569 matches
-
de niște hoți înarmați. Nu prea îmi plac filmele Western, așa că am închis ochii și m-am gândit la Titanic. Nici nu lovisem icebergul și eu m-am hotărât să privesc un film mai palpitant. M-am trezit deodată în mijlocul ochirii. Donny de Vito încerca din răsputeri să facă bani, așa că l-am ajutat să fure o mașină a băncii. După ce am stat cîteva episoade într-o telenovelă, am găsit de cuviință că ar trebui să mă duc acasă. Am închis
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Științe Istorice și Filologice, 1955. Mangiru, Badea, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a.. Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994. Marțian, D., P., Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. Mârzescu, George, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. Memoriile Regelui Carol I al României de un martor ocular, 1866-1869, vol. I, (Ediție îngrijită de Stelian Neagoe), București, Editura
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
op. cit. vol. I, p. 62. 589 Leon Volovvici, Ideologia naționalistă și Problema evreiască. Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor 30, București, 1995, p. 24. 590 Victor Neumann, op. cit. p. 179. 591 D. P. Marțian, Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. 592 Victor Neumann, op. cit. , p.179. 593 Un exemplu în acest sens îl reprezintă ziarul Legalitatea nr 21, an I, 27 iunie 1866, 30 mai 1866, nr. 13, 2 iunie, an I, nr.
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de vreo 22 de ani striga în fața clădirii că a văzut teroriști. Era cam agitat și avea un kalașnikov. “Stai să te-nvăț eu cum să folosești arma, dacă zici că nu ai făcut armata... Uite aici, iei linia de ochire...” I-am tras siguranța în jos la armă și i-am luat-o. “Arma mea... am luat-o pe buletin... ești terorist!” “Pleacă, mă, de-aici de nebun! Nu trebuie să pui tu mâna pe armă...” Peste vreo două-trei ore
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cum ar fi spus regretatul meu prieten Eugen Agrigoroaie. Deviem pe un drumeag îngust, dar perfect asfaltat și el. Oprim sub niște arbori stufoși, la umbră, în preajma unei construcții ceva mai vechi. Din piatră, se înțelege. Henri cercetează dintr-o ochire amplasamentul mașinii și ne face semn să o luăm după el. Ceea ce și facem. Parcurgem câțiva pași pe o potecuță, în fața căreia se vede o ușă metalică. Ca la el acasă, Henri o deschide și intră. Îl urmăm. Pătrundem
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
lină;/ Vezi cum zorile d’albe roșite/ Să ivesc cu zîmbire sărină”. în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul celui următor, întrebuințarea cuvîntului oscilează între serios și umoristic. La Eminescu, el evocă sfințenia: „Făcui.../ Din ochirile ți murdare ochiu-aurorei matinal” („Venere și Madonă”), în timp ce la Caragiale (v. „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”) e denumirea unei publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Vaslui, acolo unde Rahova se varsă în Bârlad, pe un teren care-l avantaja, făcând aproape imposibilă orice manevră a adversarului, care, așa cum se spune, s-a lăsat atras în acel loc, nepotrivit pentru o armată numeroasă. Dintr-o primă ochire, la fața locului, se poate observa de către cel care a călcat cu piciorul acele locuri, că singura șansă a unei armate care vine dinspre Bârlad la Vaslui, de la sud către nord, este să atace frontal pentru a-și face loc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
când își amintea prin ce foc a trecut, îi venea să plângă. îmi povestea cum înainte de ofensiva de la Mărășești, generalul Eremia Grigorescu stătea de vorbă cu fiecare soldat în poziția sa de luptă, verifica dacă știe să ia linia de ochire și-i îndemna pe toți mereu: Băieți, să nu lăsăm pământul țării la dușmani! Un alt veteran, pe atunci sergentul Toader Antochi își amintea cu tristețe că : în munți la Sticlărie, într-o singură zi au murit vitejește mai mult
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
disprețul către țară și oameni. Acei din cititori cărora nu le-ar ajunge extractele de mai sus și ar voi să mai aibă amănunte asupra protectoratului rusesc în Moldova îi timpul domniei lui Mihai Sturdza, îi rog să arunce o ochire asupra notei de mai jos. Ei vor găsi într-însa un foarte scurt extract din rezumatele corespondenței oficiale schimbate între domn și miniștri de o parte, cu consulul general din București, consulul din Iași, cancelarul imperiului rus și alți înalți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
