7,195 matches
-
dat mâna și iată că, Ioanid Retrasu și-a prezentat filmul de lung metraj la concursul european ce avusese loc, nu demult. De acolo, spre totala sa surprindere, a revenit acasă cu medalia de aur și locul unu, prin excelență, ocupat, de valoroasa lui peliculă, căreia de îndată i s-a dus numele și renumele, în întreaga lume a cineaștilor, și nu numai. Al tuturor oamenilor de cultură, și nu doar. Da. Acum, am ce lăsa amintire omenirii. Am. Da. Sămi
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
nu-l lăsa inima să se bage la combinație cu zgripțanii ăștia. Trăgea nădejde că uite, acuși, acuși, o să apară Virgil, cu cașcarabeta lui și o să iasă din impas. Se repezi iarăși la secretariat să-i dea amicului un telefon. Ocupat. Se înjură cu sârg în gând, în mod sincer autocritic: "Fir-aș al dreacului dă bou ce sunt!", zise furios, cu glas tare, bocănind pe hol cu bocancii lui cu blacheuri. "M-am tot căcat pă mine că ce-mi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o să închizi ușa în astfel de situații, când știi foarte bine că ar fi caraghios ca, într-o țară liberă cum e noastră, să te mai și autoclaustrezi. Dar vezi cât paradox? În loc să i se spună postului de radio, Europa Ocupată, i se spune Europa Liberă! Ce să-i faci! Asta e Margareta care-ți face fenta. Așa se spune. Chiar așa, domnule Bogdan - încuviință Grig râzând aproape fals, mai mult ca să facă poză. Acuma hai, spune. Spune bomba - îi ceru
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Franceze și copia legalizată după certificatul divorțului de Joséphine. A fost pasat apoi la secretariatul serviciului „Adopții teritoriale“, iar până la șapte a urcat pe jos, pentru că, Între timp, pe Pământ avusese loc un cutremur devastator, lifturile galbene fiind astfel toate ocupate. A așteptat răbdător să treacă pauza de masă, după care a aflat că-i trebuia dovadă scrisă că nu anexase Brazilia. „Bine, dar Brazilia n-am apucat s-o cuceresc, făcea parte din valul al patrulea de extindere...“, a Îngăimat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bine informată. Sunteți cel mai bun. Nu mi-ați răspuns Însă la o Întrebare, pot să vă servesc cu ceva? — Cu o explicație. — Îmi cer iertare pentru contextul nefericit În care ne-am cunoscut. Era ceva urgent. — La Poliție suna ocupat? La Pompieri? — Am nevoie de cel mai bun și nu-mi pot permite o amânare ori un refuz. Cineva Încearcă să mă omoare. Ah, mein Gott, care cânți la taragot! Persoana care și-ar dori să dezvețe de respirație o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
un an după, că nu aveam cursuri decât dimineață din cauza lipsei de căldură. Așa că o parte din cultura mea se datoreaza lipsei de cărbune! Efect "serendipitous", cum ar spune englezii al unei mari nenorociri care era sărăcia tragică a Franței ocupate. În timpul războiului pentru cei de vârsta mea nu era nimic altceva decât lectură și cinemaul. Așa că în vacanță citeam "L'illustration" și, ah, da, începeam să citesc lucruri oarecum interzise dintr-o colecție al cărui nume îmi scăpa. După primul
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
stilul ei imprudent, ca de obicei: Poate ar fi bine să o chemăm și pe ea la Cercul nostru. — Să nu mi o luați În nume de rău, ea nu participă la asemenea lucruri, o contrazise doamna Tamara. E prea ocupată. — Dar ce anume face? Întrebă Christina. — Vindecă bolnavii de cancer sau de alte boli incurabile, ghicește viitorul, desface farmece, o mulțime de lucruri. Unui domn care avea piatră la rinichi, numai cît i-a pus un pic mîna pe spate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îndrăznea să vorbească nimănui despre asta, temîndu-se că ar fi socotită anacronică și reacționară. Deși, la drept vorbind, i-ar fi plăcut să scrie și ea cîte o poezie, măcar din cînd În cînd, În timpul liber. Numai că era prea ocupată, sacrificîndu-se În permanență pentru cîte ceva; pentru fericirea lui Kiki, pentru ca lui Vic să nu i se Întîmple nimic rău, pentru menținerea unei atitudini optimiste În cadrul Cercului Ascultătorilor Fideli - și pentru atîtea altele. Acum, bunăoară, trebuia să se ocupe de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ocheadă destinatarul, să mor eu dacă acuma n-o să vină și restul peste mine, faceți ceva, puneți alta în locul ei, se impacientează. Hotărîți-vă cel puțin, dom’ comisar, cine dă ordine