13,698 matches
-
care autorul Șoimilor îl va da primului său născut, scriitoarea Profira Sadoveanu); îi semăna fizic, era veselă, expansivă și povestea frumos lucruri "de la noi de la Moldova". A murit de tânără, la 34 de ani. Bunicul, "un bătrân voinic, roș la obraz, cu plete albe" (ca și scriitorul în anii senectuții) se îndeletnicea cu rotăria. Alături de el și de bunica își va petrece verile nepotul de la Pașcani "în mijlocul ogrăzii, sub un păr vechi cu ramuri pline de ciucuri de fructe". Sadoveanu, mărturisește
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
de curent. Și m-am oprit, i-am ars un pumn în burtă unui bărbat în mantie neagră de Halloween, care mă urmărise tot timpul. Și pe urmă am învârtit o horă lentă cu spanioloaicele și ne-am pupat pe obraji, pe frunte, pe gât, în păr. Iar Jana plângea pe umărul unui belgian chel. Și pe urmă s-a făcut totul clei, mi s-a scurs machiajul și-am dormit în metrou, în autobuz și în mers. M-am trezit
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
și destul de rar atmosfera iernii geroase, cu bulgări de zăpadă care se aruncau parcă singuri în mine. Azi noapte fusese o excepție - simțeam încă zăpada pe față, gustul ei sălciu în gură, gust de carne albă de langustă. Îmi frecam obrajii cu zăpadă, mușcând din când în când dintr-o sferă mică în care zăpada se transformase brusc în gheață. Dar zăpada care căzuse azi noapte în afara ferestrelor era altfel decât cea din amintirea visului meu. Era "zăpada mieilor", proaspătă, făcută
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
și convențiilor sociale. Încă de la intrare mă atrăsese un portret de femeie - era ca și cum aș fi cunoscut-o pe femeia tăcută al cărei păr roșu îi cădea într-un fel neobișnuit pe chip. Puteam să-i văd ochii, buzele și obrajii, deși fața ei se găsea în spatele unei păduri dese sau a unor gratii de fier. În mijlocul frunții ei strălucea un cristal, ochiul al treilea, lucirea adâncă a adevăratului simț al vederii: creierul. Portretul trezea în mine viziunea. Oare trebuia să
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
de libertate chinuită. Am întîlnit-o ultima oară, cred, pe 27 februarie anul trecut, în maiestoasa Sală cu Oglinzi a Uniunii Scriitorilor. Venise să susțină "schimbarea la față" a "României literare". Precipitată, s-a apropiat de mine, m-a mîngîiat pe obraz și mi-a dat volumul " Un război de o sută de ani"-ediția a doua. A fost apropierea și despărțirea noastră, cuprinse în același prim și ultim gest. Citesc și recitesc. O nuia de sticlă, Noapte de noapte, Poem de
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
lehamite s-o mai calci. iertați-mă, vă rog, iertați-mă, eu nu vreau să fac aici literatură. vreau să spun totul de-a valma, cum năvălesc gîndurile, ca și cînd ți-ar curge sînge din nas, și-mi crapă obrazul de rușine că iese așa. zece ani de zile, acei ani '80, cînd scroafa era demult moartă în coteț, cînd se castrau poeziile pe bandă rulantă, cînd înmormîntările poeților se țineau lanț. am stat, de fiecare dată, alături de Madi, la
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
cealaltă un glas se auzi din departe puternic însă foarte dintr-un fum înalt ca o vedenie cineva îi vorbi oprește-te piatra Eben-Ezer este în fața ta dacă te-aș lăsa să mă vezi m-ai recunoaște după semnul de pe obrazul stîng în forma literei T și golul dintre dinții din față de sus (acesta-i spațiul care măsoară distanța ce-i mai separă pe cei mici de cei de acasă) totuși îți spun că eu sunt cel ce păzește acum valea
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
grăbesc: murmur, cu fața în sus și ochii închiși, rugăciunea transformată într-o piatră lucioasă de cît am bătut-o, parcă de sute de ani: "Doamne, Doamne, ceresc Tată..." Lovituri scurte și dese de degete - ale cui? - se abat peste obraz ; pleoapele-mi sînt forțate (cum le forțam eu demult pe ale mamei, să nu adoarmă, să nu mă lase astfel singură) și lumina lanternei roșii se strecoară furtiv în marsupiile irișilor rugoși; mă răstorn pe burtă, ascunzîndu-mi capul sub pernă
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
