994 matches
-
dintr-o serie de trei. În fața amenințărilor cu pierderile masive de abonați venite din partea cititorilor, directorul ziarului a încetat să-l mai susțină pe Zola. Din aproape în aproape, în perioada sfârșitului lui noiembrie și începutului lui decembrie 1897, scriitorii Octave Mirbeau, al cărui prim articol a apărut la trei zile du§ă cel al lui Zola și Anatole France, universitarul , bibliotecarul de la École normale supérieure , care i-a convins pe și pe , autorii lui "", pe al cărui director îl cunoștea
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
fi pusă”, repetată de zeci de ori înainte ca avocații lui Zola să pună vreo întrebare ce avea potențialul de a ataca fondul problemei. Zola a fost condamnat la un an de închisoare și la o amendă de , pedeapsa maximă. Octave Mirbeau a plătit din buzunarul său , reprezentând amenda și cheltuielile de judecată, la 8 august 1898. Severitatea verdictului este imputabilă atmosferei de violență ce a înconjurat procesul: „surescitarea auditoriului, exasperarea mulțimii masate în fața Palatului de Justiție erau atât de violente
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
pentru cor) trebuie să urmeze anumite rigori. Exemple de astfel de cântăreți (cu voce adultă de sopran) sunt: Radu Marian (sopran moldovean) și Michael Maniaci (sopran american). Ambitusul „de bază” al unui sopran corist se întinde de la nota mi din octava întâi până la nota sol din octava a doua; o voce mai dezvoltată poate coborî până la do central (sau chiar până la nota si din octava mică) și poate atinge nota la din octava a doua. În cazul unui cor format din
Sopran () [Corola-website/Science/331818_a_333147]
-
rigori. Exemple de astfel de cântăreți (cu voce adultă de sopran) sunt: Radu Marian (sopran moldovean) și Michael Maniaci (sopran american). Ambitusul „de bază” al unui sopran corist se întinde de la nota mi din octava întâi până la nota sol din octava a doua; o voce mai dezvoltată poate coborî până la do central (sau chiar până la nota si din octava mică) și poate atinge nota la din octava a doua. În cazul unui cor format din mai multe partide de voci, distanța
Sopran () [Corola-website/Science/331818_a_333147]
-
Maniaci (sopran american). Ambitusul „de bază” al unui sopran corist se întinde de la nota mi din octava întâi până la nota sol din octava a doua; o voce mai dezvoltată poate coborî până la do central (sau chiar până la nota si din octava mică) și poate atinge nota la din octava a doua. În cazul unui cor format din mai multe partide de voci, distanța (intervalul armonic maxim admis) între sopran și vocea aflată imediat dedesubt - de obicei, alto - este de cel mult
Sopran () [Corola-website/Science/331818_a_333147]
-
sopran corist se întinde de la nota mi din octava întâi până la nota sol din octava a doua; o voce mai dezvoltată poate coborî până la do central (sau chiar până la nota si din octava mică) și poate atinge nota la din octava a doua. În cazul unui cor format din mai multe partide de voci, distanța (intervalul armonic maxim admis) între sopran și vocea aflată imediat dedesubt - de obicei, alto - este de cel mult o decimă (terță peste octavă). ii soliști au
Sopran () [Corola-website/Science/331818_a_333147]
-
nota la din octava a doua. În cazul unui cor format din mai multe partide de voci, distanța (intervalul armonic maxim admis) între sopran și vocea aflată imediat dedesubt - de obicei, alto - este de cel mult o decimă (terță peste octavă). ii soliști au ambitusul mult mai larg, atât în grav (se poate merge până la nota sol, chiar fa# din octava mică), cât și în acut (unde se poate ajunge până la nota re, mi sau chiar fa din octava a treia
Sopran () [Corola-website/Science/331818_a_333147]
-
maxim admis) între sopran și vocea aflată imediat dedesubt - de obicei, alto - este de cel mult o decimă (terță peste octavă). ii soliști au ambitusul mult mai larg, atât în grav (se poate merge până la nota sol, chiar fa# din octava mică), cât și în acut (unde se poate ajunge până la nota re, mi sau chiar fa din octava a treia). Există multă muzică scrisă pentru vocea de sopran (mai exact, soprano castrato), de pe vremea când se obișnuia utilizarea castraților - o
Sopran () [Corola-website/Science/331818_a_333147]
-
terță peste octavă). ii soliști au ambitusul mult mai larg, atât în grav (se poate merge până la nota sol, chiar fa# din octava mică), cât și în acut (unde se poate ajunge până la nota re, mi sau chiar fa din octava a treia). Există multă muzică scrisă pentru vocea de sopran (mai exact, soprano castrato), de pe vremea când se obișnuia utilizarea castraților - o voce care nu mai există, având în vedere faptul că practica castrării a fost abolită înaintea sfârșitului secolului
