601 matches
-
să creadă că astfel de personaje există cu adevărat, sunt oameni în toată legea, nu ființe firave de hârtie și tuș. Alexandru Robe are 38 de ani, este lector la Facultatea de Litere din București, pasionat de știință, tehnică și obsedat de urmele pe care comunismul le-a lăsat adânc înfipte în societatea românească, în automatismele de funcționare ale minților concetățenilor săi. Aici par să se sfârșească asemănările verificabile dintre personaj și autorul Ion Manolescu. Aici începe ficțiunea. Alexandru pierde nopțile
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10065_a_11390]
-
descrie o experiență importantă... Da' una recentă... "Acum câteva luni am fost bolnav. Când m-au operat, înainte de injecția de anestezie, mi-am zis că poate voi muri, dar nu resimțeam nici o teamă". Întrerup citatul - revelator lucru pentru un Ionesco obsedat, cum se zice, de moarte și deci de frica morții, ca în Regele moare și mai peste tot. "Nu știu dacă atunci când voi muri cu adevărat voi vedea asta în același fel, dar acolo aveam impresia foarte tare că tot
O evidență luminoasă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10092_a_11417]
-
amenințat cu moartea conținea și tăieturi din publicațiile "Tricolorul" și "România Mare". Iată la ce se poate aștepta o personalitate de talia lui Vladimir Tismăneanu din partea emulilor unui partid extremist. Iată unde s-a ajuns datorită iresponsabilității unor partide politice obsedate doar de căpătuirea membrilor săi, de menținerea la putere și de perpetuarea aranjamentelor oneroase de la un ciclu electoral la altul. Pe fondul luptelor oarbe pentru avantaje materiale, direcțiile extremiste periculoase se întăresc dincolo de limita imaginabilului și ies în arenă întărite
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
prăvălirea tuturor lucrurilor acestora și a tuturor celorlalte. Mă cert pentru un loc mai bun în compartiment, deși știu foarte bine că trenul va deraia peste un kilometru. Atîta mai avem: abia timp să ne închinăm. Nici chiar eu, ins obsedat de moarte, de trecerea în goană a timpului, conștient de vidul realizărilor lumii, nu-mi dau întotdeauna seama că nu trebuie să facem, din prăzile morții, scopuri de viață. 17 Iulie. După masa de seară, obosit, greoiu, am adormit. Un
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
să creadă că astfel de personaje există cu adevărat, sunt oameni în toată legea, nu ființe firave de hârtie și tuș. Alexandru Robe are 38 de ani, este lector la Facultatea de Litere din București, pasionat de știință, tehnică și obsedat de urmele pe care comunismul le-a lăsat adânc înfipte în societatea românească, în automatismele de funcționare ale minților concetățenilor săi. Aici par să se sfârșească asemănările verificabile dintre personaj și autorul Ion Manolescu. Aici începe ficțiunea. Alexandru pierde nopțile
Derapaje controlate by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Imaginative/10064_a_11389]
-
cam fante, dar cu anume clasă, curățel, îmbrăcat îngrijit. Dar dincolo de fruntea înaltă, sub părul ușor ondulat, creierul... Ei bine, nu-și putea imagina creierul lui decât ca pe un sex. Un sex bărbătesc, uneori; femeiesc, alteori. Un afemeiat, un obsedat, de cum vedea o muiere se schimba la față, îi sticleau ochii în cap. Ca amant, m-da, priceput, că trecuse pe la multe. Dar tocmai asta o scârbise. Doamna Marinescu își scoase halatul de baie, îl aruncă pe spătarul scaunului și
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
înlemnite a neputință în lături", "nobilimea veche a cimitirelor"), totuși nu se poate să nu reținem că, făcînd uz de o sintaxă neortodoxă, poetul scrie o poezie reală, viabilă, de o indiscutabilă expresivitate artistică. El este impresionat, dacă nu chiar obsedat, de o ciudată lume a gesturilor, care, într-un discurs prozaic, aproape monoton, desfășoară o existență abia perceptibilă, aproape clandestină, fără ca aceasta să o facă mai puțin reală, ba poate chiar dimpotrivă: "cîte un gest pe secundă se leapădă public
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
se uita la propria lui moarte filmată haios și hohotea... și zicea: lasă-lasă că ajungeți și voi în iad, n-aveți grijă, băi, pămpălăilor!!! Băi, da' tu nu ai HBO? ("La contactul uman îi mai trag și un zîmbet"... repetam, obsedat, o expresie auzită aiurea.) Pe urmă chiar a început ploaia...copacii cu rădăcinile în dușumele nu se mai văitau, se liniștiseră, la subțioara crăcilor forfoteau fluturii , ciorchini de aripi, lîngă trunchiuri ciupercile își schimbau pălăriile între ele, izvoare rotunde șlefuiau
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