cu puterile vlăguite... el a pus la rezon suferințele... mă voi lecui și voi fi din nou pe picioare, câteva zile numai cu cer senin și soare și am să pot crede că am scăpat și de data aceasta cu obrazul curat. În pofida unor asemenea amăgiri, din ce în ce mai bolnav, Bălcescu era un om sfârșit, sleit de putere, ros de boală, vlăguit de speranțe, mistuit de durerile greu de suportat, aceleași, mereu aceleași: țara, familia și neamul. Zi de zi i se întărea
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
Să fiu etern prezent chiar de-năuntru Mi-aș înceta deodată locuirea. Nu-mi încheiasem bine gândul Când literele de pe pagini Și pozele cu falnice morminte Au început să mă viseze. Simțeam un rece de statuie Suind în sânge și obrazul Mi se-nvechia pe foaia mută, Și dacă nu-mi suiam privirea Spre cer către un cârd de berze Care vâsleau atunci spre soare-apune, N-aș fi descoperit ce-i nemurirea. Penitență Mă apăsau deșertul nopții, Cetatea în paragină, muțenia, Când
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
și-mi stîrneam durere roșietic-amăruie și nespus de fragedă lăsîndu-mă mușcat de un fel de șarpe boa cu dinți ferăstrău domnița poesie continua să facă rondul matinal cu pași fermi de cristal mă privea pesemne din cînd în cînd cu obrazul ei fără ochi și mă încuraja să rezist în picioarele ei saboții albaștri scînteiau de-a dreptul divin și pe trupul ei la distanțe egale de plexul solar sediul peștera străveche ale sufletului creșteau două ceasuri imense cu timpul sfîrîind
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
îmbăiau și mă îmbătau și mă sfințeau și mă albeau cu laptele lor irupînd în văzduh la orele cele mai prielnice ale nopților și-ale zilelor și țîțele ei spuneau eu spuneau tu ziceau da ziceau nu se pupau pe obraji pe iriși pe pleoape ori se-ncolăceau ca șerpii nemuritori pe după nouri pe după virgine păduri și ape pe după oceane intens învolburate și țîțele ei la plus și la minus aveau toate culorile furate și aveau topite filele în capodopere scufundate
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
porțelan mai înaltă decît întunericul să te-mbeți criță și să strigi pînă-ți plesnesc creierii viața este o leprozerie cu ușile smulse de ce nimeni nu fuge din ea * un cucui crescut pe moțul poemului ca un ciorchine de excrescențe pe obrazul leprosului * de pămînt mă sprijin și lovesc în el ca-ntr-un sac de box și pămîntului îi curge beznă din nas și din ochi ca unui tîlhar împușcat cu alice de piatră în obrazul mătăhălos
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
un ciorchine de excrescențe pe obrazul leprosului * de pămînt mă sprijin și lovesc în el ca-ntr-un sac de box și pămîntului îi curge beznă din nas și din ochi ca unui tîlhar împușcat cu alice de piatră în obrazul mătăhălos
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
de lungă. într-o hărmălaie ce a acoperit chiar și vocea lui Mandric dată la maximum - comentariul lui despre hidrocentrala de la Bicaz, despre noile cartiere din Giulești și Floreasca - s-au abătut asupra paznicei ploi de lovituri de picior, în obraji, în burtă, peste tot, la infimerie au dus-o vânătă toată, cu dinți rupți. Când și-a mai revenit, i-a abătut pe Flavia pe care o pândea de ani de zile. Poate pentru frumusețea ei care nu știu de unde
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
a înnebunit cu repetițiile pe căldura asta. Stângul pe tobă, fetelor. La urma urmei, nu este și ca o revanșă? Noi suntem mândria țării..." Știa că eu scap de asemenea corvezi doar din cauza bărbii, tolerată și ea din cauza cicatricei de pe obrazul stâng. Știa și că înainte mi se zisese Osebitu din cauza asta și că mi-am schimbat, abia în studenție, numele în "Amărășteanu". - Știți - ea nu mă tutuia încă, decât intermitent - povestindu-ni-te, Flavia parcă te pețea pentru fiecare din
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
butonare și ochiul de cristal așterne un munte plin cu zăpadă peste cearșafuri și mingi, castel mici de nisip sub șolzi albăstrui "ca calmă și cioplita-i moartea" gata, doar ai clipit, si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai poți zgâria magice semne că pe-o bucată de gheață de râsul meu stai gata să te-ntuneci Un singur supliciu Atentă la amănunt, la grimasa, vechea ta meserie ochiul ce plânge sau râde, nu ești prea sigură