aici, se obrăznicește magazionerul, văzîndu-l pe Curist cu ambele mîini ocupate. Doi dintre soldățoii care belesc ochii la ce se întîmplă se execută, găsesc o ladă din placaj plină de gunoaie, o înșfacă și în doi timpi și trei mișcări o vîră în gaura făcută de Curist. Ce mai vreți, dragă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spațiu pentru toți șase în jurul unei singure mese sau ar fi fost mai bine să mai fi lipit una alături, pentru a nu ne freca unii de alții? Mulțumirile le păstrăm pentru altă dată, nu vezi cît sîntem acum de ocupate, cu acomodarea asta care durează parcă o veșnicie, le citește Delfina gîndurile, ce n-ați da să fiți în clipa asta oriunde altundeva decît în cămăruța asta mică, îmi pare rău, dar deocamdată asta-i tot ce vă pot oferi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
lumînări lunguiețe, albe. De ce vă certați? Ia vezi, îi face semn unui individ înfofolit într-un palton, pe care are impresia că-l vede pentru prima dată în viață, în buzunarul ăsta trebuie să fie o brichetă, eu am mîinile ocupate, spune, căutînd în jur un loc cît mai bun din care lumina să poată umple toată nava. Se simți brusc animat de simțul răspunderii pe care-l avusese întotdeauna foarte dezvoltat, acum e momentul să-ți schimbi ceva în propria
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
natural. Bărbatul ăsta, cel mai de temut și mai detestat din sistemul penitenciar, ținut izolat pentru siguranța lui și a celorlalți. Bărbatul care a devenit cunoscut sub numele simplu, Bestia. Tu trebuia să nu te dai bătut, să fii mereu ocupat, să-ți reprimi gîndurile. Tu erai normal. Ai plecat din mină și te-ai Înscris În forțele de ordine. Apoi te-ai căsătorit. Te-ai așezat la casa ta. Ai făcut un copil. Tu erai normal. Doar că au apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
gesturi tandru-materne la tot pasul. Rămași singuri, tatăl și fiul s-au privit În ochi cu disperare mută, după care viața și-a reînceput clocotul ei firesc, dar Într-un registru modificat cumva-acela al unui autism auster. Erau doi bărbați ocupați, ce se vedeau rar, și asta numai pentru a da un scurt raport de activitate profesională și casnică. Antoniu mai avea puțin și termina liceul, moment În care trebuia să-și hotărască singur viitorul, deci alegerea unei profesii onorabile, bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
așteptându-l. Nu-l mustră nimeni că a Întârziat. Către seară, autobuzul va pleca gâfâind, plin ochi cu aceeași pasageri neliniștiți și-l va duce și pe Antoniu la capătul celălalt al traseului, un loc de unde pleacă atunci când mai speră. Ocupată sau nu, de cei care cerșesc, gura metroului rămâne un magnet permanent pentru ei. Îi atrage vânzoleala pestriță aducătoare de oarece profit, gloatele anonime care asediază intrarea. Despre cerșetori, ca și despre vedetele de cinema, politicieni, sportivi sau criminali, circulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
tare. Cât despre Siegfried Vogelsang, acesta era un sergent pensionat cu viziuni clare despre legislație și vicii, dar cu un control defectuos asupra propriilor fluide corporale. — Am făcut, desigur, ceea ce mă rugase domnul Vogelsang, Încercând s-o țin pe Chérie ocupată, aruncându-i bețe cât mai departe de adulatorii de trupuri bronzate. Cine era Chérie? Pudelul lui Heino, lăsat de obicei să alerge liber. Cine era Heino? Proprietatul pivniței cu cărbune de pe colț. Cine era Adolf Koch? Dar... — Din păcate, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
executate În diverse tehnici. „Mes sœurs. “ Karp Își consultă din nou ceasul răsucindu-și Încheietura cu un gest diplomatic. Numai că această doamnă are pregătire medicală, desigur. Indică spre un desen cu o asistentă Îmbrăcată Într-o uniformă simplă, neagră, ocupată să culce o femeie Într-un pat. Aparent, fiecare membru al fundației avea specialitatea sa. Froehlich prefera versiunea bărbătească a femeilor la care tocmai ne-am uitat, nu neapărat Îmbrăcate În pantaloni sau jachetă; Röser avea și el slăbiciunile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