vieții ei de muncitoare și trăiește într-un București oniric. Se avântă în feeria spectacolelor, identificându-se până la delir cu personajele lor sau explorează înfiorată lumea larvară a cavourilor. Dar ce altceva reprezintă "mămica", decât componenta feminină a autorului însuși obsedat - după cum s-a văzut și în prozele lui precedente - de dualitatea lui androgină? Imaginația scriitorului este pe cât de delirantă pe atât de contagioasă. Autorul și cititorul se întâlnesc probabil undeva pe teritoriul stărilor secunde sau al inconștientului. Numai așa se
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
dar m-am înseninat pe parcurs. Ar trebui, poate, să revin asupra unora din răspunsuri, dar convenția sincerității și-a directeții trebuie respectată. În ce-l privește pe Proust, răspunsurile sale îmi lasă impresia unui tânăr superficial, vag egolatru și obsedat să epateze. S-ar putea să fi fost chiar așa. Dar asta nu mi-l coboară cu nici un milimetru și cred că, dincolo de chestionar și în afara lui, rămâne una din cele mai strălucite minți creatoare date de umanitate. Ceea ce mă
Ați completat vreodată chestionarul lui Proust? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7170_a_8495]
-
emoțional; celelalte ar fi exterioare, obiective și, evident, mai reci. Aceste două categorii au ajuns însă cu totul insuficiente astăzi. Prin numeroșii emigranți prezenți în toate culturile, distanțele s-au nuanțat și cele două tipuri de imagine s-au suprapus. Obsedat atât de indianitate, cât și de anglicitate, Salman Rushdie, de pildă, cel care a emigrat în Anglia la vîrsta adolescenței, își scrie romanele ca un englez autentic, dar își păstrează și viziunea de indian. Față de India are poziția unui insider
Alo-imagini, infra-imagini by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/11203_a_12528]
-
în dezactivarea bombelor, pe care șeful lor, Satelitu', le vinde unor comercianți din apropiere sau le dau contra închirierii de arme. Pe acest fundal apar doi frați: Hyenkov, cel mare, înzestrat cu darul previziunii, dar fără brațe, Agrin, cea mică, obsedată să scape de plodul pe care l-au recuperat din localitatea lor și pe care îl duc cu ei peste tot. Care se dovedește a fi propriul ei fiu, rezultat în urma unui viol. La mâna (sau mâinile, e colectiv) soldaților
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
restrânsă”: eu ,,inculpatul”, mama ,,judecătorul”, martori cartea și caietul de chimie și executant făcălețul. Am trecut cu brio verificarea cu toata ,,bunăvoința” mamei pentru a-mi aplica o ,,corecție”. Am scăpat pentru că știam carte; am scăpat și de aceea profesoară obsedată, care a fost internată din nou într-un spital de neuropsihiatrie, dar, până la sfârșitul ,,aventurii” am fost supus unor examinări ,,publice” personalizate, în urma cărora am obținut numai note maxime. Uf ! A urmat clasa a VIII-a cu o nouă profesoară
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Aurel MIHĂIESCU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93210]
-
Ion Simuț După 1989, s-a manifestat un interes din ce în ce mai mare față de ceea ce a fost Securitatea în România, ca poliție politică. Nu m-am înscris în această categorie, a obsedaților de Securitate, nici înainte de 1989, nici după, poate spre rușinea mea. Dar, nu știu de ce, nu mi-aș recunoaște această inaptitudine. Poate că nu e tocmai decent să-i numesc "obsedați de Securitate" pe cei care au fost sau sunt
Birocratizarea suspiciunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8629_a_9954]
-
îngăduie un autentic confort interior. Tentativa responsabilizării eșuează, la fel transformarea mentalității colective prin individualități întregi. El poate redeveni acum un expert al insuficiențelor. Se pronunță pentru „deliberare în acțiune și spontaneitate în reacție”, se teme să n-ajungă un „obsedat al imediatului”, iar ispita lui „prea devreme” rămâne activă, din moment ce consacrăm alert scopurile drept idealuri. Interesant e și ce spune despre criticii literari: ei „trebuie să dea cititorului acces la sensul posibil pe care valoarea discutată l-ar putea avea
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
se numeau Dan Petrașincu, Virgiliu Monda, Ieronim Șerbu, Zaharia Stancu, Mircea Damian, sau că invoc buchetul de figuri feminine în frunte cu Ioana Postelnicu, Cella Serghi și chiar cu totul deosebita Sorana Gurian " ființă pe cât de enigmatică pe atât de obsedată erotic și dezlănțuită senzual în producțiile ei literare -, ca să nu mai vorbesc de mai vârstnicele Ana Luca, Ticu Archip, Sorana }opa, Ștefania Zottoviceanu-Rusu, cenaclul era în declin și, o dată cu moartea lui Lovinescu, nimic n-a mai putut să-l perpetueze
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
Cinema, cu numele legate de filme din festival sau doar de avalanșă de "evenimente paralele". De pildă, rămîne de văzut ce va face festivalul în memoria lui Stanley Kubrick, marele cineast dispărut de curînd, la 70 de ani. Kubrick, cel obsedat, în filmele lui, de o anumită "teatralitate a morții", a ieșit din scenă că într-un film al lui: brutal, neașteptat, lăsînd în urmă un film (neterminat?), Eyes Wide Shut, cu Tom Cruise și Nicole Kidman, filmat în cel mai
