616 matches
-
din același univers în care e necesară instituirea unui Conservator de Măsuri și Greutăți. Simbolurile negustoriei, comerțul ca însemn fundamental al civilizației umane sunt de asemenea coborâte în derizoriu. "Etaloanele șchioapei, al piciorului, al yardului, al vergei, al cablului, al ocalei, al merticului, al obrocului, al galonului, al dramului, al drahmei, al unciei și-al livrei englezești" se găsesc mai exact dispuse pe pereții unui chioșc, "ca niște arme din panoplia rațiunii". Codul Penal al Insulei Speranza început în a o
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Infinite. The Aesthetics of Christian Truth, Wm. B. Eerdmans Publishing Co, Grand Rapids, 2004. Hauerwas, Stanley, Against the Nations: War and Survival in a Liberal Society, University of Notre Dame Press, Notre Dame, Indiana, 1992. Hausherr, I., Hesychasme et prière (OCA 176), Institutum Orientalium Studiorum, Roma, 1966. Hegel, G.W.F., Prelegeri de filozofie a istoriei, trad. rom. de P. Drăghici și R. Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1997. Heidegger, Martin, Introducere în metafizică, trad. rom. de G. Liiceanu și Th. Kleininger
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care s-au petrecut în trecut („A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti...”), într-un timp fabulos, ireal, incontrolabil, un timp al tuturor posibilităților („pe când se potcoveau purecii cu nouăzeci și nouă de oca de fier și zburau până la cer...”). Recurgând la așa-numita „formulă a imposibilului” (P. Bogatârev), ce constă în alăturarea unor elemente care se contrazic, se exclud reciproc, formulele inițiale au menirea de a-l abstrage pe ascultător din contingent și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
pieie! Taci, bărbate, blestemate, Sui pe vatră și-ți dau lapte, Ș i-o vărguță Ca să te aperi de mâță! Zurgălăi și clopoței, Ceată, roată, măi flăcăi! Ș i ne-om duce la târg La Bârlădel. Și-om lua nouă oca de fier Si vom face seceri mari Pentru secerători tari. Și seceri mititele pentru fete tinerele, Să-ți fie drag de ele. Iar una cârnă, bocârnă Ca o babă bătrână Tare cu dreapta trăgea Cu stânga polog făcea Din polog
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
care se puse a-i da sfaturi străinului cum să-și vândă marfa. Sub privirea lui, javrele turbate îl sfâșiau pe nătângul care îndrăznise să-și recupereze desaga. În piață, călătorul era acostat de cămătari și vânat de negustori cu ocaua măsluită. Locul viermuia a marafeturi și mișmașuri... Peste tot, mustea a viclenie și mârșăvie. Tocmeala răspândea un iz acru de șarlatanie. Păcălit, străinul își căuta dreptatea în fața unui slujbaș. Dădea peste un agă nădușit care nici nu se scremea să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ar trebui să-ți spună că persoana care te ironizează, chiar te jignește uneori, de fapt te dorește. De multe ori, această persoană este o fată care se face prezentă ca din întâmplare în calea ta, dar nu ratează nici o oca zie să te critice, să te ridiculizeze în fața altor fete, a altor bă ieți sau chiar a părinților tăi. Alteori, această persoană este un profesor, un coleg mai îndrăzneț sau chiar un necunoscut care preferă să te insulte decât să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o figură de obsedat sexual. De cele mai multe ori este plin de solicitudine, agrea bil și poate avea o educație elevată; în schimb, în momentul în care agresiunea sexuală devine iminentă, își schimbă com portamentul, devenind imperativ. Dacă i se ivește oca zia, va repeta abuzul asupra aceleiași victime; ba mai mult, odată ajunsă victimă a unui abuzator sexual, persoana respectivă este predispusă să fie victimă a mai multora. Înainte de a recurge la abuz, abuzatorul va avea de surmontat mai multe obstacole
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
fînul și orzul; e ieftin prin urmare și gloria de autor. A cugeta însă cineva să-și capete o glorie pe nimic (o slavă chilipir) e ca și cînd ar voi să-și capete pîinea pe nimic. Noi nu plătim ocaua de pîine trei lei, o plătim cîteva parale, însă cată să le dăm. Așadar, deci, de unde urmează, învederat se vede că Curierul nostru nu este pretențios, și binevoiți a-l crede tot așa; căci el printr-o întreită deducție matematică
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
