este recunoscută ca o componentă importantă educațională și de performanță
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
stînii, pentru a continua și „dincolo” un mod de viață asemănător cu cel al existenței încarnate. S-a văzut aici „dragostea” omului pentru munca și uneltele sale (se riscă aici o simplificare, o îngustare, o retardare), un tip de gîndire obiectuală „specific” oralității, după care lumea ideilor nu s-ar pune în mișcare decît prin manevrarea directă și condiționată a lucrurilor. Doar dacă dăm relației lucru-cuvînt o accepțiune modernă (Noica, Wittgenstein), „lucrul” reprezintă începutul și sfîrșitul cunoașterii înseși. Este cunoașterea în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
am un singur dor. Integrarea în topografia mitică și intelectualizată de data aceasta are un cuprins ambivalent: insul se închipuie departe și totuși aproape, datorită condiției sale ubicue. Nu poate fi vorba în nici un caz de o gîndire simplistă și obiectuală, de vreme ce departele este în același timp echivalent cu aproapele. Obiectele și-au pierdut fizicalitatea și-și reclamă prezența în transfenomenalitate. În aceeași perspectivă, cosmosul „dalbului de pribeag” cuprinde deodată lumea „văzutelor” și „nevăzutelor”, pentru că, experimentînd „marea trecere”, călătorul își însușește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
are legile sale și cu greu poate fi comparat (în nici un caz confruntat) cu celelalte. Ce le unește este un concept foarte vag: plăcerea estetică, acea clipă de iluminare și bucurie pe care o simțim când am intuit frumusețea, nu obiectuală, ci relațională, a unor manevre lingvistice. Ce le desparte sânt categoriile, familiile poetice (în sens wittgensteinian). O clasificare a poeziei în genuri relativ autonome nu este pedanterie, ci o necesitate vitală, precum clasificarea ființelor vii în specii în biologie. Nu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
primul rând unitatea ansamblului verbal al operei") care constă "nu în ceea ce sau despre ce se vorbește, ci în faptul cum se vorbește, în sentimentul activității vorbirii semnificative, care trebuie să se simtă permanent ca activitate unică, independent de unitatea obiectuală și semantică a conținutului său"131. Vizăm, cu alte cuvinte, discursul individualizat din punct de vedere estetic al moralistului, discurs care se valorizează atât prin chintesența și sensul principialității asumate, nu afirmate (iată conținutul obiectului estetic în sens bahtinian), cât
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doar convențio nală, a sacrului și la polarizarea sacru-mundan, în cazul lui Otto, respectiv sacru-profan, în cazul lui Eliade, granițele fiind ambiguu trasate, deși delimitările se doresc a fi clare. Otto așază sacrul într-un registru inaccesibil, însă cu valoare „obiectuală“, împrumutând totodată un chip mundan prin manifestările lui, cu care, însă, nu se identifică. „Obiecti vi zarea“ se produce în trei registre: numinosul are „concretețe“ în transcendent, se manifestă în lumea percepută ca exterioritate sensibilă și reprezintă în același timp
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
la nivelul limbajului în multi plicări și disocieri terminologice. Cele două „obiectivări“ forțate, nelegitime din perspectiva unui discurs religios propriu unei tradiții autentice, sunt următoarele: 1. instanțierea sacrului, prin utilizarea acestui termen cu pretenția că el circumscrie ceva, de natură obiectuală sau obiectivabilă, într-un registru transcendent sau transcendental (la rândul lui, fals obiectivat); în discursul religios autentic, principiul nu este și nu poate fi, prin natura sa, „localizabil“, neavând chip și neputând fi regăsit undeva; 2. instanțierea manifestărilor sacrului, pe