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
odinioară și ca săracul cel bătrân, atunci când și fiindcă e „sătul de viață”. Doldora de „știință” ori de „știre”, se recunoaște incapabil să mai vibreze la măreții. În ultimul deceniu, gândul morții intră în scenă cu toată recuzita sa sfidătoare. Obsedat, la modul depresiv și haotic, de viitor, de un viitor pe care nimeni nu îl mai promite, nu îl mai descrie și nu-l mai anunță decât, când și când, în scenarii apocaliptice reluate periodic, poetul recuperează cel mai definitoriu
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
nevoie de triumful nebuniei pentru ca astfel de personaje - nu doar simpliste în nebunia lor, ci înspăimântător de vulgare - să dea de furcă părții civilizate a planetei. Din nefericire, acești monștri au crescut încetul cu încetul, sub privirile unor politicieni emasculați, obsedați doar să nu încalce cu o iotă dogmele corectitudinii politice. Astăzi, teroriștii catodici au în solda proprie avocați pregătiți să te înfunde pentru cel mai mic adjectiv la adresa stăpânilor. Dar măcar dreptul de a nu le mai rosti numele și
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
veritabile (și seducătoare) mini-eseuri explicative, centrate pe sensurile de adâncime ale montărilor de teatru și operă, veritabilele jaloane ale fabuloasei sale cariere. Există, firește, suficiente informații pentru a creiona portretul personajului care stă ascuns, majoritatea timpului, sub masca unui creator obsedat doar de texte, decupaje, decoruri și puneri în scenă. Îndeosebi episoadele românești de după 1990 - pe care mi le-aș fi dorit mai extinse - sunt contribuții de primă mână la înțelegerea mecanismelor resentimentare care au făcut din România țara înapoiată care
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
pluteau în berea proaspăt preparată...” (Cei ce poartă trup). Psihanaliza e luată peste picior, frica apare anihilată de licențiozitate: „La cules, în subconștientul/ colectiv, în galerii, la intrare cu/ doi cartofi și un/ morcov: chiar nu vă e rușine? Băi, obsedatelor! O călugăriță/ le aruncă. Alta/ dintre ele întreabă: cine/ îmi pune creierul la loc? Mi-a căzut creierul/ pe jos, de pe pernă./ Bine că nu ți-a căzut în gură. Ba bine că nu i-a căzut între/ picioare... Femei
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
Singur de astă dată. Câteva mese stinghere, afișe de cinema din anii '60. Alb și roșu" (p. 52). Scriitura Irinei Egli este una minimalistă. Fraza este scurtă, sacadată, adesea eliptică. Un scris spasmodic, în consonanță cu deruta existențială a Andei, obsedată continuu de ideea că este urmărită de o forță neștiută. Această scriitură "pragmatică", lipsită de zorzoane stilistice inutile și de ambiția analizei conferă romanului ritm, forță și credibilitate. Romanul Irinei Egli se citește, realmente cu sufletul la gură. Scriitoarea are
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
care se simte - și adeseori chiar este - nedreptățit. Dar sper - ba chiar sunt convins - că odată trecut tsunami-ul care a declanșat încăierarea, el va fi în stare să scrie texte tot atât de spectaculoase despre celălalt Andrei Cornea, un dublu la fel de obsedat de etică și la fel de inclement precum Dorin Tudoran însuși. Publicistica din Absurdistan este aceea a unui autor care privilegiază excesul, dar nu batjocorește logica. Imensele nedreptăți, acuzațiile enorme, retorica perfect manevrată a ironiei mușcătoare sunt subsumate întotdeauna unei idei de
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
un roman de Bolaño, pe care nu aflăm dacă-l citește sau nu. E un răzvrătit care dispare brusc și misterios, însă nu în felul westernurilor, ci al filmelor de artă. Este, am mai spus-o, un manierist, rațional și obsedat de numere, dar construindu-și, din detalii fine, portretul perfect. Fostul autor de romane e mai interesant decât proza lui. În traducerea subtil-atentă la nuanțe a Gabrielei Lungu, tema și chiar organizarea cărții aduc ecouri din Șase personaje în căutarea
Straniul caz al domnului Gwyn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2587_a_3912]
-
ieri, de azi), dar de fiecare dată când am căutat un volum despre care să scriu am ales altceva (poate chiar din motivul invocat în prima paranteză a acestei fraze). Pura întâmplare a făcut ca venind de la filmul Inamicii publici, obsedat încă de personalitatea complexă a lui John Dillinger, așa cum apare ea în interpretarea artistică foarte nuanțată a lui Johnny Depp, să iau distrat de pe masă cartea Adrianei Babeți și ea să se deschidă fix la pagina 158, la textul Tușica
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]