404 matches
-
m-au răpit”), de o veritabilă capacitate de a electriza sau de a Înlemni corpul: „Doi ochi porți Ce fac morți Ca niște gelați Și aruncă Tot În munci Pre amorezați...” Ioan Cantacuzino (CÎntec grădinăresc) vorbește și el de „doi ochișori” care: „... omoară și Învie”, Văcăreștii, Pann, preromanticii, toți sînt adoratori fanatici ai ochilor. Grigore Alexandrescu rezumă acest cult al privirii În poezia română: „O singură privire viața vestejește Cu lanțuri de amor”... După ochi, În scara de valori a lui
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
calificată însă bătrână, de peste șaptezeci de ani. Pe atunci așa nășteau majoritatea femeilor. Fetița nu avea nici nume și nici măcar pe cineva care să o ocrotească, care să-i pună măcar biberonul în gură. Din primul moment ne-a impresionat ochișorii ei negri ca două bobițe de piper. Ne-am îndrăgostit de ea de la bun început. Cu toată frumusețea fetiței, dacă nu i-am fi cunoscut originea, nu am fi avut curajul să o înfiem. Părinții ei: două suflete rătăcite care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nu-ți tună - dai ochii cu martori și soli ce vorbesc despre niște trăiri pentru care, noi, astăzi, cu greu încropim înțeles.” ,,Și ce încîntare pe înfriguratele degete cînd, prefirînd răveneala călduță a brazdelor mari, nimereau pe cei trei minunați ochișori învăscuiți pe o mică mărgică de sticlă, abia cît e bobul de nohot; sau, cînd, lunecînd în ispită, pe rînd, cîte unul, cercau inelușuș de fildeș țîșnit rostogol spre lumină prin vreo crăpătură de bulgăre care, fusese și el zdruncinat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
carton; celulă; ciocolată; clătite; cloșcă; coajă albă; cocoșel; coi; cuibar; depinde; dezvoltare; durere; fierbinte; fragil; fragilitate; găini; gălbenuș+albuș; geneză; ghindă; gingaș; de gîscă; greu digerabil; grijă; aș intui; istorie; împărat; kinder; maro; mic dejun; minge; munci; neted; noroc; nucleu; ochișor; om; oribil; oțet; ou de găină; papară; păsări; perfect; perfecțiune; plăcintă; poftă; prăjituri; pregătire; prietenie; proteină; renaștere; roadă; salată; Salmonella; sare; sămînță; sănătos; sărbătoare; sensibilitate; sparge; sport; surprize; taină; teamă; testicul; testicule; tigaie; țară; de țară; univers; urmaș; vacă; varză
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Tu te-ai învăli, / Eu te-oi dezvăli, / Te-i face șarpe balaur / Cu solzii de aur, / Te-i duce la ursitorul meu..."68 sau "Răsai, soare, / Frățioare, / Nu peste cârduri de oi, / Nici peste cârduri de boi, / Ci peste ochișorii mei, / Și peste statul meu, / Și peste sfatul meu, / Și peste mersul meu, / Și peste viersul meu; / Cum îi soarele luminos și frumos / Așa să fiu și eu."69 În descântecele "de ursită", focul este "un slujitor" care ascultă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
n-ajungă leac de soare. / Nici soarele nu mi-a arde-o, / Da nici vântul nu mi-a bate-o. / Nici n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
arunci La mîna dreaptă Că acolo mai este, o lină fîntînă Cu apă sălcie de-a de-ți place ție. İar lîngă fîntînă, o babă bătrînă Cu dinții de lînă Cu haină săină Și ciomagu-n mînă. Ție și-o cerea, ochișorii tăi Tu să nu ții dai Că-ți trebuie-n rai. Și ai ce să-i dai Tot un colăcel Și un gulerel cu banul din el Cu lumina din stupină Ca s-o ia...cutare În mînă. Un alt
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
miile, din milioanele care creșteau în pădurea aceea), și îi scrijelește trunchiul cu o așchie. "Vino-ncoa', uită-te bine", îmi zice în șoaptă, arătându-mi, la nivelul capului, o gaură prin care mi-e dat să văd numaidecât un ochișor care ne privește câteva secunde, sclipind, apoi dispare. Era un șoarece de pădure. Ciocăni apoi la intrarea în scorbură și șoarecele veni să-l salute ca și cum s-ar fi cunoscut de când lumea ca și cum s-ar fi cunoscut într-o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
