4,431 matches
-
ficțiune și cel despre tipar. Cîteva secțiuni distincte adună cronicile literare ale lui Updike, clasificîndu-le însă după criteriul apartenenței autorului prezentat la o anumită literatură națională, sau orientare estetică. Mi-a atras atenția cronica lui Updike la un roman destul de obscur al tînărului scriitor britanic Alan de Button (devenit celebru aproape peste noapte datorită unei discutabile cărți despre Proust, o scriere la limita dintre ficțional și non-ficțional), nu pentru observațiile critice la adresa volumului cu pricina, ci mai curînd pentru o idee
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
apărută în 1989, cu puțin înainte de căderea cortinei de fier e, prin complexitatea ei, o piatră de hotar în istoria recentă a Europei secolului XX. Ea pune capăt unui fenomen, acela al supraviețuirii ideologiei totalitariste din Est; cînd un fenomen obscur se explică, el își pierde interesul, precum și atracția pe care o produce. Ca și Tocqueville, care descoperă America nouă în aceeași perioadă, în preajma anului 1835, după cartea sa "Democrația în America", marchizul de Custine întreprinde același lucru, însă la polul
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de aici strigătura "Gurele". În publicistica lui Eminescu se urmăresc referințele la Teleorman și teleormăneni, unii cunoscuți, alții obscuri. O mare parte a cărții este consacrată "prețuirii lui Eminescu în Teleorman" printr-o exegeză pe care autorul o vrea exhaustivă. Cuprinsul ne va arăta însă că aceste manifestări de prețuire le întâlnim în aproape toate județele). Prețuirea lui Eminescu
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
păcate, anulează fără putință de recuperare morga retorică pe care autorul și-o arogase pe parcurs. Chiar dacă nu ai vederi feministe, finalul îți lasă oarecum sentimentul de înșelăciune, de păcăleală: pozînd în persoana iluminată, obiectivă, netulburată de prejudecăți ori ambiții obscure, Lipovetsky sfîrșește pe tonul clasic al misoginilor: anunțînd ritos supremația bărbatului într-o lume menită să fie stăpînită și construită de el. Presupunînd că ai fi de acord cu afirmația aceasta, simplul fapt că ea încoronează un convolut demers aparent
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
putut constata natura joyce-iană, narațiunea alambicată fiind sincopată și cu diverse variații stilistice. Argumente indirecte pentru susținerea unei filmografii doar aparent eteroclite care s-ar putea subsuma etichetei de "exorcizare a coșmarurilor existenței cotidiene". După un Ocol primejdios, mai degrabă obscură metaforizare a unei tentative de reiterare a legilor westernului, Stone revine la un vechi proiect, un film despre fotbalul american: Any Given Sunday/ Duminica, pierzi sau cîștigi (distribuit de InterCom Film România). În prealabil a topit mai multe scenarii pînă
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
recitalul De dragoste special pentru reîntîlnirea după 25 de ani, fermecîndu-și la rîndu-i auditoriul cu harul său de tragedian comic ce-și permite frecventarea deopotrivă a culmilor și a abisurilor. Darul de a coborî asemeni unui Orfeu feminin în infernul obscur al mentalităților autohtone pentru a persifla cu o caldă ironie și un duios cinism metehne și vulnerabilități ancestrale și actuale, Ada Milea știe să și-l pună în valoare, vezi concertul Republica Mioritică România. Dinamitînd o pseudoașteptare beckettiană prin prestația
Descoperind AMERICI cu Andrei Șerban by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16988_a_18313]
-
adevăruri de netăgăduit, repetabile, refolosibile mereu. Ele, cuvintele, sunt ca puncte luminoase, invariabile în întunericul eului care nu se înseninează, care nu vede lumina decît privind pe fereastră afară în cealaltă lume, în cea "exterioară". Dar cine privește? O prezență obscură nudă, a cărei singură îmbrăcăminte este ca o plasă țesută din cuvinte legate între ele printr-o susținere reciprocă de înțelesuri acceptate în vederea continuității necesare. Prezență precară, siluetă incertă, eul acceptă logica cuvintelor care fixează parcă ceva din această imensă
Misterul sentimentelor by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16986_a_18311]
-
volumul Dumnezeu în care spui că nu crezi... de N. Steinhardt), Un proiect cinematografic incendiar, Ierusalim (al regizorului Lucian Pintilie), O bere pentru dr. Goebbels! de Eugen Uricaru la rubrica Istorie nefardată și alte surprize. Războiul lui Mugur Isărescu Manevre obscure, acuzații politice și o încercare concertată de a destabiliza sistemul bancar românesc. Așa s-a văzut din presa cotidiană tentativa de a aduce în incapacitate de plată Banca Comercială Română. Marile cotidiane au tratat această criză cu un profesionalism remarcabil
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