piciorului la acela al mâinii opuse, adică cât se poate lungi. Și, dacă tot am ajuns la stânjen, acela e În Muntenia de aproape doi metri, iar În Moldova ceva peste; Într’adevăr, moldovenii sunt mai Înalți... Să mai adăugăm: ocaua, adică cât poate duce la gură și Înghiți; vadra, cât poate ridica și căra; prăjina, cât poate prăși sau cosi Într’o zi. Doar poșta evocă altceva, cât poate fugi calul. Altfel spus, mereu și mereu, cât poate omul. Etalonul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu omul, ci planeta: metrul și prin el, litrul și kilogramul, dar și secunda; mai târziu etaloanele aveau să capete alte definiții, precum secunda oarece număr de oscilații ale radiației unui atom, adică o impersonalizare dusă la nivel universal; nici ocaua lui Cuza n’a fost o excepție, ea fiind, În fond, tot o unificare. Poate era mai uman vechiul sistem, nu și mai natural, căci și planeta, și atomul sunt tot Natură. Dar oricum era mai divers, altfel de la un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
spune cronicarul, adică dedesubt. Și recomand, cârciumarului și consumatorului deopotrivă, reînnodarea unei tradiții; sticlarului o afacere, iar bugetarului metrolog o leafă: țoiul de 50, 100, 250 de mililitri. À propos: Între timp ne-am modernizat, sau mai degrabă cosmopolizat, Înlocuind ocaua cu litrul, cotul cu metrul, sica, sabia Încovoiată, cu Kalașnicovul. Dar și țuica cu vodca, de unde se vede că cereala, mai rău, cartoful, e mai profitabilă - d’ale economiei de piață... - decât prunul... Dar tradiția, lăudabilă sau nu, dar repetată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
semilună, regina Angliei nud, Afrodita hrănindu-se cu ficatul lui Prometeu, confucianiști convertiți la Zamolxe, președintele Americii îmbrățișând secera, mutilarea lui Tito, întâlnire de gradul trei cu un chinez, un cecen în luptă la Stalingrad, Tezaurul de la Pietroasa cântărit de ocaua lui Boris, mere putrede în Danemarca, farisei în chip de mei, cuiul lui Pepelea în parlament, năpârci năpârlind, indian cu burta mare bând ceai de cucută cu aromă de whisky, lupi schingiuiți de schimbarea năravurilor, lapte de cuc în cutii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
opinci agățate de roata unui tun; un meteorit lângă cărbunii stinși într-o strachină, descântați cândva, leac pentru spaime; monedele tuturor târgurilor încheiate pe acest pământ, cu prețul șters și efigiile uitate de timp; plugul de lemn și balanța, lângă "ocaua lui Cuza" și "Istoria frumosului Arghir" tipărită în chirilică; scara șeii haiducului Darie, lângă fluiere și-un cimpoi".... etc. etc. etc. Un fantastic bric-a-brac, chemat să depună mărturie pentru "a fost odată", sub cronicărescul îndemn "să se știe". Am tipărit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cârciumi și mai ales de a alege [pe] cele frumoase, pentru ca vinul să se vândă repede” <endnote id="(43, pp. 162-163)"/>. Am văzut mândrele bând Și m-am pus și eu la rând, Cu trei mândre alăturea [...] ; Vinu-i bun și oca mică, Crâșmărița-i frumușică <endnote id="(309, p. 289)"/>. Evident, acest obicei nu a dispărut, nici În cârciumi, nici În casele boierești. Într-o casă de boier fanariot din Bucureștii Începutului de veac XIX, anume „două țigance tinere și frumușele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei vând Îndeosebi rachiu, de cele mai multe ori dres cu apă <endnote id="(378, p. 104)"/>. Acesta era Însă un obicei banal și uzual, practicat de mulți cârciumari, indiferent de etnie : „Am văzut cârciumari amestecând vinul cu apă și vânzând cu ocale cu două funduri”, scria Nicolae Filimon despre Bucureștiul Începutului de secol XIX <endnote id="(657, p. 2)"/>. În privința evreilor, legenda a pus În circulație o acuzație mult mai gravă : falsificarea băuturilor alcoolice cu ajutorul unor substanțe toxice. Câteva relatări din spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zone clare se bănuia căderea zăpezii pe vîrfurile cele mai Înalte, care se făceau, treptat, tot mai albe. Diferitele semănături cultivate de indieni cu grijă, În straturi terasate, ne-au oferit ocazia să pătrundem Într-un nou domeniu al botanicii: oca, quinua, canihua, rocoto, porumb. Am văzut oameni purtînd aceleași veșminte ca indienii din camion, În mediul lor natural. Purtau ponchouri scurte, de lînă, În culori Închise, pantaloni strîmți, trei sferturi, și sandale făcute din sfori sau din cauciucuri vechi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nămol de dat pe cap și pe picioare pentru doamne domni și domnișoare. Asta-i oricum o treabă pentru putința hipopotamului de Gilbert, care n-are cum să se descurce pe crepetul de soare cu cele o sută treizeci de ocale ale lui, deși nu e vorba că ar găsi el pe cineva dacă n-aș apărea eu sau fii-su, sau mai degrabă stă la umbră În capul falezei cu coșul cu floricele sau cu găleata cu nămol, dar una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