Sopran () [Corola-website/Science/331818_a_333147]
-
Italia, acordajul folosit fiind la, re, sol, si, mi, de la coarda groasă spre cea subțire, asemeni acordajului standard folosit în ziua de astăzi pentru primele cinci corzi (a șasea coardă este acordată la aproximativ 82 Hz, nota mi, cu două octave mai jos decât prima coardă). În acea perioadă, gâtul chitarelor avea rareori mai mult de opt taste (restul erau montate, ca și la chitara modernă, deasupra corpului), dar ulterior s-au construit chitare cu zece, douăsprezece și uneori mai multe
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
Când cântă la chitară, muzicianul apasă corzile pe tastieră pentru a le scurta lungimea efectivă. Apăsând o coardă la jumătatea lungimii ei, se obține o frecvență de vibrație de două ori mai mare decât cea a întregii corzi, adică o octavă mai înaltă decât frecvența fundamentală a corzii. Ca să poată fi auzit, sunetul produs de o coardă trebuie amplificat. Aceasta se face de obicei cu ajutorul unei cutii de lemn, numită cutie de rezonanță și care formează corpul chitarei. În anii 1930
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
cu chitarele acustice; diferența este introducerea unui microfon și (de regulă) a unui egalizator, ambele atașate corpului chitarei. Din punct de vedere al registrației, chitara se înscrie în registrul bas prin limita inferioară a acordajului tipic, anume sunetul mi din octava mare. În ciuda acestui fapt, numele de „chitară bas” s-a consacrat instrumentului derivat, construit începând din perioada interbelică, acordat cu o octavă mai jos (aflat, în realitate, în registrul contrabas). Există chitare cu de la două până la peste zece coarde. Pentru
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
al registrației, chitara se înscrie în registrul bas prin limita inferioară a acordajului tipic, anume sunetul mi din octava mare. În ciuda acestui fapt, numele de „chitară bas” s-a consacrat instrumentului derivat, construit începând din perioada interbelică, acordat cu o octavă mai jos (aflat, în realitate, în registrul contrabas). Există chitare cu de la două până la peste zece coarde. Pentru o chitară „standard” (en. "prime guitar") se folosesc cel mai frecvent șase corzi (acordate astfel, de la grav la acut: mi, la, re
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
în ultimii ani se bucură de o popularitate tot mai mare ca instrument de sine stătător, a fost inventată de Narciso Yepes. În schimb, chitarele bas folosesc cel mai frecvent patru corzi (acordate mi, la, re, sol, exact cu o octavă mai grav decât în cazul chitarei standard). Totuși, de la finele anilor șaptezeci începând, s-au răspândit tot mai mult chitarele bas cu cinci sau chiar mai multe corzi, care pot atinge registrul subcontrabas. Chitarele pot fi numite și după genurile
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
ca fiind o interpretă a cântecelor altor persoane, preluând și interpretând cântece ale unor artiști precum The Beatles, Jackson Browne, Bob Dylan, Woody Guthrie, The Rolling Stones, Pete Seeger, Paul Simon, Stevie Wonder și mulți alții. Vocea sa are trei octave și un vibrato rapid, ușor de recunoscut. Un prieten al tatălui său, i-a dăruit lui un ukulele. Învățând patru acorduri, Baez reușește să cânte cântece în stilul rhythm and blues, muzica pe care o asculta mai tot timpul. Cu
Joan Baez () [Corola-website/Science/315176_a_316505]
-
Astfel, în 1835, a fondat "Pioasa Societate a Misiunilor" care va deveni "Societatea Apostolatului Catolic", creată pentru animarea grupurilor de preoți și laici lucrând la acțiunea catolică De altfel, încă din 1836, "Părintele Vincenzo Pallotti" a început să promoveze respectarea "octavei Epifaniei", care și în prezent este celebrată; scopul său era un semn de apropiere de bisericile orientale. Vincenzo Pallotti a murit prematur, la 22 ianuarie 1850, când nici nu împlinise 55 de ani, ca urmare a unei răceli. Opera sa
Vincenzo Pallotti () [Corola-website/Science/318065_a_319394]
-
cu dimensiuni puțin mai mari și sunet mai grav. În anii '40 a fost creat modelul bariton. Acordarea standard pentru ukelelele soprano, concert și tenor este în C, adică g'c'e'a ". Uneori coardă g esta acordată într-o octava mai înaltă, în timp ce alții preferă coardă g o octava mai jos. Ukulelele bariton este, de obicei, acordat d g b e'. Un alt tip de acordare utilizată pentru ukulele este acordul soprano D: a' d' f# b'. Acest lucru da
