308 matches
-
căsătoria civilă, permitea introducerea acțiunii de divorț de către oricare dintre parteneri și garanta egalitatea femeilor în fața legii. De asemenea, pe data de 5 decembrie 1934, femeile își câștigă dreptul de a vota, reformă care contribuie la procesul de modernizare și occidentalizare al Turciei și care atrage după sine noi oportunități pentru femei în ceea ce privește accesul la educație, dar și la obținerea unui loc de muncă mai bun. Prin acordarea dreptului de vot al femeilor, Atatürk a reușit să accelereze procesul de occidentalizare
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
occidentalizare al Turciei și care atrage după sine noi oportunități pentru femei în ceea ce privește accesul la educație, dar și la obținerea unui loc de muncă mai bun. Prin acordarea dreptului de vot al femeilor, Atatürk a reușit să accelereze procesul de occidentalizare al proaspăt constituitei Republici turce și să o diferențieze pe aceasta în mod pozitiv de alte state ale lumii .. Mai mult decât atât, Turcia a izbutit să se mențină democrată într-o perioadă în care regimurile totalitare puseseră stăpânire pe
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
și a reprezentat o formă de rebeliune împotriva statului. Mișcarea din 1980 a reprezentat și o extensie a tradiției kemaliste-construcția noilor reforme făcându-se pe baza celor adoptate de Atatürk- întrucât a apărut și ca o continuare a procesului de occidentalizare; însă pe de altă parte, a propus îmbunătățirea reformelor kemaliste și adaptarea acestora noilor realități sociale . Femeile au înțeles că trebuie să lupte pentru drepturile lor indiferent de poziția pe care o ocupau în societate, nivelul de educație sau de
Mișcarea feministă din Turcia () [Corola-website/Science/331904_a_333233]
-
Independenței” în care a descris lupta pentru independență. M. Akif a fost împotriva principiului „Arta este pentru artă” și a folosit un stil în care este des folosită religia. A fost împotriva curentului de literatură națională și s-a împotrivit occidentalizării literaturii turce, intrând astfel în conflict cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe, meditează pe teme religioase și umaniste, descrie pelerinajul la locurile sfinte pentru
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
le-a aplicat asupra culturilor orientale: filozofia istoriei, sociologia, antropologia, etc. Occidentalismul este necesar, spune Hanafi, deoarece creează premisele egalității dintre cele două culturi și deschide drumul prin care civilizațiile orientale se pot elibera de sub dominația culturală a Occidentului sau occidentalizare ("taġrīb"). Scopul acestei științe este de a scoate la suprafață rolul pe care Orientul l-a avut în modelarea umanității, rol pe care literatura de specialitate îl ignoră. Traduceri în limba arabă Namăḏiğ mina-l-falsafati-l-masīḥiyyati fī-l-ʻașri-l-wasīți (Model al filozofiei creștine a
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
în ziua de azi. Ca stil, arhitectura Ateneului Român este neoclasică, cu ornamente și detalii specifice sfârșitului de secol XIX francez. Acest stil se întâlnește la majoritatea clădirilor reprezentative ale Bucureștiului. Este o perioadă puternic influențată de arhitectura franceză, de occidentalizare, precum și de înflorirea vieții social-economice a Regatului României. Fațada dinspre vest are ca element principal porticul cu cele opt coloane ionice. Frontonul triunghiular sprijinit pe acestea amintește de vechile temple ale antichității. La baza frontonului se află inscripția „Ateneul Român
Istoria Ateneului Român. ”Dați un leu pentru Ateneu” -File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102302_a_103594]
-
Pavel și Al Doilea Isaia”, Editura Paideia, colecția emblematic, cărți de referință - filosofie, București, 2016 • Constantin Țoiu, „Jurnal intim”, versiune de "", Editura Paideia, București, 2015 Aureliu Goci, „Reactualizarea dosarului Miorița”, în „Helis”, septembrie 2006, p. 1 Theodor Codreanu, „Românitate și occidentalizare”, în vol. „A doua schimbare la față”, Princeps Edit, Iași, 2008, pp. 115-123 Ion Roșioru, „Cazul eternei Miorița”, în „Prosaeculum”, nr. 3, 2007, pp.73-74 Liviu Grăsoiu, „Demonstrație binevenită”, în „Convorbiri Literare”, noiembrie 2007, pp. 54-55 Valeria Manta Tăicuțu, „Cazul
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
o lectură laică, rațională și umană”, în „Studii teologice”, nr. 2/2012, pp. 269-272. Theodor Codreanu, „Demitizarea creștinismului ?”, în „Lumină lină”, nr. 3/2015, New York, pp.9-17 1. Demonstrație binevenită, " www.convorbiri-literare.dntis.ro/GRASOIUoct 7.html " 2. Românitate și occidentalizare, " www.axa.info.ro/istorie/romanitate-si-occidentalizare-2/ " 3. „Cartea lui Iov” într-o lectură „laică, umană și rațională”. Alexandru BULANDRA, Experimentul Iov, Ed. Paideia, București, 2008, 112p. "http://www.studiiteologice.ro/index.php?option=com adsmanager&page=show ad&adid=482&catid=51
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]