390 matches
-
Nistor, ministru de stat, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1923, p. 55. 18 I. Mateiu, Politica școlară a României întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, 1924, București, p. 28. 19 Emil Dandea, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în ședințele Camerei Deputaților din 31 octombrie și 1 noiembrie 1928, Imprimeriile Ardealului, București, 1928, p. 27. 20
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cum au fost cele din anul 1932, apa din bălțile Cioara, Gogoaia, Lucani și Leușeni, întinzându-se până la picioarele terasei, umezește straturile argiloase și aluvionare din subsolul acestora, provocând apariția unor alunecări de teren destul de apreciabile. Dacă în astfel de ocaziuni acțiunea vântului pune în mișcare suprafața apelor din bălți, atunci valurile lovindu-se de țărmul abrupt, îl nărue încetul cu încetul, materialul rezultat de pe urma acestui fenomen de abraziune sedimentânduse la picioarele terasei sub formă de mică plajă. Exemple frumoase în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a ales cu buza spintecată de stilet - Fântânaru a fost arestat. La interogator, Fântânaru a mărturisit că a voit să ucidă pe Rege, fiindcă el este cauza tutulor suferințelor țăranilor. Întrebat de ce n-a atentat la viața Regelui în alte ocaziuni, de pildă pe stradă, a răspuns că pe stradă Regele era întotdeauna însoțit de Regina, pe care nu voia s-a atingă. Fântânaru era un alcoolic inveterat, dar lunga campanie dusă de opoziție împotriva Regelui cât și ultimele răscoale țărănești
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
M.S. Regele însoțit de A.S. Principele Leopold Hohenzollern și de A.S. Principele Ferdinand intră în sala Adunării și, suindu-se pe Tron, dă citire următorului Mesagiu: Domnilor senatori, Domnilor deputați, Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine pururea o ocaziune fericită de a Mă pune în contact direct cu țara prin reprezintanții ei. Aceste întruniri dau totdeauna o impulsiune nouă activității noastre. Domnilor senatori, Domnilor deputați, Relațiunile noastre cu toate puterile sunt din cele mai bune. Evenimentele politice cari s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
opri asupra evenimentelor în cari ne-am aflat împinși prin necesități de forță majoră. Vom trece asemenea sub tăcere fie acțiunea militară la cari am luat parte, fie acțiunea diplomatică la care parte nu ni s-a făcut. Am avut ocaziune mai dinainte a constata că periodul tractărilor ne-a fost mai puțin priincios decât norocul armelor. Ne vom mărgini dară a expune drepturile și dorințele țării noastre pe baza rezumatului prezentat în memoriul ce am avut onoare de a supune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
propășire. De aceea-mi și iau, sfârșind, respectuoasa libertate de a supune aceste cugetări la înalta apreciere a Marelui Consiliu European și iluștrilor reprezentanți ai Majestății-Sale împăratului tutulor Rusielor, al cărui spirit înalt și inimă mărininoasă am avut așa des ocaziunea de a le aprecia în timpul petrecerii sale în mijlocul nostru. Președintele zice că Congresul va examina conștiincios observațiunile prezentate de delegații României. Reprezentanții români retrăgându-se, ordinea de zi cheamă examinarea I-ului aliniat al Art. V al Tratatului de la San
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Excelența-Sa crede că este de neîndoit că România, încercând a intra în marea familie europeană, trebuie să primească sarcinele și chiar neajunsurile situațiunii, ale cărei beneficii ea le reclamă, și nu se va mai găsi încă multă vreme o ocaziune atât de so lemnă și decisivă de a afirma din nou principiile ce fac onoarea și siguranța națiunilor civilizate. Cât despre dificultățile locale, d. prim-plenipotențar al Franței crede că vor fi mai lesne învinse, când acesta principii vor fi fost
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
colonel N. Dabija Ministru Cultelor și Instrucțiunii Publice, B. Conta Ministru de Justiție, D. Giani No. 276 1881, martie 14 propunerea făcută în cameră pentru proclamarea regatului și discuțiunile urmate atât în cameră cât și în senat în această solemnă ocaziune Ședința Camerei de la 14 martie 1881 d. general d. lecca: Ieri s a zis, negreșit din eroare, că dinastia este o plantă plăpândă în instituțiunile noastre naționale; noi credem că este un stejar ale cărui rădăcini sunt puternic împlântate in
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
