337 matches
-
este inseparabil de energia lui Felipe Buonarotti: lecția sa este în egală măsură organizatorică și ideologică. Revoluționarii devin, odată cu noul secol, o avangardă a umanității. Iar societățile secrete sunt mediul instituțional în care se cimentează solidaritățile transnaționale. Contaminate de fascinația ocultismului și îndatorate masoneriei, societățile secrete educă și inspiră. De la carbonari până la mazzinieni, romanticii revoluționari ai veacului al XIX-lea trăiesc în această lume subterană, dominată de propriile sale coduri și venerând propria sa divinitate. Dincolo de naivitatea grandilocventă a retoricii, gesturile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
se face prin sacrificiu, răscoala lui Tudor și a lui Horia capătă dimensiuni mitice. Istoria noastră națională este cea a lui Ștefan, a lui Ion Vodă cel Cumplit, Decebal, Basarab, Bogdan și Neagoe. Istoria fiind cea medievală, stă sub semnul ocultismului și al magiei; sunt invocați inorogul, balaurul, licorna, formica, grifonul, vasiliscul, faraoanca, zimbrul, pasărea măiastră. Istoria se confundă cu legenda. Balaurul simbolizează moartea, distrugerea, cruzimea. Sfânta Moldovlahie stă sub semnul demoniac al balaurului: "Domnule Basarabie/ plânge merele furate de-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a lui Ștefan, Ion Vodă, Decebal, Basarab, Bogdan, Neagoe, importanți în războaie pentru închegarea și consolidarea neamului, dar și pentru faptele lor de cultură. Cu exces de rafinament în expresie este prezentată istoria medievală într-o simbolistică clară, sub semnul ocultismului și al magiei: Inorogul, balaurul, Licoarna, Formica, Vasiliscul și Faraoanca, Zimbrul, Pasărea măiastră, Grifonul, visează întemeierea Țării Românești, vremile lui Vlad Țepeș, Ion Vodă, războiul de in-dependență, dezvoltate în personificări ciudate, cu onomastică neobișnuită până la manieră. Cărțile populare, cronicile, atmosfera
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
alte lucruri, în primul rând de ambițiile ei literare. În același an, 1922, cel de-al douăzecilea, schițase primul plan a ceea ce vor deveni până la urmă două din capodoperele ei, Memoriile lui Hadrian, atunci numit Antinous și povestea ei de ocultism renascentist Piatra filozofală, intitulată atunci Contra-curenți. Recunoștea că în domeniul culturii antice și renascentiste cunoștințele ei erau prea fragmentate pentru a termina cartea și, în 1921, a transformat Contracurenții în trei nuvele: După Dürer, După El Greco, După Rembrandt dându-le
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
scrierilor lui Flaubert nu ar putea fi separat bucată cu bucată de geniul lui. I-a plăcut în special ambivalența sexuală sau cel puțin flexibilitatea sexuală a personajelor principale sau secundare ale lui Flaubert. raționali, dar recurgând la magie sau ocultism. Ambele grupuri erau preocupate de dragoste ca răspuns la acest simț al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
răspuns la acest simț al vidului crepuscular care l-a fascinat pe Flaubert, iar acum o fascina pe Yourcenar. Printre multele varietăți de stoicism era cel al lui Lucrețiu, care stătea în fața vidului fără recuzită și evita orice formă de ocultism. A fost un atomist materialist. Crezul lui, rezumat în marele său poem filosofic De rerum natura (Despre natura lucrurilor) a dezvoltat trei tendințe principale. Prima, credința că întreg universul constă din atomi, care se combină la întâmplare pentru a da
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
terminat Memoriile lui Hadrian, în 1951, clasiciștii au completat lacunele, arătând cât de mare fusese gama de răspunsuri stoice în secolul al II-lea; cum stoicii au fost influențați de răspândirea creștinismului; și arătând rolurile jucate de magie și de ocultism. Unii au mers atât de departe încât să susțină că secolul al II-lea fusese epoca lui Saturn, în întregime aflată sub semnul disperării și melancoliei, în timpul căruia omenirea se simțise atât de abandonată încât a recurs la toate soiurile
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ele și au făcut un melanj. Atât păgânii cât și creștinii le-au practicat pe amândouă. O mare parte din confuzia epocii s-a datorat lipsei de linii clare de demarcație între ele. exprimat în toate tipurile de magie și ocultism. Secolul al II-lea își pierduse toată coerența și devenise așa cum W. H. Auden caracteriza lumea modernă între cele două războaie mondiale, "Era Anxietății"52. Convertirile de la păgânismul roman la noul creștinism erau frecvente; familiile erau sfâșiate de aceasta. Omul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