sînt aceleași prezențe feminine diafane exilate într-un spațiu exotic alienant: Se depărtează de orizontul reconfortant al orașului ei natal, în fascicolul de umbră sub un copac, poate un măslin, pe drum, de-ntoarcere de acum, trece iar prin zona obscură, își îndepărtează brațele, privește în jos". Audience captive este o interesantă "cotitură" în evoluția poetică a lui Sebastian Reichmann, volumul rezultînd din contactul cu poezia și civilizația americană. Apar nuanțe biografiste și prozaiste care se potrivesc extrem de bine cu suprarealismul
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
când a compus imnul, transcendența ca frumusețe. În fața luminii care îl "sigila" fizic în Muntele Verna, îl stigmatiza, Francisc exclamă extaziat: "Tu ești Frumusețea! Tu ești Frumusețea!". Paradisul și frumosul nu înlătură treptele pregătitoare, purificatoare ale durerii, descurajării, ale 'nopții obscure' și nici sicitățile sufletești. Dar vine apoi și fericita Întâlnire cu o Persoană. Beatitudinea e această întâlnire, concretă, individuală, paradoxală, ireversibil schimbându-ne prioritățile și programul prestabilite. Irupția miraculosului în logica zilei. Beatitudinea și beatificarea, trepte spre sfințirea noastră și
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
ne lezează tuturor sentimentul național, dăunează literaturii române de ieri, de azi și de mîine, compromit aderarea la UE și la NATO. Pentru țuțăr, scriitorii sînt niște moaște care trebuie să inspire respect și devoțiune, dacă nu și oarecare frică obscură, ca toate cele greu de înțeles cu mintea, dar care vorbesc inimilor simțitoare. Opera lor este un obiect de patrimoniu care trebuie protejat prin lege de orice fel de critică. Și așa mai departe. Fiziologia țuțărului nu e complicată, dar
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
este foarte simplă. Ea s-ar putea desfășura în treizeci de pagini. Balzac o umflă până la optzeci de pagini, explicând caracterele și evenimentele pe cale de a se petrece. De pildă, cum ne este prezentat judecătorul Popinot: " Pentru a explica destinul obscur al unuia dintre slujbașii superiori ai ordinei judiciare, e necesar să ne oprim asupra câtorva considerații ce ne vor fi de folos ca să dezvăluim viața, caracterul lui și care, de altminteri, ne vor arăta unele din rotițele acestei imense mașinării
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
vina ei imprescritibilă. Nu e suficient să-l reeditezi pe Creangă și să premiezi cutare nulitate slugarnică pentru a considera că ți-ai îndeplinit misiunea. Când în fruntea institutelor și filialelor academiei se află inși în cel mai bun caz obscuri, când academicianul-standard e un bătrân pupincurist ceaușeștian, evident că orice atac o găsește nepregătită. Dar problema e, totuși, în altă parte. E mai puțin important că Gheorghe Buzatu se comportă la Institutul de la Iași ca pe propria moșie. Probabil că
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
avut cel puțin o consecință pozitivă - faptul că discuția a fost lansată în sfera noastră publică - și cel puțin o consecință negativă: blocarea imediată a discuției într-o bruscă extrapolare de la un caz particular la o încleștare simbolică universală: relativ obscurul, pînă atunci, anti-antisemit, George Voicu, cu sprijin extern, atacă doi corifei ai înaltei culturi românești contemporane, Gabriel Liiceanu și Nicolae Manolescu; prin asta, întreaga cultură înaltă românească din toate timpurile e marcată cu stigmatul antisemitismului; toată lumea se gândește la comploturi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
diferite de cele de pînă acum: "Creștem aici în borcanul ăsta de jurnal/ o sămînță amară de poeți care nu se mai pot/ întoarce acasă. Bărbați ce stau ciuciți/ în costume pătate de grăsime cu papioane unsuroase/ adunați în demisoluri obscure din Chicago/ cocoțați pe birouri pentru-a sări/ la Paris în călimări Biedermayer..." O discuție separată merită amestecul de poetic și politic din poezia lui Andrei Codrescu. Am întîlnit afirmația în multe recenzii. Problema e complicată, mai ales că se
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
alcătuia o soartă/ Se alipea frunții tale o iederă întunecată, o grijă/ Iar strălucirea fierului împurpurat/ Scufundat brusc în unde ispășea" (ibidem). Privirea întristată a bardului stăruie pe metamorfozele materiei vegetale, pedepsită și ea cu sadism, menită a întrupa răul obscur, alienant: "Cel ce închipuie rafinate suplicii, subtile torturi,/ Cazne măiestrite/ Pentru mădularele și răsufletul Florei edenice" (Fragmentele). Suavitățile se îngroașă, se opacifiază, se integrează unei vitalități renegate, ostile sieși: Pe un cîmp cu lumînări aprinse/ Numai seului meu i-a
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