P. Guérin (semnat) C. Ionescu (semnat) Gr. Zaharia 26 1917, august 12/25, Moscova. Raport al censorilor C. Nacu și general N. C. Constantinescu către Guvernatorul Băncii Naționale privind verificarea situației Tezaurului (primul transport) depus la Moscova Domnule Guvernator Cu ocaziunea deschiderii Tezaurului statului rus de la Kremlin, pentru depozitarea ultimelor valori aduse din Iași aici, am procedat și la verificarea stocului de aur depus în acel Tezaur încă din luna ianuarie 1917 și am constatat următoarele: Lădițele cu monedele de aur
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să-i prindă, deși erau de față trei din membrii legației, care au fost răniți. parastasul ortodoxiei Societatea ortodoxă a făcut un parastas pentru morții din război, deși aceste manifestări ale Didinei Cantacuzino erau ticluite ca o reclamă, nu lipsea ocaziunea de a declama un discurs și de a se pune în evidență. În împrejurările de atunci, numai dânsa, susținută de creditul lui Grigore Cantacuzino pe lângă germani, putea face o astfel de demonstrație. Pentru noi erau mișcătoare, mai întâi de toate
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și cu glasul înecat, i-a răspuns că „dacă a putut face ceva este fiindcă a fost crescut de astfel de părinți, că totdeauna tata le-a spus că nu le cere altceva decât să fie oameni cumsecade și în ocaziunile mari să-și asculte inima. Inima și-a ascultat și de rândul acesta, de aceea a reușit“. Foarte multă cordialitate și căldură. Ei nu înțelegeau însă cum am rămas în teritoriul ocupat la venirea germanilor. Le-am explicat că dr.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Stoianovici (între martori se aflau Leon și Iacob Negruzzi). Spre sfârșitul verii moare, la Fălticeni, tatăl scriitorului. Numit procuror general la Curtea de apel din Iași, Gane ține un discurs inaugural, tipărit în același an, cu titlul Discurs pronunțat la ocaziunea inaugurării anului judiciar 1869-1870. 1870. În Convorbiri literare îi apare nuvela Privighetoarea Socolei. Numit prefect de Iași, Gane demisionează în decembrie, odată cu căderea guvernului Manolache Costache Epureanu, constituit în martie. 1872. Sub guvernul Lascăr Catargiu, ca deputat de Suceava, Gane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
poartă mențiunea: (n.a.). Greșelile de tipar (numeroase!) au fost corectate în mod tacit. I.D. PAGINI RĂZLEȚE (1901) AMINTIRI DIN TIMPURILE "UNIREI" I Nu am intențiunea să fac o descriere istorică amănunțită a tuturor împrejurărilor prin care a trecut țara cu ocaziunea luptelor pentru Unire. Mi-ar trebui volume pentru aceasta și îmi lipsește în mare parte și materialul trebuitor. Vroiesc numai să reculeg amintirile mele personale despre unele fapte întâmplate sub ochii mei, la o vrâstă când impresiunele se întipăresc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
exprimăm mulțămirile noastre într-un mod mai drastic. Întru adevăr, părintele meu, deși bătrân, dar om vesel și primitor, mă însărcină să invit la masă de Sf. Neculai pe toți prietinii mei din oraș. Îmi aduc aminte că atunci, cu ocaziunea acelui banchet, am scris eu însumi învitațiunile cu litere chirilice încălecate unele peste altele după moda veche, puind în fruntea fiecărei scrisori următoarea adresă: Onorat d-sale boierului... mare agă sau mare ban, sau mare spătar, după rangul fiecăruia; singura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
activitate a fiecăruia la marea operă de constituire a Regatului, nu era drept să aibă întâietatea; nu era drept, pentru că dacă n-ar fi lucrat acei bărbați așa cum au lucrat, nici Alexandru Lahovari venit în urmă n-ar fi avut ocaziune să-și manifeste talentul său oratoric. III Pe la începutul domniei lui Vodă Cuza am fost înaintat președinte tribunalului Suceava și după un an transferat membru la curtea de întărituri din Iași, unde am stat până la desființarea ei. Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am zis și altădată, nu fac decât să reculeg amintirile mele personale și să-mi reîmprospătez impresiunile de atunci pe care nu le pot uita. O zi și o noapte a stat Vodă Cuza în Dorohoi, în care timp avui ocaziune să-l văd de aproape de mai multe ori și să apreciez distinsele sale calități. Pe cât era de rece în recepțiunile oficiale, pe atâta era de afabil și prietinos în audiențile particulare. Avea simțimente democratice și nu prea iubea așa-numita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să fac, dacă așa mi-e firea. Numai de mi-ar păstra-o Dumnezeu pănă la sfârșit! Revin la chestiune. Ziarul Convorbiri literare, organul societăței "Junimea", a văzut lumina zilei la 1 martie 1867. Câtă discuțiune a avut loc, cu ocaziunea înființărei acestei publicațiuni bilunare, este cu neputință de descris. Unii prooroceau că va cădea cu rușine după două sau trei luni din lipsă de materie, alții susțineau contrariul, între care mă număram și eu. Totdeauna am fost cam optimist. