355 matches
-
cu jale doinită la începutul studiului introductiv dedicat unei poezii pe care Goga o considera "categorică evanghelie politică a românismului". Probabil că esența întregii cercetări se include în două constatări consecutive unei demonstrații strânse și de necombătut: 1 "când îi ocărăște pe unii și pe alții (Eminescu, n.n.), nu vizează aspectul etnic al problemei; 2 românilor care se alătură respectivei devieri imorale li se aruncă același blestem, cu și mai mare forță de pustiire". Și asta poate pentru că (vorba lui Cioran
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Marinescu hotărăsc să se mute: „d. Georgescu de la 7 la 7-bis, În casele lui d. Marinescu, iar d. Marinescu de la 7-bis În casele lui d. Georgescu, la 7 simplu. Și... bucuria cucoanelor! Și ridică, și asudă, și sparge, și ocărăște, și drăcuiește și blestămă-Ți viața! Dar, În sfârșit, s-au mutat și dumnealor!”. Cheful de a se muta generează spectacolul derizoriu al schimbului de locuințe. Dar și acesta e un mod de a petrece. Și Încă bine. O altă formă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
patimi târzii pentru apărarea Bordeiului din București. Întâmplător, am descoperit recent într-un târg din sudul Moldovei cea mai frumoasă grădină publică din România: Parcul lui Pazvante din Tecuci. Am rătăcit pe aleile lui, îmbătat de aromele teilor și trandafirilor, ocărât de sutele de papagali, în căutarea celui care a sfințit locul: Vasile Dănăilă. Prin tot ce a făcut aici, omul și-a transformat porecla în renume. Pazvante trăiește în același apartament cu trei camere, dar a investit aproximativ două milioane de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-și] schimba [viața, soarta, locul de muncă etc.] + suf. verbal magh. -ál. Reținerea verbului copulativ dintr-o expresie în care elementul omis are funcție de nume predicativ s-a petrecut, cu sprijinul derivării, în exemplul rom. a firui "a blestema, a ocărî" < fire[-ar] sau fire[-ai] [al dracului, al naibii, al răului], deci într-o imprecație redusă la verb. VII. 2.7. Regent verbal + determinant substantival Unele exemple românești de condensare a unor grupuri verbale de tip locuțiune din care a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
idem" + suf. -i; delătura "a da la o parte" < [a da] de lături "idem" + suf. -a; deochia "a dăuna sănătății sau succesului, bunăstării cuiva printr-o privire răutăcioasă" < [a fi rău] de ochi "idem" (v. DLR) + suf. -a; drăcui "a ocărî, a înjura" < [du-te la] dracu', [a trimite la] dracu' + suf. -ui; dupăci "a coase după ac" (v. FCLR I, p. 213) < [a coase] după ac + suf. -i; închiria "a da sau a lua în folosință temporară un bun mobil
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
într-una "idem" + suf. -i; pefuga "a goni, a fugări" (v. FCLR I, p. 214) < [a pune] pe fugă "idem" + suf. -a; rasoli "a face un lucru în grabă, superficial, de mântuială" < [a da] rasol "idem" + suf. -i; răuli "a ocărî, a blestema, a dori răul cuiva" < [fire-ai al] răului (v. ELR, s.v. delocutive) sau [a vrea, a dori cuiva] răul + suf. -i. În astfel de cazuri trebuie presupus că, în momentul creării noului verb, locuțiunea verbală originară și, implicit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ci constituie unul din termenii-cheie ai textelor pornografice. De pildă, la marchizul de Sade: "Mă-nhață cu brutalitate și dă năvalnic la o parte vălurile care-i mai ascund nurii din care arde să se-nfrupte: rând pe rând, mă ocărăște... mă măgulește... O! ce tablou, Dumnezeule mare!" Justine ou les malheurs de la vertu 5, p. 30. "Cardoville nu poate să se țină la atâta deșănțare*. Văzându-și prietenul cu toate cele-n sus, vine să se ofere dezmățului său." Ibid.