să se alinieze strict la profilul revistei, lăsându-le liberă posibilitatea de a-și consolida statutul de tineri intelectuali cu preocupări literare, e dovedit de câteva alte articole substanțiale. Așa e cel de estetică a poeziei, semnat de Ion Oană (Obscur și dificil în poezie), recenziile lui Ștefan Aug. Doinaș la studii despre Poe și Eminescu. În primul an al revistei, Ovidiu Drimba a publicat eseuri despre romantismul englez și cel german. Două articole ale lui Doinaș (Critica literară și sinceritatea
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
conștiința și cugetul se desprind din întunecimi - fără ruptură". Nu ne poate scăpa tresărirea bucuroasă a recunoașterii unor "membri ai familiei" proprii, pe care o învederează Noica. Hasdeu e un gînditor romantic, care "nu putea să nu iubească "începuturile", forțele obscure și originare". În pofida unei atari circumstanțe, împrumută "o anumită concepție pozitivistă, socotind această continuă desfășurare ca o evoluție", așa cum remarcă Mircea Eliade. În ochii lui Hasdeu, filosofia lui Spencer la care a aderat are meritul de-a armoniza ""cunnoscutulu cu
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]
-
ci îi vom urma "elanul stilistic interior", atît majorul cît și minorul nefiind decît rodul unei matrice stilistice identice. Mai convingător, poate, decît oriunde, "România eternă" primește în scrisul lui Blaga o confirmare modernă. S-ar zice că dintr-o obscură nelămurire cu sine, oscilînd între contrarii (substratul literar al gîndirii sale ce se voia, bovaric, distilată la culme, abstractizată în chip performant, a jucat un rol considerabil în manifestarea ei șerpuitoare, impregnată de pasionalități), C. Noica se arată foarte aspru
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
și mă mai omoară și cu dialectica, fără să fi citit nimic din Platon. Iar cînd o dată i-am spus și că Platon, deși altfel... a exclamat triumfător: Vezi, dacă-ți spui eu!... Alătură-l de V. și de maiorul obscur Strătulescu din trenul spre Brașov. Convertește această ură care te-a cuprins în seara zilei de 2 iulie 1984, într-o proză de tensiune și de ușurare. Nu uita, altă cale nu există decît să scrii și iar să scrii
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
carte (Literatură și filosofie) în care se demonstrează că de un regim privilegiat au avut parte, la noi, (dar numai la noi?) acei cugetători care au fost și literați, ceilalți avînd parte de un statut de rang secund sau chiar obscur. Pornind de la ideea d-lui Ion Ianoși, dl Brădățan conchide: "Indiscutabil, o astfel de mentalitate n-ar fi cîtuși de puțin regretabilă dacă n-ar exista și fața sa agresiv-nocivă, dacă ea n-ar comporta cîteva consecințe psihologice dintre cele
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
compromisă persoană din istorie este Iosif, tatăl lui Isus. Creștinii l-au aruncat pe o linie moartă și l-au făcut de rîsul bărbaților. De-ar fi spus el o singură dată adevărul, fiul lui ar fi rămas un evreu obscur. Triumful creștinismului își are originea în lipsa de orgolii a unei virilități. Imaculata concepțiune pleacă din pietatea unei lumi întregi și din lașitatea unui bărbat." Ideea dumnezeirii îndoielnice îl tortura. De aceea, tocmai, observa: "Ajungi la un moment dat în viață
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
cum ploaia călduță/ sau zeama dintr-o savarină,/ se aude/ foarte clar" (Cetatea). Obiectele universului "divulgat" nu par a fi prea multe (pustnicul arsene - cu a mic! -, briceagul cu încrustații, corăbierii, copilul-cafea, Dumnezeu, bîlbîita, moartea, un "tu"-obiect al iubirii obscur etc.), însă comunică între ele, apar în diferite combinații, își împrumută între ele trăsături, obiceiuri. Viața e o magmă din care "impostoarea" selectează conform unei logici proprii, constante, și redă rece, fără risipă de semne de punctuație. O tulburătoare obsesie
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
mulți regizori rezultînd drame mai mult sau mai puțin gratuite, mai mult sau mai puțin cinematografice. Cea mai stupidă peliculă din acest gen instituit ad-hoc mi s-a părut Necazuri de fiecare zi/Trouble Every Day de Claire Denis - istoria obscură a unei vampire interpretată cu virtuozitate de către Beatrice Dalle, secondată cu patos de Vincent Gallo, atins de asemenea de morbul canibalismului. Stupid evoluează și cazul unui profesor care are un accident și-și pierde apetitul pentru viață, spre disperarea amantei
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
înșiși. N-am făcut decât să susțin că țara trebuie să devină parte a comunității europene a națiunilor, pentru că văd în asta o modalitate de a surmonta lucrurile pe care le descriu. Poate că nu am fost clar - "Judt The Obscure"...ș4ț D.R.P.: în 1994 scriați: "Trebuie să învățăm nu doar cum să înțelegem naționalismul, ci și când și prin ce modalități să-i încurajăm sau să-i retezăm aspirațiile". Chiar credeți că naționalismul românesc e un lucru atât de îngrozitor
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]