căci mama este capabilă să vadă în feciorul ei întrupate toate calitățile fizice și morale: „Cine-a cunoscut, Cine mi-a văzut Mândru ciobănel Tras printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
general, foarte cunoscut, pare fricos și neajutorat dar, atunci cînd trebuie, se poate lupta chiar și cu elefanți uriași. Prin pivnițe și poduri i se pun multe capcane dar, de cele mai multe ori, reușește să scape. Cu mustățile sale subțiri și ochișorii strălucitori pare foarte drăguț dar, vai, doamnelor le este atât de frică de el încât, de cum îi zăresc coada imensă, se urcă repede pe primul scaun ce le iese în cale. Cu toate acestea îmi place mult acest animal. Elev
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
corect gramatical; un l în plus, tot de la lacrimă, parcă nu “dă bine”. Apoi: “N-ați văzut pe Fiul meu/ Și alui Dumnezeu?”; “Și pe alui doi umerei/ Scriși-și doi luceferei”. Uneori, parte din vers își asumă și rima: “Ochișorii lùiu,/Mura cîmpuluiu,/ Mustăcioara lùiu,/Spicul grîuluiu”. Este ceea ce ne învață Noica: “Dacă s-ar întreba cineva de ce dăm atîta însemnătate cîtorva cuvinte românești, am răspunde: pentru că aceasta „e partea noastră de cer”. Aș adăuga eu: numai pe aceasta nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu carne, ciocolata, captură de la nemți și pâinea aceea neagră și dulce, de secară, ce bune mai erau! „Malcic, malcic, rebeata, idi siuda, idi siuda, hleba!” Erau buni cu noi ostașii sovietici, scoteau fotografii de acasă cu băieți ciufuliți și ochișori iscoditori și ne umpleau brațele cu ce aveau mai bun. Rușii nu știau să ne învețe tango și vals, dacă ar fi știut, sunt sigur că ne-ar fi învățat. Ei își aruncau automatele pe iarbă, mâncau și beau vodcă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
credeam că a rămas grea, credeam că este joacă de copii, până a început să se rotunjească. Am botezat-o Măriuța și când mi-o aduce diminețile jupâneasa Stanca, mă uit la fețișoara ei bălaie și aștept să-și schimbe ochișorii de lapte să fie căprui, bag un deget pe sub horboțelele de la scufiță să-i caut părul care încă nu i-a crescut, să-l ghicesc cum este. Măriuța taichii, cui rămâi tu așa, fără mamă? Cum spuneam, neică Mihai, vreau
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Următorul pasaj din Valurile scoate în evidență această mișcare subtilă: Apoi, obosite de urmărire și de zbor, coborîră frumos, în delicată mișcare de cădere, se lăsară în jos pe copac și pe zid, și rămaseră acolo, în tăcere, chitind cu ochișorii lor strălucitori și întorcîndu-și căpșoarele cînd într-o parte, cînd într-alta; treze, atente, concentrate asupra unui obiect anume. Poate asupra unui melc în casa lui înălțată deasupra ierbii ca o catedrală cenușie, edificiu burduhănos prins în cercuri întunecate și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de...” “Da, da, nu mă lasă ea singură” “Te tot foiești ca o babă, mai bine te-ai da jos din pat și ai da drumul la găini, că pârdalnicul cel de cucoș iar a cânta. Hai, hai Rariță, fă ochișori.” Femeia s-a urnit din pat, a întins așternuturile, apoi a dat cu o cană de apă pe ochi și s-a închinat. A avut pentru un moment pornirea să treacă în camera Varvarei, dar s-a întors din drum
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
place popii, nu cumva Îți mâncăm ție pomana mai Întâi! Sandu Strănută și mai ia o Înghițitură din suc. Iar se strâmbă... Gore Îl ia pe Gicu după umeri și amândoi Îngână făcând pe pioșii: Un’ te duci tu de sub ochișorii noștri, Sănducule, cui lași tu Tămâioasa, unde găsești tu cârciumă pe lumea ailaltă? Sandu varsă sucul și cere un tirbușon. Dacă beau, să beau destul, dacă mor să mor sătul!!! 30.05.2009 Parabolica Când eram În vremea mea, șapte
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
șele Innocența-i sângerează, i se-ntunecă-mprejur. Ține mult această dulce, amoroasă nerozie. Al ei suflet se topește de-ntunericul molatec, Simte pare c-o pătrunde un piron roș de jeratec, 140Ce-o omoară ș-o turbează, o-ndeliră ș-o sfâșie. Ochișorii și-i închise, ca topită stă acum Și în vocea ei muiată pipăește nențeles. El o mîngîe, o-ncredință, că de cer a fost trimes Și menit ca s-o iubească și să-i joace dulcea glumă. "Tu! - ea zise