aproape pe deplin homosexual); o melancolie întinsă pe viață l-a predispus la ipohondrie și alte boli psihosomatice (aici în secret și insidios Yourcenar s-a proiectat pe sine, o ipohondră pe viață și o depresivă); un interes profund în ocultism tradiția orfică, misterele eleusine, magie; și o preocupare față de moarte de la mijlocul vieții încolo. Yourcenar a descâlcit în mod ingenios semnificația celor cinci componente ale lui Hadrian: introspecția, discreția, bisexualitatea, alunecarea spre magie și miraculos după moartea lui Antinous (ca și când
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
unde ea și Grace se hotărâseră să meargă. Și-a structurat eseul în două părți egale: o evaluare generală enumerând motivele pentru care Mann devenise, chiar înainte de moarte, un scriitor clasic; a doua parte oferind o analiză a magiei și ocultismului lui. Cea de-a doua parte din această anatomie a umanismului filosofic al lui Mann a fost principalul obiectiv al lui Yourcenar. Ocultul îl atrăsese pe biograficul Hadrian, absorbise fiecare aspect al vieții lui Zenon, iar Yourcenar l-a văzut
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
primele ore ale dimineții, lucrând în cursul nopții, Marguerite trebuie să fi simțit în numeroase ocazii că fusese cu Zenon în mai multe feluri. Cărțile au fost unificate prin mai mult decât conținutul lor filosofic: ambii protagoniști erau obsedați de ocultism și misticism, ambii au fost tentați să se sinucidă. Într-un sens semnificativ, Yourcenar s-a eliberat până la urmă de ambele personaje în 1968, după patru decenii de schițări și revizuiri. În mințile cititorilor săi, mai mult decât cei doi
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Prin asta ea a fost o voce complet originală. Hadrian reușește atât în domeniul public cât și în cel privat, ca împărat și amant, prin refuzul lui ferm de a se preda forțelor rațiunii. Viața lui Zenon este cufundată în ocultism; acesta, la rându-i, îl salvează de la Inchiziție și îi permite să înțeleagă de ce sinuciderea e cea mai bună dintre opțiunile lui. Propriile memorii și corespondența lui Yourcenar cu alții dezvăluie femeia care a fost în linii fundamentale: iscoditoare și
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
1953-1955 (Frankfurt, 1995), p. 537. 70. Corespondența se află în Colecția Harvard; vezi Sarde, Michel, et al., Marguerite Yourcenar: Lettres à ses amis et à quelques autres (Paris: 1995), pp. 143-144. 71. Heilbut, Thomas Mann, p. 467. 72. Umanism și ocultism la Thomas Mann, trad. Grace Frick, în The Dark of Piranesi and Other Essays, (New York, 1984), p. 217. 73. Jens, Thomas Mann Tagebűcher: 1953-1955, (Frankfurt, 1995), p. 313. 74. Yourcenar, The Abbys, trad. Grace Frick, (New York, 1976), p. 11. 75
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
au afirmat cu mai multă sau mai redusă intensitate, cu ecouri mai puternice sau mai stinse în plan social numeroase concepții spiritualiste cele mai multe ezoterice sau cu componente ezoterice. Ele își au originea în antichitatea egipteană și indiană, fiind continuate de ocultismul medieval și modern (7). Dezvoltarea științei în secolul al XIX-lea, ca și progresele tehnicii bazate pe rezultatele cercetărilor experimentale, au condus la o creștere a prestigiului științei, a filosofiei materialiste (de diverse nuanțe) și la o scădere a încrederii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pildă, Swami Vivekananda. Unul dintre aceștia, Rudolph Steiner, a elaborat și o teorie proprie asupra educației, pusă, din 1919, în aplicare de așa-numitele "Școli Waldorf" . RUDOLF STEINER (1861-1925), provenit dintr-o familie protestantă, a manifestat de tînăr interes pentru ocultism, iar în 1901 a devenit membru al secției germane a Societății Teosofice, societate care susține putința cunoașterii nemijlocite a esenței lui Dumnezeu printr-o intuiție mistică, printr-o iluminare. Într-un timp relativ scurt publică mai multe lucrări filosofice prin
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
valide, în timp ce fizica, marea beneficiară a metaforei carteziene a ceasornicului, a trecut prin câteva revoluții epistemice de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu un anume grad de ocultism (Verlet, 2007). Desigur, așa cum am spus, mai degrabă putem vorbi despre un ridicat grad de convenționalism care explică faptul că piața este practic un mecanism care testează raționalitatea. Motivația acestui lucru denotă că marii clasici au considerat piața ca fiind
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cred în predicții prin semne astrologice, horoscop, 24% dau răspunsuri afirmative, 3% non-răspunsuri; Există și alte sondaje realizate pe această temă, cu rezultate semnificative. De pildă, în martie 1990, Médiatrie Diapason face un sondaj asupra misterelor, paranormalului, imaginarului, viselor și ocultismului, pe un eșantion de 2247 de tineri. Concluzia cercetării este că tinerii sunt mult mai deschiși fenomenului paranormal și imaginarului decât adulții. Scorurile au fost următoarele: • 43% dintre tineri cred în ghicitori/divinație, spre deosebire de 27% adulți; • 37% cred în chiromanție