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
din grădină, pe rând , până când, clopotele încetează; după aceea, numără pomii și, de vor fi cu soț, se va mărita foarte repede. În Ajunul Crăciunului și în zilele următoare, omul trebuie să se ferescă să se certe sau să fie ocărât, fiindcă tot anul va fi în ceartă și ocară. Dacă vrei să-ți meargă bine tot anul, să nu lași lingura din mână la masa din seara de Ajun. Tot în această zi, nu e bine să dai foc din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
prin botezul Duhului Sfânt, se face asemenea pruncilor din Evanghelie. „Deci care e lucrul pruncilor?” se întreabă textul. Și iată răspunsul: „Pruncul de se va bate, plânge și împreună cu cei ce se bucură cu dânsul, se bucură. Dacă va fi ocărât, nu se mânie; dacă va fi slăvit, nu se înalță. Dacă vor cinsti pe altul mai mult decât pe el, nu pizmuiește. Dacă vor lua ale lui, nu se turbură. Dacă vor lăsa lui puțin ca moștenire, nu știe, nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din grădină, pe rând , până când, clopotele încetează; după aceea, numără pomii și, de vor fi cu soț, se va mărita foarte repede. În Ajunul Crăciunului și în zilele următoare, omul trebuie să se ferescă să se certe sau să fie ocărât, fiindcă tot anul va fi în ceartă și ocară. Dacă vrei să-ți meargă bine tot anul, să nu lași lingura din mână la masa din seara de Ajun. Tot în această zi, nu e bine să dai foc din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fi acela al "călușarilor")". 358 Iuliu Zanne, în Proverbele românilor, oferă următoarea explicație pentru originea acestei locuțiuni: "a te face să-ți pierzi răbdarea ca și pândarul bostănăriei, care a ieșit din pepeni afară ca să bată pe acei care-l ocărau" (Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. 1 [1893], cu o prefață de Nicolae Constantinescu, ediție îngrijită de Mugur Vasiliu, Scara - Asociația Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2003, p. 248). Dumistrăcel adaugă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
motive, cu familia Wass, depozițiile făcute în procedura penală s-au dovedit contradictorii. Însă săvârșirea crimelor nu a fost negată de nimeni; ba chiar, în momentul în care locotenent-colonelul Dehmel, membru în Comisia germano-italiană a ofițerilor, scos din fire, îi ocăra pe cei care fuseseră prezenți la ședința comună a comisiei din 28 noiembrie 1941. Mureșenii de câmpie (Oboztelke), ofițerul de legătură ungar, căpitanul Dunst László, a recunoscut folosirea armamentului. A încercat să motiveze fapta prevalându-se de focurile trase asupra
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
mai departe adaugă: „Cei care erau în jurul împăratului Sanehedrin s-au stricat, întrucât au căzut din dreapta credință și din buna cinstire a lui Dumnezeu. S-au făcut urâți lui Dumnezeu pentru faptele lor necuvioase și rele, căci acești spurcați ocărau și huleau pe Dumnezeu că este neputincios.” Psalmul 14: „- Doamne, cine va locui în locașul Tău? Sau cine va locui în muntele cel sfânt al Tău?” „- Cel ce umblă fără prihană și lucrează dreptatea. Cel ce grăiește adevăr în inima
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
neștiute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel rău și care sunt din voia cea slobodă și din lene; ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de l-am hulit în gândul meu sau pe cineva am ocărât sau pe cineva am clevetit în mânia mea sau am scârbit sau de ceva m-am mâniat sau am mințit sau fără de vreme am dormit sau vreun sărac a venit la mine și nu l-am socotit sau pe fratele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
închin și să cânt și să preaslăvesc prea cinstitul numele Tău, împreună cu al Tatălui și al UnuiaNăscut Fiul Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne, miluiește pe cei ce mă urăsc, se ceartă cu mine și mă ocărăsc; asemenea și pe cei ce mă vorbesc de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci-i sfințește pe dânșii cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dezgoliți, n-avea totuși aerul triumfător, ci mai mult curios. Slăbea puțin strânsoarea, ca lucrurile să nu fie chiar atât de clare pe cât deveniseră, și ea începea iar să se zbată, să-l lovească, să-l scuipe și să-l ocărască după rânduială. Dacă vreun clasicist al agresiunilor sexuale l-ar fi întrebat pe Rică la ce chinuia fata în halul ăla (admițând că deținătorul secretului nu i-ar fi pocit pe loc mutra curiosului) probabil că răspunsul ar fi fost