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sfârșit, cine-i acela care să creadă că copiii lui sunt sluți? Odată primul pas făcut, am prins curaj, am scris repede a doua novelă, Piatra lui Osman, care e o reminiscență a primei mele călătorii la Dorna făcută cu ocaziunea incidentului ce-am avut cu birjarul evreu, și când m-am înfățoșat la "Junimea" cu manuscriptul subsoară, aveam de astă dată mai multă încredere în mine. Multe și varii erau discuțiunile în "Junimea". Într-un rând, Iacob Negruzzi ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în Folticeni. Ne ameninți că n-om scăpa numai cu cele trimese. O! fiți îndurători!" Și așa mai departe. Apoi s-a dat lectură diferitelor compuneri în proză sau în versuri alcătuite mai toate de junimiști în gen umoristic pentru ocaziunea serbărei și prin care se lua în zeflemea pe membrii care scriau în Convorbiri și mai ales pe cei care nu scriau, pe membrii care vorbeau în "Junimea" și pe cei care nu vorbeau. Nimeni însă nu se supăra, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu drept cuvânt că cele mai mari capete-de-operă ale tuturor popoarelor sunt clare, așa de clare că oricine le pricepe. Frumosul e totdeauna simplu, ziceam noi, și aproape de mintea omului. Pe Shakespeare îl înțeleg și copiii. Din discuțiunile urmate cu ocaziunea acestor aforisme sau anaforale, cum erau poreclite în "Junimea", a luat naștere grupul celor nouă, care, dragă Doamne, nu înțelegeau nimic și al căror președinte am avut onoarea să fiu aclamat. Da, a fost pentru mine o onoare să fiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și de mine. S-a cetit mai întăi de Negruzzi corespondența cu autorii străini, apoi prostiile ce fuseseră publicate în cursul săptămânii prin diverse foi periodice, broșuri, placarde etc., spre a se lipi la dosar, și în fine scrierile de ocaziune aduse de membrii "Junimei", între care eram și eu cu o dedicație adresată lui Iacob Negruzzi, pe care îmi permit să o reproduc mai la vale, căci ea dă notă exactă a stărei noastre sufletești de atunci. LUI IACOB NEGRUZZI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ce se retrăgeau în timpul refluxului. Mult m-a impresionat la început acest fenomen al fluxului și refluxului. S-ar zice că planeta noastră e un organism viu care respiră și ea o dată în 24 de oare. Acolo aveam de asemenea ocaziunea să privesc o lume nesfârșită ce se încrucișa și se strecura dinaintea mea ca două torente ce curgeau în sens contrar și, fără voie, în fața mișcărei continue ce-mi lua ochii, cădeam pe gânduri, închipuindu-mi acest potop de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nu numai eforturi personale, să facă propagandă în cercurile boierești, în special, dar și o ambiție națională. „Românii și străinii recunosc [...] că teatrul nostru este bun și demn [...] Iată, dar, primul rezultat cu care ne mândrim înaintea străinilor, dându-le ocaziune de a face o descoperire mare pe care mulți din ei nu o așteptau, aceea că limba noastră e destul de înaintată și dezvoltată ca să poată servi de mijloc pentru interpretarea și executarea artei dramatice și cu toată înaintarea culturii străine
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
care lasă pe obraz o urmă roșiă și udă. Acest mod de sărutare se uzitează mai mult pe la țară. În fine e sărutul propriu zis, care, după cum vom vedea mai la vale, are atâtea moduri de întrebuințare câte sunt și ocaziunile cari îl necesitează“. După această promisiune tentantă, autorul găsea de cuviință să deschidă o lungă paranteză istorică, în care se pronunța în privința „originei sărutului“ și a devenirii lui peste veacuri. Citeam cu nerăbdare și frustrat această neinspirată incursiune. Eram asigu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și de influența, adeseori fatală, pe care diverse circumstanțe o pot exercita asupra cunoștințelor și amintirilor noastre. De multe ori însă, eroarea are drept cauză eficientă unele defecte în construcția noastră morală, unele infirmități, unele vicii... Aproape ori de câte ori am avut ocaziunea de a citi lucruri, pe care mă știam în măsură de a le controla și verifica prin mine însumi am dat peste exagerări și confuziuni, peste diformațiuni voite, căutate, combinate, peste lucruri care m-au făcut să descopăr fie intențiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]