găsit-o în calitate și cantitate satisfăcătoare și că se distribuie după Prospectul eliberat de medicul respectiv". Cămara, în stare bună, cuprindea alimente suficiente: mazăre, cartofi, orez, porumb etc., toate cântărite, în cantități satisfăcătoare; pâinea era suficientă, existau atunci 21 ocale de carne (ceea ce revenea peste 600 g carne de bolnav în ziua vizitei). Inspectorii observă că "pânea și carnea se cumpără de două ori pe săptămână", precum și faptul că verdețurile din curtea ospiciului, după afirmația intendentului, vor fi suficiente pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Simon Sheikh: Andrea Fraser, "From the Critique of Institutions to an Institution of Critique", Artforum, septembrie 2005, XLIV, nr. 1, pp. 278-283. 147 apud Simon Sheikh: Julia Bryan-Wilson, "A Curriculum of Institutional Critique", în Jonas Ekeberg (ed.), New Institutionalism, Oslo: OCA/verksted, 2003, pp. 89-109. 148 Nina Möntmann, The Enterprise of the Art Institution in Late Capitalism, în cadrul proiectului TRANSFORM, secțiunea discursivă transversal. do you remember institutional critique?, dezvoltat de European Institute for Progressive Cultural Policies începând cu 2005, http://transform
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
biliard. 2. În 1871 „Hristodor Eliad Birtașul“ își avea localul pe „strada MăgureanuRâureanu“ (cf. TEL., an. 1, 22 octombrie 1871, p. 4, reclamă în care acesta își anunța eventualii clienți că vinde „vin negru vechi de trei ani - cu vadra, ocaua și butilia - prețul 1 sf[anț] ocaua“). 3. Strada Râureanu există și astăzi cu același nume; e o stradă cu câteva case, care pornește din dreptul Dâmboviței și urcă în pantă ușoară către Calea Victoriei, la începutul acesteia. 50 bucureștii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
își avea localul pe „strada MăgureanuRâureanu“ (cf. TEL., an. 1, 22 octombrie 1871, p. 4, reclamă în care acesta își anunța eventualii clienți că vinde „vin negru vechi de trei ani - cu vadra, ocaua și butilia - prețul 1 sf[anț] ocaua“). 3. Strada Râureanu există și astăzi cu același nume; e o stradă cu câteva case, care pornește din dreptul Dâmboviței și urcă în pantă ușoară către Calea Victoriei, la începutul acesteia. 50 bucureștii de altădată O zi mai târziu tatăl meu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
era numită o abondență. Gheața: cremă de Siberia. Scobitoarea: o baionetă. Tacâmul: un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o agricultură modernă, oferindu-și produsele și pe piața bu cureșteană (v., de pildă, o reclamă din Uniunea democratică, an. I, nr. 52, 6 ianuarie 1877, p. 4: „Unt proaspăt Ioan Brătianu, în bucăți de 50, 100 și 200 dramuri, ocaua 8 lei noi. Depozitul de vinuri E. Carada, Str. Nouă 5“). de cea mai bună calitate, erau foarte mult căutate pe piață. Deci, Brătianu era cel dintâi „boier“ care punea în comerț lucruri fabricate în ferma lui. Acesta era un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scrise. Un ministru care e aprobat de toată lumea este ministrul Justiției, Eugeniu Stătescu. Stătescu, verdele Stătescu, cum i s-a spus o viață întreagă; Stătescu, despre care Beizadea Mitică Ghica a zis în Senat: „Dacă în lume ar fi o oca de venin, trei litre sunt în Stătescu“! Stătescu, care la această apostrofă a răspuns Beizadelei: „Sunteți prea plin de persoana dumneavoastră“, în fine, Eugeniu Stătescu a trimis o lungă circulară procurorilor generali cărora, între altele, le-a indicat să respecte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
enumerate mărfurile expediate din Principate și din Bulgaria spre capitala otomană, subliniindu-se importanța crescândă a portului Galați și a importului englezesc de cherestea din Moldova. La 23 martie 1805, flota britanică din Mediterana a fost aprovizionată cu 400.000 ocale de carne sărată din Principate, iar la 17 septembrie același an, colonelul Moore sosea la București pentru a angaja tâmplari și dulgheri, necesari reparării corăbiilor angleze. în general, Marea Britanie exporta muselină, ață, postavuri și alte articole textile, cuțite, articole de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]