422 matches
-
În timpul expunerii, copiii au fost urmăriți foarte atent, codându-se răspunsurile noi în echivalenți verbali ce au fost dați de modele, sau numărate rapid în timpul vizionării filmului pentru a preveni codarea verbală implicită a stimulilor modelatori. Un test ulterior de învățare observațională a dezvăluit că, astfel, copiii ce au codat verbal patternurile modelate au reprodus în mod semnificativ mai multe răspunsuri de potrivire decât aceia aflați în condiția de privitori solitari care, pe rând, au dat dovadă de un nivel mai înalt
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
comportament modelat corect reprodus este împărțit ca o funcție a codării simbolice și a factorilor temporari. Comparate cu performanța de control - subiecții nu au avut nici o ocazie să genereze mediatori simbolici -, toate cele trei operațiuni de codare au mărit învățarea observațională. Etichetarea concisă și codurile imaginative au fost eficiente în mod egal în ajutarea reproducerii imediate a răspunsurilor modelate, iar ambele sisteme s-au dovedit a fi superioare în direcția formei verbale concrete. Testul întârziat pentru retenția răspunsurilor de potrivire a
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să decreteze secvențe noi de răspuns. Singura diferență este aceea că, în ultimele cazuri, performanțele sunt direcționate de indicații exterioare, pe când, în cazul modelării întârziate, reproducerea comportamentală este monitorizată de contrapărți simbolice sau stimuli absenți. Rata și nivelul de învățare observațională sunt conduse în parte, la nivel motor, de disponibilitatea răspunsurilor componente necesare. Patternurile de comportament complex sunt produse de combinații de componente învățate anterior care pot, prin ele însele, să reprezinte componente relativ intrinsece. În cazurile în care observatorilor le
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
O persoană poate dobândi, reține și poseda aptitudinea de execuție și abilitatea comportamentului modelat, dar învățarea poate rareori să fie activată într-o performanță deschisă dacă apar sancțiunile negative sau condițiile nefavorabile. Ca atare, când sunt introduși stimuli pozitivi, învățarea observațională este pusă prompt în acțiune (Bandura, 1965). Variabilele de întărire nu numai că reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
negative sau condițiile nefavorabile. Ca atare, când sunt introduși stimuli pozitivi, învățarea observațională este pusă prompt în acțiune (Bandura, 1965). Variabilele de întărire nu numai că reglează expresia deschisă de potrivire/adecvare comportamentală, dar pot, de asemenea, să afecteze învățarea observațională prin exercitarea unui control selectiv asupra tipurilor de indicatori de modelare la care o persoană aspiră cel mai mult. Mai mult, acestea pot facilita retenția selectivă prin activarea deliberată a codării și reperării răspunsurilor modelate ce au o mare valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
M. Herbert). • Paradigma configuraționistă (gestaltistă): Teoria legilor/principiilor 'organizării (M. Wertheimer); Teoria insight-ului/gestaltului (W. Koh1er; K. Koffka) ; Teoria câmpului (K. Lewin; E. ToIman); Teoria schemelor cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de imitație (A. Bandura; F. Winnykamen) ; Teoria comportarnemelor interpersonale (R.F. Bales); Teoria atribuirii (B. Weier) ; Teoria resocializării conduitelor deviante (A.S. Makarenko); Teoria sociogenezei culturale (L.S. Vîgotski); Teoria dezvoltării competențelor personale (R. Cohn; f. Argyle); Teoria învățării prin
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de însușire a unor conținuturi informaționale specifice fizicii sunt cele generale, comune tuturor materiilor școlare cu unele particularizări și adaptări, fiind nevoie și de formarea unor elemente strict particulare, specifice numai fizicii. Aceasta înseamnă învățarea limbajului științific al fizicii, învățarea observațională și experimentală, extragerea direct din lumea complexă a fenomenelor fizicii a principalelor elemente de studiu. Legată de caracterul experimental al fizicii este și învățarea prin analogie și modelare, în care accesul la fenomen și la proces este mediat spre a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fenomenelor. La acest tip de învățare, profesorul trebuie să orienteze observarea spre aspectele importante, ce ar putea scăpa elevului neavizat, impresionat de partea spectaculară a experimentului. Acest tip de învățare formează la elevi structuri cognitive specifice, ei conștientizând etapele demersului observațional sau experimental. Observarea trebuie orientată spre a surprinde aspectele caracteristice ale fenomenului; experimentul se organizează conform unei ipoteze de lucru și are etape în care se obțin valorile măsurate ale unor parametri și informații privind corelațiile dintre acestea. Învățământul observațional
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
observațional sau experimental. Observarea trebuie orientată spre a surprinde aspectele caracteristice ale fenomenului; experimentul se organizează conform unei ipoteze de lucru și are etape în care se obțin valorile măsurate ale unor parametri și informații privind corelațiile dintre acestea. Învățământul observațional experimental relevă cel mai bine specificul fizicii, perspectiva și modalitățile de lucru, de studiu. Utilizarea aparaturii de laborator permite familiarizarea cu tehnicile de măsurare și de calcul al erorilor, înțelegerea principiului de funcționare al aparatelor și dispozitivelor folosite. Aceste cunoștințe