tot specifice lor,inclusiv de efectele armei nucleare, instrucția focului, cu trageri în fiecare zi, cu pistoletul din dotare, din diferite poziții( nu vreau să fiu lipsit de modestie, dar pe unii a trebuit să-i învăț luarea liniei de ochire și mânuirea trăgaciului) să nu mai spun despre executarea comenzilor pe linia de tragere. In cadrul topografiei militare, a trebuit să-i învăț mânuirea busolei, a hărților militare, cu cordonate rectangulare, orentarea hărții, deplasarea după un azimut dat, orentarea în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Am fost nevoit să merg la inspectorul șef,col.Hrițan, fie iertat și el, să-mi aprobe schimbarea programului de pregătire,de câteva ori, pentru că nu bănuiam că unii ofițeri nu cunoșteau nici demontarea sau montarea pistoletului, sau linia de ochire, de și umblau cu pistolul în buzunar, sau la brâu, în foarte multe situații, atât cei de la securitate cât și de la miliție. In orice caz a fost frumos și plăcut pentru ei, mai puțin pentru mine care trebuia să pregătesc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sine. Dar ea prezintă avantajul că ține seama de întregul poem, scoțând astfel la iveală unele tendințe care s-ar putea să nu reiasă clar doar din câteva versuri. Ea mai are avantajul că permite să se observe, dintr-o ochire, deosebirile dintre diferite școli de poezie și dintre diferiți autori, în limba rusă metoda este deosebit de eficace, deoarece fiecare cuvânt nu are decât un accent (accentele secundare nefiind accente propriu-zise, ci fenomene de respirație), în timp ce în engleză, întocmirea unei bune
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sensului metafizic al cunoașterii înseamnă așezarea ei într-o ordine ce o depășește. De aceea și susține că aceasta nu este o chestiune de analiză și deducție pornind de la articulațiile interioare ale cunoașterii, ci una de viziune, de salt, de "ochire riscată" dincolo de nivelul analitic 192. Elementul la care înțelege Blaga să raporteze cunoașterea este ceea ce el numește "principiul metafizic absolut"193. Acesta este postulat printr-un salt metafizic a cărui justețe se dovedește prin consecințele sale. În perspectiva acestui principiu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu e nimic de făcut? (Jurnalul Național, 8 octombrie 2004) Silogismul Una dintre metodele substituirii prezumției de nevinovăție cu prezumția de vinovăție este folosirea silogismului. Procedeul rămâne extrem de parșiv căci nu tot omul de bună credință poate deosebi, de la prima ochire, substituirea unui silogism adevărat cu unul fals. Prin anii ’70, un poet scria cam așa: „Toți oamenii au problema Veneției./ Numai venețienii nu au problema Veneției./ Deci, venețienii nu sunt oameni”. Cum poetul mai semnase și versul „Miroase a sarmale
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
povestirilor lui”. G.Panu precizează că un nou venit la Junimnea s-ar fi așteptat să vadă „O societate literară gravă, cu statute, prezident și viceprezidenți, fiecare luând cuvântul după numărul înscrierei.Și când acolo ce vedea? Vedea la prima ochire o societate aproape de nebuni, fiindcă veselia, glumele și râsul erau aproape în permanență, iar membrii se tratau între ei cu cea mai mare familiaritate”. Era „...o dezordine plăcută și spirituală...fiecare vorbia ce-i plăcea și tonul dogmatic nu era
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
zice-se, cu un tractorist, ori al Ilenei B., cu a cărei surioară mă plimbam fudul, dav-nîm-davno, prin fața Universității bahluviene, la vremi de admitere. Peste ultima, peste Ileana, dădurăm, Adrian & eu, cu crucea puțin înainte de a merge să tragem o ochire solarei cruci aduse tocmai din Maramureș pentru a marca și înstruța locul veșnicului repaos al empiriei aureliene: tînăra scriitoară, fostă elevă a celui dispărut, receptase tocmai nu știu ce premiu literar... ...Am firitisit-o și ne-am preumblat încă o dată prin lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ori spirituală, s-a cam ales praful cultivat acum în discursurile mediatice ale celebrilor zilei. Construcția celebrității nu mai pariază pe valoarea operei, ci, mai ales, pe imagine. De aici toate păcatele pe care le putem deconspira, la o repede ochire, în cei ce ne sunt promovați ca fiind celebrii triburilor profane din Cetate! Pentru mine, a scrie și a face cercetare de sine e o terapie din ce în ce mai sigură pentru a deveni. Trebuie să ai o mare trufie să crezi că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Iași, de menționat tinerescul Dialog; la