gheața a acoperit ultimii pești, alunecoși și lucioși, o netezi cu palme crănțăninde. Din fericire Ivan era atât de prins În acțiune Încât nu mă băgă de seamă. Țintind restaurantul din centrul pieței, am forjat drept Înainte. La singura masă ocupată am descoperit doi bărbați care se aruncaseră asupra unei porții gigantice, aburinde de varză murată călită, Într-o manieră caracteristică funcționarilor prusaci: cu cotul stâng sprijinit de masă, cu furculița În mâna dreaptă, săpau În movila comună cu mișcări sincronizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am auzit o voce pe coridor, urmată de un sunet afundat, care Îmi dădea de Înțeles că persoana căreia Îi aparținea aprinsese lumina. Acum auzeam că vocea se apropie de baie. Cât se poate de recptiv, m-am prefăcut brusc ocupat, lepădând prosopul și Încercând să-mi Îndes trusa de machiaj În buzunare - când mi-am dat seama că n-aveam nici unul. Și mai tulburat, mi-am dat seama că greșisem Încăperea; eram În toaleta bărbătească. Cu o singură mișcare disperată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
amenință cu cuțitul în copilărie, iar secretara mă anunță că domnișoara Reed mă caută la telefon. Pentru a treia oară în ziua aceea. — Mi-e dor de tine, Arnold, îmi șoptește Maimuța. — Mă tem că-n clipa asta-s foarte ocupat. — Te iubesc. — Da, bine, pot să discut cu tine mai târziu pe tema asta? Ce n-aș da să-ți simt acuma-n mine pula lungă și netedă... — Hai, pa! Și ce mă mai deranjează la ea, dacă tot discutăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pe cineva de altă religie. Este insuportabil de cool. Ea este modelul meu. După asta, Lauren păși spre Salome și o bătu pe umăr, spunând: —Salome. Ar trebui să fii atentă. Aici nu e Geneva. E Hotel Rivington. —Lauren, sunt ocupată! șuieră Salome, de-abia desfăcându-și buzele. Salome semăna cu o Sophia Loren orientală. Pielea ei avea culoarea unei costisitoare praline Fauchon, iar pletele ei negre, lungi până la umeri, luceau ca o peliculă de petrol. Gene de lungimea celor ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
că aveam nevoie să fiu calmată. —O, Sylvie, ce rochie superbă ai pe tine, spuse Hunter. Observând grămada de haine, adăugă: — Îți mulțumesc că mi-ai luat hainele de la curățătorie. Chiar nu e nevoie să faci asta... ești atât de ocupată. Le-aș fi luat eu. Nu am spus nimic. Ați auzit careva vreodată de ne-binecuvântare casnică? 11tc "11" Bebelușul Mondentc "Bebelușul Monden" Nu aș putea spune că aveam cu adevărat chef de prânzul Baby Buggy al lui Phoebe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în ceafa lui Helen. Telefonul lui Helen sună. Și Mona azvârle biluța în părul lui Helen, la ceafă. Și telefonul lui Helen sună. Cu ochii în ceaslov, Helen împinge telefonul pe scaun până ce-mi atinge coapsa, zicând: — Spune că sunt ocupată. O fi Departamentul de Stat, cu date despre o nouă misiune. O fi vreun guvern străin, cu vreo poveste de capă și spadă. Vreun baron al drogurilor căruia trebuie să i se facă felul. Sau vreun criminal de carieră care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o vrajă cu care să-i controlez gândurile. Poate-mi dă ceva ca să nu fie nevoie să-l omor. Vin în spatele ei ca să mă uit ce traduce. Și Helen trage o foaie de hârtie peste ceaslov, zicând: — Astăzi sunt cam ocupată. Așteaptă, cu un pix în mână. Cu mâna cealaltă, închide dicționarul. — Parcă trebuia să te ascunzi de poliție, zice. Sau să mergem la un film, zic. Și ea zice: — În weekendul ăsta nu. Ce-ar fi să iau bilete la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
în părul roz de după ureche. Deschide altă carte și o pune peste cartea ebraică. Își ține semn cu un deget într-un dicționar, ridică privirea și zice: — Nu că nu mi-ar plăcea de tine, dar acum sunt foarte, foarte ocupată. În ceaslovul deschis, într-o margine, se vede un nume. Pe o pagină e scris numele de azi, obiectivul care trebuie asasinat azi: Carl Streator scrie. Helen închide ceaslovul și zice: — Nu te supăra. La stație se anunță cod 72
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cu chiuvetă după ușă. Atunci, continuă Săteanu părinții tăi or să doarmă la mine. Te rog, fără comentarii. Și-apoi, rîde el încet după petrecere, ce naiba!, poate te duci însoțit... Multe madame vor veni singure, ori însoțite de prietene; soți ocupați, soți în delegație, plecați pe șantierele țării... ce-ți trebuie complicație? Se umflă vreuna? Pa! Ai soț, spune-i! Noroc! Poftim?! tresare Mihai, dar își revine imediat ce vede paharul ridicat. A, da, noroc! ciocnește el și bea o înghițitură zdravănă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]