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
transferul de la principii la aplicații, de la cercetare de laborator la nivelul corpului uman. Inovațiile tehnice reprezintă un segment al tehnologiei medicale care au influențat progresul, dar și capacitatea de acumulare și de acomodare a medicinii demonstrate, realizând trecerea de la medicina observațională la medicina bazată pe dovezi concept promovat în deceniul al VII-lea, al secolului trecut. Este evident că descoperirile tehnologice au contribuit la modernizarea medicinii, prelungirea vieții, repararea invalidităților, au permis explorarea completă a corpului uman, cu pătrunderea în locuri
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
parte, „paradoxul francez”, termen utilizat pentru a descrie observația aparent paradoxală că în Franța există o prevalență redusă a bolii coronariene, deși nivelul colesterolului nu diferă față de alte țări europene cu prevalențe mult mai mari ale acestei afecțiuni. Rezultatele studiilor observaționale nu au fost însă confirmate și în studiile intervenționale în care s-a suplimentat dieta cu antioxidanți, în special cu vitamina E și cu betacaroten. În aceste studii, fie nu s-au obținut efectele așteptate, fie a apărut chiar o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
reprezentând acea îmbinare și organizare de concepte, modele, ipoteze, strategii, instrumente și tehnici de lucru care dau corporalitate unui proiect metodologic. Ea este operatorul care mijlocește trecerea, ridicarea treptată de la problema de cercetare, enunțată în plan teoretic la reconstrucția ei observațională, experimentală, acțională în vederea corectării, optimizării, potențării, restructurării unui sector sau altul al practicii sociale. Psihologia școlară utilizează un ansamblu de metode de cercetare și investigare comune și altor discipline psihopedagogice, dar, în cadrul acesteia distingându-se prin anumite particularități specifice și
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
trăsăturile fizionomice precum și de simptomatica labilă, adică multitudinea comportamentelor și conduitelor flexibile, mobile ale individului, cum ar fi: conduita verbală, cea motorie, mnezică, inteligența precum și varietatea expresiilor afectiv-atitudinale. 2. Formele observației pot fi clasificate după următoarele criterii: a) orientarea actului observațional: observația și autoobservația; b) prezența sau absența intenției de a observa: observația ocazională, observația sistematică; c) prezența sau absența observatorului: observația directă, observația indirectă sau mediată, cu observator uitat, ignorat, cu observator ascuns; d) implicarea sau nonimplicarea observatorului: observația pasivă
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
asupra metabolismului glucidic și lipidic și a TA. Astfel, pacienții cu TR au un risc de infarct miocardic de 3-5 ori mai mare decât subiecții de control de aceeași vârstă din populația generală [Kasiske, 1998; Lindholm et al., 1995]. Studiile observaționale din populația generală sugerează că o insuficiență renală, chiar moderată, se asociază cu un risc crescut. De exemplu, în studiul British Regional Heart Study, o creatininemie de 1,7-2,3 mg/dl s-a asociat cu o creștere de 2-4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
al homocisteinei și complicațiile coronariene. Aceiași autori, într-un studiu transversal pe 445 de pacienți cu dializă peritoneală [CANUSA, 1996], nu au găsit nici o corelație între homocisteinemie și antecedentele de infarct miocardic. Cea mai mare parte a acestor studii epidemiologice observaționale au ca inconveniente caracterul retrospectiv și riscul posibil de eroare legat de efectul supraviețuitorilor. Pe de altă parte, dată fiind durata de supraviețuire medie în general scurtă a pacienților în dializă, se presupune că leziunile cardiovasculare se constituie de obicei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
carcinom de veziculă biliară. Complianța la tratament a fost extrem de bună peste 80% dintre aceștia au terminat programul de tratament. Supraviețuirea la 5 ani și supraviețuirea liberă de boală au fost semnificativ crescute la pacienții cu chimioterapie adjuvantă în comparație cu brațul observațional (26% versus 14,4% respectiv 20,3% versus 11,6%) [24]. Restul studiilor au inclus un număr mai mic de pacienți de unde și rezerva care trebuie avută în interpretarea rezultatelor, dată fiind puterea statistică limitată. Un studiu pe 62 de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92179_a_92674]
-
evoluția bolii, cu toate că nu există date clinice rezultând din studii randomizate care să ateste un beneficiu de supraviețuire. Majoritatea acestor tratamente sunt loco-regionale (RFA, TACE) aplicate atunci când lista de așteptare depășește 6 luni, iar utilizarea lor se bazează pe studii observaționale. Sorafenibul nu este recomandat ca și tratament neoadjuvant în lipsa unor date provenind din studii randomizate, beneficiul fiind încă neclar [53-58]. COMBINAREA TRATAMENTULUI SISTEMIC CU TRATAMENTELE LOCO-REGIONALE Factorul de creștere vasculo-endotelial (VEGF) circulant este cel mai studiat factor proangiogenetic în progresia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