București Cenaclul de luni și Amfiteatru. În a sa Istorie a literaturii române (III, 1987), Ion Rotaru, exeget foarte informat, se referă, bunăoară, la Generația mijlocie, "pierdută", dar "recuperată", ori întreprinde o Repede ochire asupra generației noi, numită și "80" sau "81". După revoluționarul an '89, grupări și regrupări se proiectează pe fundalul febril al epocii actuale. Înzestratul poet basarabean Emilian Galaicu-Păun vorbește pasional de Poezie după poezie, făcând elogiul postmodernității. Iată-l demonstrând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prin contribuțiuni bănești instituții care tind la răspândirea culturii naționale” (Foaea... nr.9,10 și 11, Anul III, 1867, p.312). Dar presa, ziare ale vremii, existau? În Foaea... nr.1 și 2 pe ianuarie și februarie 1868, făcând o „ochire peste anul 1867” se reținea că „numai la românii din Austria au existat în anul 1867 cinci ziare politice și șase literare și anume: în Brașov Gazeta Transilvaniei, în Sibiu Telegraful Român, în Blaj Archiv pe'ntru filologieși istorie, în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Eu vin și îmi pun problema europenității acestor volume, a cărților autorilor mari cât de mult se înscriu ele în tendințele momentului din lume? Nu mă neliniștește poezia mimeticilor care se văd, pe care îi recunoaștem sau nu dintr-o ochire, ci situarea poeziei românești pe care noi o considerăm valoroasă într-o marginalitate. Nici Hugo Friedrich, nici Harold Bloom, nici măcar Matei Călinescu nu trec în listele lor poeți români. Văd mai nou, într-un articol al lui Gheorghe Grigurcu din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar întru binele interviului simulaseși că ignori. Te-ai mutat de la Iași la Focșani. E și un cântecel: "Azi în Iași, mâine-n Focșani...!", nu? Crezi că Milcovul "golit dintr-o sorbire" e mai curat decât Bahluiul simiradinizat dintr-o ochire? Gândirostiviețuiesc sub ius valachicum, atât de pastoral: azi în Iași, mâine-n Focșani, poimâine la Strasbourg și răspoimâine în urbea Bahluviașiotă, că nu degeaba mi-or fost rudele, strămoșii, vecinii ori nănașii... oieri, păcurari, ași ai navetizărilor, cuintesențiale, între munte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ca un "reprezentant al generației postpașoptiste" el inaugurând în presa acelui moment "critica socială radicală", devenind astfel "fondatorul doctrinei naționale", "într-un veac prin excelență al națiunilor" și realizând "pentru prima dată un corpus coerent de principii naționale". O rapidă ochire face Daniel Ciurel în etapele de receptare critică a publicisticii eminesciene, de la Ibrăileanu, care face o primă periodizare a ei, vorbind de trei "faze" ale dezvoltării, până la D. Vatamaniuc el stăruind asupra a trei etape ale gazetarului și Mihai Dorin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în exprimarea, în comentariul exegetic pe care-l face, aflat într-o suferință de rigoare a judecății. Căci apelul la un limbaj pedestru, ca să nu spun de o uzualitate... stradală, duce judecata de valoare în marginea kitschului: "... poezia rămâne o ochire adâncă...", "...pornirile nuizabile ale junișcanilor...", "poetul care catadicsește să-și arunce privirea...", "ochindu-și dintr-o parte opera...", "... conceptul de viață al poeților-înaintași amestecați sub lespezile cele reci și uriașe ale vremilor amestecate...", "Eminescu găsea cu potriveală să vorbească..."; "... mahmurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
le dea la toți, nici îndestul răgaz ca să răspundă la toate întrebările și felicitările. În ochii tuturor el devenise un erou. Frumoasele fiice ale Albionului care se preumblau de obicei așa de înțepate pe malul mării fără să arunce o ochire asupra vreunui muritor, de astă dată uitându-și mândria de rasă nu știau cum să străbată prin mulțime, pentru a vedea de aproape pe vestitul înotător, a-i vorbi, a-l felicita, a-i strânge mâna cu efuziune; iar una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
La redeșteptare, m-am scoborât împreună cu tovarășul meu înapoi la Lucerna, am mai vizitat împreună faimosul leu rănit amintitor devotamentului cu care garda șvițeriană a lui Ludwig al XVI-lea a căzut jertfă credinței sale, am mai dat o ultimă ochire frumosului lac verde și frumoșilor munți înconjurători și am plecat apoi spre lacul de Constance, cel mai mare din Șvițera, pe care, curmezișindu-l, am avut iluzia mărei; am vizitat cataracta Rhinului de la Laufen, cea mai impunătoare din Europa prin volumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]