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o "rupă cu acel duo infernal". În calitatea sa de membru neutru, Bab este învestită cu delicata misiune de mediator. Plină de curaj, ea pleacă să "le dea vestea cea bună" celor doi corupători, profitând de ocazie pentru a-i ocărî cum se cuvine. Când tinerii încearcă să se justifice, Bab se arată ofensată și le face, ca o matroană din vremurile de demult, o "ditamai scenă". Drept urmare, cei doi pehlivani care "erau acum numai lapte și miere", rușinați ca niște
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a acelora este împărăția cerurilor. Fericiți veți fi voi, cînd vă vor ocărî și vă vor urmări și vor zice tot cuvîntul rău împotriva voastră, mințind, din pricina mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri" (Matei 5, 3-12). Din prima zi petrecută la Reduit descoperă la codeținuți o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ciocni la tot pasul de acest rabin extravagant pe care unele pasaje ne lasă, destul de imprudent, să-l întrevedem: un emergumen care se și vede pe culmile gloriei, învingător de o rară lipsă de modestie (Dumnezeu nu este vărul meu), ocărându-și auditoriul ("neam de viperă"), brutal cu discipolii săi ("nu voi m-ați ales pe mine, eu v-am ales pe voi"), sfătuindu-l pe unul să nu se ducă la înmormântarea părintelui său, recomandându-i altuia să-și urască
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vor înălța curând alte ziduri făcute din ritualuri, dogme și sacramente. "Unica Biserică a lui Hristos", mai repetă și acum papa, ridicând ziduri de apărare în jurul crezului său. Iudaismul s-a născut prin decapitarea zeilor cananeeni. Isus a devenit Hristos ocărându-i pe farisei, iar prințul Gautama, Buddha, veștejindu-i pe brahmani. Niciuna din confesiunile care au proliferat pe suprafața pământului n-ar fi văzut lumina zilei dacă nu și-ar fi atacat fățiș, la un moment dat, sora mai mare
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în sensul propriu al cuvântului”. Antidotul maleficului se află în natura negativă intrinsecă, personajele opozante din basme fiind adeseori pedepsite la nivel narativ cu ... apoplexie: „daca se văzu înfruntat până întratât, iazma plesni de necaz, cum de să fie el ocărât atât de mult de o cutră de muiere”, „pe loc plesni de frică așa în cât nu se alesă șteamătă de el” (Vidra de sus - Alba). Mezinul dintre 101 frați („ala o fost năzdrăvan”) știe unde se află 101 surori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iernii și dimineața pornii la Kommandantură pentru a i le putea duce. Acolo, un polițist, citind cartea mea de vizită, în loc de a răspunde la salutul meu, mă întrebă de sunt sora lui Brătianu și, plimbându-se în spatele biroului, începu să ocărască guvernul român care maltratase pe internații germani, fără măcar a mă pofti să iau loc. Eu, ghicind intențiile lui de a mă supăra și să mă aducă la o scenă violentă, îmi luai un scaun, șezui și mă uitai în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
el. Puteam presupune. N-avea vârstă. Nu putem aproxima. Avea o mustață deasă. Vorbind pe sub ea, ai impresia că fiecare cuvânt al său conține ceva misterios, ceva definitiv. Nici privirea nu i-o puteam interpreta. Pare a se pregăti să ocărască înțelegător pe cineva. Privirea conține ceva aspru și deopotrivă ceva blajin. Un singur lucru puteam spune cu certitudine despre Gheorghe Tatomir. De-aia-mi plăcuse moșul. Că figura lui nu trădează nimic umil sau fățarnic. Deși, dacă vă uitați mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
așezat în căruță, tușa Mița - sora mai mare a mamei, stătea cu furca în fața saivanului, iar nenea Miculeț bătea ostentativ toba. Bunicul le-a opus rezistență cât a putut, iar bunica, fire mult mai aprigă și spirit năvalnic i a ocărât, ceea ce i-a îndârjit și mai tare, și s-au năpustit asupra ei, lovind-o. La trei ani s-a repetat povestea, de data aceasta a doua căruță, al doilea rând de cai, ultimele parcele de pământ fertil, lăsându-le
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
intrând cu clientul ei În odaie, biata femeie, cu vezica ei urinară șubrezită de cistite netratate și plină până aproape să crape din treapădul ei nocturn pe bulevard, s-a așe zat, de cum a intrat, pe țucal, de unde țipa și ocăra după muște riul prea susceptibil, fugit pe ușă afară și tămăduit pentru multă vreme În ardorile lui erotice. Coana Eliza, nevasta cofetarului Busuioc, era o aspidă, Înțe pată și furioasă pe mine că nu-i zic „sărut mâna“ ca ceilalți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]