6 "Empiricism without the dogmas". În alte părți, Quine oferă, însă, două argumente pentru această poziție 71: argumentul învățării limbajului și argumentul practicii științifice. În argumentul învățării limbajului se pleacă de la prezentarea felului cum este învățat limbajul teoretic. Spre deosebire de partea observațională a limbajului, care este învățată ostensiv, i.e. expresiile care fac parte din acest limbaj sunt "învățate în situația pe care ele o descriu, sau în prezența lucrurilor pe care le descriu." (Quine 1994: 6), limbajul teoretic este învățat contextual "în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sunt teoriile științifice?". În filosofia științei găsim două răspunsuri care s-au impus: viziunea sintactica și viziunea semantica. Conform viziunii sintactice, teoriile științifice sunt cel mai bine înțelese ca fiind sistema axiomatice în care termenii teoretici primesc o interpretare parțială observațională. Ele sunt identificate cu o anumită formulare lingvistică și pot fi luate, astfel, ca fiind entități lingvistice. Suppe oferă următoarea listă de trăsături caracteristice pentru această viziune: teoria constă în legi teoretice și reguli de corespondență formulate intr-un limbaj
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
realism, asta deoarece, după cum am văzut la punctul (a) de mai sus, au existat teorii care au avut succes predictiv dar care sunt false din perspectiva teoriilor actuale (ibidem, 292). Este clar acum de ce încercarea de a trece de la adevărurile observaționale la adevărurile teoretice folosind argumentul lipsei miracolelor, eșuează. 5.1.2. Russell și teoria cauzală a percepției O altă încercare de a trece dincolo de posibilitatea observării directe la o cunoaștere a unei realități ascunse după fenomene, este făcută de Russell
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ale cunoașterii. 90 O altă variantă ar fi cea semantica în care se pleacă de la o teorie cauzală a referinței și se argumentează că, din cauza faptului că obiectele matematice sunt inactive cauzal, nu ne putem referi la ele. 91 vocabularul observațional 92 vocabularul teoretic 93 Pentru o discuție mai detaliata asupra acestei viziuni a se vedea Suppe 1972 și Suppe 2000. 94 În legătură cu această distincție a se vedea Shapiro 1983 și 1997. 95 Maddy (1992 și 2005) argumentează că deciziile metodologice
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
vitros. Progresia accelerată a RD Factorii de risc de progresie accelerată a RD sunt: controlul glicemic deficitar, HTA și dislipidemia. Influența controlului glicemic asupra complicațiilor cronice ale DZ a fost analizată intens în ultimii ani printr-o serie de studii observaționale (14), cele mai importante fiind Diabetes Control and Complications Trial (DCCT) și United Kingdom Prospective Diabetes Study (UKPDS). DCCT, efectuat pe 1441 pacienți cu T1DM, a demonstrat că: - tratamentul intensiv cu insulină s-a asociat cu scăderea importantă a riscului
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
economice, Editura ARC, București, 2006, p. 149. 885 Ibidem. 886 Ibidem. 887 Tomas Sedlacek, Economia binelui și a răului, Editura Publica, București, 2012, p. 93. 888 Ibidem. 889 Ibidem, p. 92. 890 "Cosmologia secolului XX este fondată pe o bază observațională luarea în calcul a expansiunii universului, pe care ne-o dezvăluie observațiile și pe o bază teoretică aplicarea teoriei relativității generalizate .În zilele noastre au fost măsurate deplasările spre roșu ale câtorva zeci de mii de galaxii, care confirmă vasta
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
teoria critică a artei și educația artistică Analiza condiției critice actuale, realizată în procesul construirii unei teorii post-estetice a studiilor vizuale contemporane, denotă tendința de schimbare a poziționării discursului teoretic cu privire la practicile, producțiile și reprezentările artei recente. Interesul pentru discursul observațional și reflexiv al criticii culturale, pentru modalitățile de apel ale criticii de artă și pentru răspunsul practic al artei critice au (in)format unul din tipurile de teoretizare posibile ale câmpului de investigație care subîntinde studiile vizuale contemporane. Situația actuală
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
abilităților tehnice și de contemplare a experiențelor artistice. Procesul educațional se dezvoltă, astfel, în direcția informării producției artistice din perspectiva documentării, problematizării și oferirii soluțiilor artistice cu privire la teoriile circumscrise studiilor vizuale, a formării atitudinilor și opiniilor în decodarea și explicarea observațională, analitică (interpretativă, semiotică, culturală), argumentativă, apreciativă, jurisprudențială și teoretică a rezultatelor producției și practicii artistice și a evaluării consecințelor cognitive (inclusiv estetice) și etice (inclusiv educaționale) ale investigării specifice studiilor vizuale. Încurajarea creativității și argumentării ei pe baza înțelegerii critice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]