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a secolului trecut, urmăresc fundamentarea epistemologică a demersurilor ce analizează ideile politice. Spre exemplu, circumscriind domeniul de analiză a doctrinelor politice, anumiți autori subliniază că, "prin natura și funcționalitatea sa, fiecare dimensiune a doctrinologiei politice aduce un anumit specific. Fundamentare obiectuală prin dimensiunea ontologică, obiectivitate și științificitate prin dimensiunea epistemică, valoare și opțiune prin cea axiologică, angajare și eficiență prin dimensiunea praxiologică"361. Dincolo de recuperarea dezideratului pozitivist al îndeplinirii standardelor de științificitate valabile în zona de cercetare a științelor naturii, regăsim
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
o punere în scenă și o defulare a propriei angoase a imposibilității de comunicare (Cântăreața cheală, Lecția, Scaunele), a singurătății în existență (Scaunele), a anulării identității și a demnității umane prin conformism sau masificare (Jacques sau Supunerea, Rinocerii), a proliferării obiectuale care anihilează ființa umană (Amedeu sau Cum să te debarasezi, Noul locatar), a invaziei inconștientului (Victimele datoriei) și, mai ales, a morții (Ucigaș fără simbrie, Regele moare, Setea și foamea, Jocul de-a măcelul) neutralizate prin parodiere, caricaturizare și cufundare
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ci denotează și conotează imediat, individual și izolat o realitate pestriță, în vacarm continuu. Amestecul de bâlci și carnavalul referențial n-ar putea fi reprezentat mai sugestiv decât prin acest vălmășag haotic al vorbelor. Intenția de inventariere riguroasă a lumii obiectuale și a umanității ce o populează reiese și din manuscrisele conținând fișe de nume reale sau inventate după principiul caracterial, descoperite, ordonate alfabetic și publicate postum de Zarifopol sub titlul Repertoriu de nume proprii.7 Experimentat neprogramatic la Caragiale, "principiul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
posibil de roman“ și se Închide cu „Un posibil sfârșit de roman“: scurte capitole (de nouă și respectiv șapte pagini) susținute de o voce naratoare emancipată, Încrezută chiar, cultivată și ironică. Începutul pendulează Între două maniere narative: una strict descriptivă, „obiectuală“, reluare a scriiturii de tip nonveau roman; și alta colocvială, adresare către „iubiții cetitori“, cu miza pe efectul deconspirării convenției romanești. Cele două maniere se Împletesc continuu, Într-un joc isteț de perspective, gata-gata să se suprapună: În aceeași clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
este Înșirat treptat În forma sa nudă, ca realitate-realitate. Apoi el Își cedează locul presei, documentului istoric și de partid, care sunt teribile, fantastice În sine. Realitatea artistică se desfășoară Însă pe terenul imaginarului, care este În același timp natural, obiectual, psihologic și mitic sau magic. Și imprevizibil. Și absurd. Aici, În structurile de adîncime, apar, cu o mare forță expresivă, eroul, celelalte personaje, lumea-realitatea istorică, viața fermecătoare și mizeră, perisabilă, sub vremi, și totuși Încărcată cu valorile sale eterne. Instanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
tuns și impecabil ca formă. Era un om care se disciplina în permanență. El știa să folosească un termen deja la modă, „abstract“, în relație cu orice obiect sau corp ce se lăsa abstractizat. Că, în acest timp, eu rămâneam obiectual, corespundea concepției sale despre abstracțiune. Dar la mirosul de heringi părjiți care ajungea până în atelierul său, învecinat cu al nostru, s-a sesizat, pe urmă însă a înțeles situația noastră de criză și din când în când făcea cinste cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe care le va avea ca adult. Din cauza acestei creșteri tumultoase rezistența la efort a preadolescentului este încă redusă, fiind predispuși la surmenaj fizic. Dezvoltarea intelectuală se manifestă în aceea că gândirea se desprinde tot mai mult de concretul intuitiv, obiectual și operează în plan logic cu noțiuni, legi, teoreme. La această vârstă elevul operează cu rezultatele gândirii concrete achiziționate în etapa anterioară. Se conturează tot mai mult posibilitatea de înțelegere a determinismului, a relațiilor cauzale multiple ce determină anumite fenomene
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]