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
subiecților investigați crește. La fel se întâmplă și în cazul "explicațiilor" construite pe baza ședințelor divinatorii. Ele pot deveni destul de elaborate, sub forma unui sincretism la nivelul limbajului: persoanele mai școlite folosesc termeni psihologici, filosofici, teologici, din domeniul parapsihologiei și ocultismului. Aceasta, deoarece divinația e asemenea unei științe complexe și ascunse neinițiaților. Un alt exemplu provine din interviurile realizate. Prezicătoarea era absolventă de psihologie și a declarat deschis că studiile universitare au ajutat-o foarte mult în divinație. "Eu sunt absolventă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care multe pot depinde de voința, credința și priceperea umană. 13.2.3. Retorică, expresivitate și sugestionabilitate Lucrurile stau similar și în cazul retoricii. Înainte de a face obiectul de studiu al specialiștilor, retorica a avut o formă populară înrădăcinată în ocultism. Hermes Trismesgistul, Jakob Böhme și mulți alții s-au ocupat de importanța retoricii în scrierile lor hermetice. Există așadar o variantă științifică și elaborată a acesteia, dar și una populară, neelaborată, caracterizată prin simplitate, polisemantism, una care lasă loc metaforei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1975. CĂLINESCU, Matei, Cinci fețe ale modernității, București, Ed. Univers, 1995. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative, București, Ed. Economică, 2004. CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, București, Ed. Artemis, vol. II, 1994. CIACHIR, Dan, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. CICERO, Marcus Tullius, Despre divinație, traducere de Gabriela Haja și Mihaela Paraschiv, studiu introductiv și note de Mihaela Paraschiv, Iași, Ed. Polirom, 1998. CIORAN, Emil, Singurătate și destin, București, Ed. Humanitas, 1991. CIUBOTARU
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
religiilor, traducere de Mariana Noica, cu o prefață de Georges Dumézil și un cuvânt înainte al autorului, București, Ed. Humanitas, 1992. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, traducere de Alexandra Beldescu, prefață de Georges Dumézil, București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
populară românească, București, Ed. Minerva, 1983; Elena Niculiță-Voronca, Datinele și credințele poporului român, vol. I, Cernăuți, 1903 etc. 50 Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, op. cit., p. 257. 51 Georges Balandier, Le Détour. Pouvoir et modernité, Paris, Fayard, 1985. 52 Ibidem. 53 Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997, p. 79. 54 Edgar Morin, apud Mircea Eliade, op. cit., p. 81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
77). 176 Henri Broch, Au cour de l'extraordinaire, l'horizon chimerique, Bordeaux, 1991. 177 Bernard Lahire, "Les limbes du constructivisme", în rev. Contretemps, nr. 1, Paris, 2001 face o critică a derivelor subiectiviste din sociologie. 178 Dan Ciachir, "Urâciunea ocultismului", în ziarul Ziua, miercuri, 28 septembrie, 2005. 179 Ibidem. 180 Volumul semnat de Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade (traducere de Florin Chirițescu și Dan Petrescu, cu o scrisoare de la Mircea Eliade și o postfață de Sorin Antohi, București, Ed. Nemira
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aur, ed. cit.; Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, traducere de I. Pecher, prefață de Ion Aluaș, București Ed. Politică, 1978; Mircea Eliade, Istoria ideilor și credințelor religioase, traducere de Cezar Baltag, București, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. III, 1988; Mircea Eliade, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, ed. cit.; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, ed. cit.; Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, traducere de Muguraș Constantinescu, prefață de Louis-Vincent Thomas, Iași, Ed. Polirom
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vorba despre un fenomen natural, deoarece el este imanent naturii umane, imanent întregii naturi sub forma intenționalității misterioase evolutive a naturii. Introducerea unor noțiuni ca elan evolutiv și intenționalitate finalistă misterioasă a naturii nu este deloc obscură sau ocultă. Dimpotrivă, ocultismul constă în a vrea să explicăm cu ajutorul noțiunilor metafizice (Spirit absolut sau Materie absolută) fenomenele existente: spirit și materie, psihic și lume, și inter-reacțiile dintre ele. În termeni psihologici, interacțiunea vizează intenția motivantă și extensia spațială, acestea fiind legate prin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]