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]
-
În anii '40 a fost creat modelul bariton. Acordarea standard pentru ukelelele soprano, concert și tenor este în C, adică g'c'e'a ". Uneori coardă g esta acordată într-o octava mai înaltă, în timp ce alții preferă coardă g o octava mai jos. Ukulelele bariton este, de obicei, acordat d g b e'. Un alt tip de acordare utilizată pentru ukulele este acordul soprano D: a' d' f# b'. Acest lucru da un ton dulce în ukulelele mai mici. Acestea sunt
Ukulele () [Corola-website/Science/325743_a_327072]
-
(n. 24 februarie 1995, Județul Bacău) este un tânăr contratenor, cu un ambitus de 5 octave și o terță mare care a cântat alături de Sarah Brightman, Al Bano, Gregorian, Amelia Brightman, Operă Română din Cluj, Felicia Filip,Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu etc. Narcis s-a nascut pe 24 februarie 1995 în localitatea Barați din județul Bacău
Narcis Iustin Ianău () [Corola-website/Science/322187_a_323516]
-
(în ) este un roman scris de Jules Verne din seria Călătorii extraordinare și publicat în 1864. Apărut inițial în format in-18 pe 25 noiembrie 1864, a fost reeditat în format "in octavo" pe 13 mai 1867. Textul din 1867 diferă de cel din 1864, având două capitole suplimentare. După descoperirea unui manuscris vechi cu rune, un savant, nepotul său și ghidul lor întreprind o călătorie spre centrul Pământului, folosind pentru asta un
O călătorie spre centrul Pământului () [Corola-website/Science/303612_a_304941]
-
început o referință necesară pentru poeții spanioli, care de atunci n-au putut ignora revoluția metrică și estetică realizată de Garcilaso, care a introdus, alături de Juan Boscán și don Diego Hurtado de Mendoza o serie de strofe (terțet, sonet, liră, octavă regală, endecasilabi liberi, cântec în „"estancia"”, adică o strofă formată din mai multe de șase versuri endecasilabe și heptasilabe, care rimează în consonanță cu liberul arbitru al poetului, și a cărei structuri se repetă de-a lungul poemului), versul endecasilab
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
sau comitele unei cetăți, cum ar fi Teiuș. Ca reprezentant al autorității comitatense, alături de juzii nobiliari, Nicolae de Șmig ar fi avut atribuții judecătorești. Locul de întrunire al scaunului de judecată al comitatului Alba era Sântimbru, întrunirile fiind ținute la octavele (a opta zi) unor sărbători religioase importante. Competența de judecată a comitelui și a juzilor nobiliari se limita la pricinile mărunte, care țineau mai ales de domeniile nobiliare și vizau populația nenobilă. Ei primeau o parte din gloabele (taxele) impuse
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
este una dintre cele mai îndrăgite operete ale lui Kálmán, multe pasaje muzicale fiind fredonate și astăzi. Rod al colaborării fructuoase dintre compozitor și echipa de libretiști Julius Brammer și Arthur Grunwald, subiectul - bazat pe Românul unui tânăr sărac de Octave Feuillet - cucerește prin verva și intrigă. Montarea acestei operete la TNO își propune să apropie spectatorul modern de frumusețile operetei clasice, a cărei valoare rezista în vâltoarea timpurilor actuale. "Valsul nu se demodează niciodată; ne urmărește tot timpul și, din
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
este o operetă în trei acte compusă de compozitorul maghiar Emmerich Kálmán. Libretul, de Julius Brammer și Alfred Grünwald, se bazează pe „Romanul unui tânăr sărac" de Octave Feuillet. Premiera a avut loc pe 24 februarie 1924 la Viena, la "Theater an der Wien", sub titlul german "Gräfin Mariza". Prima reprezentație a spectacolului în România a fost cu trupa lui Nicolae Leonard, în anul 1927. La Teatrul Național
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
au fost descoperite atunci în unsprezece grupe care au fost bazate pe aceleași proprietăți fizice. Newlands a remarcat că existau multe perechi de elemente asemănătoare care difereau printr-un multiplu de opt în numărul atomic. Totuși, a sa "lege a octavelor", asemănând această periodicitate a numărului opt cu scara muzicală, a fost ridiculizată de către contemporanii săi. Abia în secolul următor, odată cu apariția teoriei legăturilor de valență a lui Gilbert N. Lewis (1916) și teoria legăturilor octeților a lui Irving Langmuir (1919
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]