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu mine. Aș fi prins-o imediat, aveam niște reflexe rapide și mă gândeam că Giulia, fiind ocupată aș putea să mă adăpostesc la ea, mai ales că se lăudase cu apartamentul acela ispititor. Mă consideram nevinovat; numai Giulia, cu ochișorii aceia copilăroși băgase fitiluri; în sfârșit așa sunt unii, ghinioniști în dragoste! N-a mai vrut să mă vadă niciodată... nu știu de ce! Dar eu...? Aerul rarefiat al dimineții era neobișnuit de rece și limpede însă eu acumulasem căldură, poate
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
solexul meu este solid și sunt hotărât să nu ies prin curulețul tău arătos În zona crepusculară a canalizării din mândrul oraș Edina. Colacul drag de closet al Scoției00000000000trebuie să Încerc să nu mă mișc000000000000000 00000000000000000000000000000000000 șuierat În 00000000hai fă ochișori Bruce 00 vracii sunt cu toții niște rahați 00000000000poți să mănânci? Nu, nusă surori la orice oră. cred că poți 00000000000000000000000 O 00pentru noi ceilalți de aici dinăuntru Bruce 000000i sunt un aspect al spitalului0000000000000000000000000000000000000000000lângă mine. 000000000000000000000000000 mănâncă0000000000000000000edativ. 0000Poate că tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
vreun rău. Tot timpul se gândea la ce simt ei. Cum simt ei. Și atunci ea devenea extrem de atentă la ei, ca să-i înțeleagă cel mai bine și corect. Să le înțeleagă emoțiile, trăirile, manifestările. Timpul trecea, iar ei făcuseră ochișori și se deplasau din ce în ce mai mult. Nu doar îi hrănea și curăța locul ci foarte important era că Pisa le vorbea în continuu pe limba ei. În continuu îi mârâia. În continuu le explica, îi învăța, îi dădăcea lăsându-le în
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
fată strașnică“, murmură el fericit. Are dreptate mătușa Săftica! Copilul i-a răspuns îndrăzneț cu un zâmbet gângurind ceva. Pădurarul rămase fără glas, nu-și putea dezlipi ochii de pe fețișoara aceea, cât un pumn de mică, pe care luciau doi ochișori ca două mărgeluțe albastre. O privea îndelung și nu-i venea să creadă că-i adevărat. Tresări când văzu luminița ochilor ce-i surâdeau Anuca, fata pădurarului prietenește și valul de bucurie... oceanul clocotitor vuind în strâmta temniță a acelui
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de fierbințeală: - Chiar, le‟i văzut, tatai... pi zâni, așa, cum ti văd eu pi mata!? Pădurarul tresări, avu o ezitare pentru o clipă, apoi, ca să n-o dezamăgească, își luă inima în dinți și-i spuse privind-o în ochișorii înroșiți de arșiță: - Da, da, Frăsânica... așa, cum mă vezi și tu pe Anuca, fata pădurarului mine!... Fetița, cu obrajii în văpăi și buzele arse de arșiță, schiță doar un zâmbet... cu o umbră de îndoială... Pădurarul simți un junghi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pulsa în gâtlejul măcaleandrului... Cântecul lui părea să vestească existența unei alte lumi... o lume mult mai profundă și tainică... necunoscută nouă. Anton simți un nod în gât, își drese ușor glasul, să nu-l sperie, privindu-se îndelung în ochișorii lui gălbui... zbrr.. și, dispăru printre crengi. Din nou, în pădure, se lăsă o liniște dumnezeiască... o tăcere sfântă. Cerul încă era senin, dar peste pădure se lăsă înserarea. Ce l-o fi făcut pe Anton să întoarcă capul, n-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
decât bine. Nu că aș ști dacă are pe cineva în momentul de față, dar dacă n-are... — Dar nu se poate să te intereseze la modul serios, nu? —De ce nu? întrebă Anna. Cum am spus, de arătos, e arătos... Ochișorii ăia ai lui... și zâmbetul. Pentru Dumnezeu, femeie! exclamă Darcey punând furculița jos. Vino-ți în fire. Nu e chiar așa grozav. Spui asta doar pentru că te-ai trezit cu el pe cap ca șef. Te cunosc eu, Darcey McGonigle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]