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
L-am însoțit apoi pe Doctor până acasă. Am traversat Calea Victoriei, înflorită de o lume în veșminte ușoare de vară și am coborât bulevardul de-a lungul Cișmigiului, aglomerat și vesel. Doctorul avea un zâmbet care-i destindea și lumina obrazul. Era obosit și mersul său devenise șovăitor, poticnit. Ne mărturisea cu bonomie cât de mult îi plăcea să privească oamenii umblând vioi pe stradă, plimbându-se sau tăifăsuind nepăsători prin cafenele. A fost eliberat din închisoare în mai 1962, înainte de
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
electorală pe turta lui, pe baza gestului simbolic al unor oameni care voiau să-și exprime public dezacordul față de un abuz. Aș fi vrut ceva mai bine organizat și mai “di granda”, așa. O Piața Universității, o palmă usturătoare pe obrazul tuturor politicienilor. Până la urmă, Ionuț m-a convins, cu argumente pe care le puteți citi și aici. Am fost acolo și am rupt cartele. O mână de oameni. Și nu, nici o clipă nu am fost convinși nici unul dintre noi că
Suntem gata să protestăm, da’ să fie supermișto by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21196_a_22521]
-
aia, când îi deschizi. Când te culci, lași instalația să meargă și, o vreme, privești umbrele colorate care apar pe pereți și pe perdea, atunci când se aprind sau se sting beculețele. Adormi cam greu fiindcă, de emoție, îți ard puțin obrajii, inima bate mai tare ca de obicei și, în plus, îți zboară așa ca niște fluturași prin burtică. Știi că atunci când tu o să visezi, o să vină Moș Crăciun să pună cadourile sub brad. Din când în când te fulgeră întrebarea
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
duci glonț, somnoros dar nerăbdător, cu ochii abia întredeschiși și cu inima încercând să spargă pijamaua și pipăi pe sub brăduț. Foșnetul pachețelelor pe care Moșul le-a lăsat acolo face somnul să dispară cum ai clipi. După ce mai întîi, cu obrajii roșii de emoție și uimire, desfaci cadourile, dai năvală spre camera părinților, dai ușa de perete și împarți cu ei bucuria minunatei surprize. Și te surprinzi gândindu-te, preț de o secundă: “Oare ce-o să-mi aducă Moșul la anul
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
Niamț? Tu? Ți-a plîns ții în brați fetiță aia cari a stat lipiți di mini pi tot parcursul tranmisii în diriect? Ai mîngîiat-o tu pi cap pîni ți-a amorțit mînă? Ți-ai știers tu discriet lacrimili di pi obraz în fața țării întregi? Nu, fati, ieu am facut toati ăștia, în timp ci tu ți zbînțuiai cu cîni știi ci Dani, cîni știi pi ci parapantî sau motocicletî, ci numai motocicleti și parapanti ai în cap! Tu di ci criezi
Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21206_a_22531]
-
droaie...hi hi hi... nu fi rău, urîtule, te poop! ...ce vină avem noi? Nu mai vb cu tine...de fapt, mi-am pierdut... sau mi l-au furat... mobul! Și-n timpul ăsta... băi, stam pe burtă, auzi?...umflînd obrajii caraghios: pe BURTĂ!... că tu ai burtă!, ce să-ți explic!... o pizza cu buric!...și o împungeam c-un deget, îi dezumflam fața hazlie, copilăroasă, femeiească...cu doi dinți din față, sus, ca niște lopățele de iepure, ținînd buzele
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
străbătut de raze sau ca pe o surată ce-și învață puii să zboare. 13. Acum cînd ți-ai luat zborul din toate aceste întîmplări îmi place să cred că te-ai așezat pe umărul meu drept. Aproape îmi atingi obrazul. Aproape ai oprit ninsoarea. Cerul învierii o poetă îmi scrie că a moșit 40 de miei după ce și-a ținut discursul la academia din Țara Galilor. primăvara și rîul curge altfel și glasul brîndușelor de pe mal îl aude doar sihastrul și
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
Leon Volovici I nimic nu s-a-ntâmplat între acești patru pereți. doar atât: aici s-a stins un om. tata. aici am pudrat obrajii morții cu farduri alese. aici am îmbrățișat moartea cu o iubire nimănui dăruită. nopți la rând m-a hăituit cățeaua furioasă. să mă prindă să-mi smulgă inima să-și facă mărgele din ochii mei. aici mi-au jurat iubire
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]