KorAP: Find »[drukola/base=ocurență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...24 >

590 matches

Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818

din familia, din casa, din jurul" (ibid.). Construcția nu mai este însă menționată în GALR I, ceea ce indică o implicită considerare a sa ca învechită și/sau populară. În exemplele recente, sensul "familie" și acordul la plural sunt destul de rare (2 ocurențe în corpusul EZ), dar nu au dispărut cu totul: Așa este cazul familiei Nenciu, care locuiește în blocul A 40, de pe strada Tineretului. Alde Nenciu au "în bătătura" de pe acoperișul blocului doi cocoși și opt găini (EZ, 18.II.1998

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817

plin: Au arestat criminalul Am căutat clasici în această bibliotecă. Fiind fixat și recunoscut în mod convențional, suportul nominal inițial al sintagmei nu mai acționează direct în procesul descifrării semnificației, dar rămâne recuperabil într-un plan secund. Simpla frecvență a ocurențelor de acest tip în limbajul colocvial este suficientă, de multe ori, pentru reactualizarea sintagmei inițiale, fără confuzii sau pierderi de semnificație: Românii sunt lideri la consumul de spirtoase ("Ziua", 2006) [băuturile spirtoase] Un maidanez a ucis un japonez (JN, 2006

[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
tensiune [mare], un obiect de calitate [superioară] etc. 3. ASPECTE SEMANTICE ȘI REFERENȚIALE ALE SUBSTANTIVIZĂRII ADJECTIVULUI Problema diferențelor semantice și referențiale dintre adjectiv și nume e foarte veche și dezbătută în literatura de specialitate. Substantivul este un concept care decupează ocurențe specifice în universul referențial. Adjectivul în schimb nu beneficiază de referință proprie. Tipul calificativ reprezintă un concept descriptiv, caracterizant; adjectivul denotă proprietăți ale unor referenți deja constituiți. Tipul secund, categorial nu denotă proprietăți inerente numelor adiacente, ci îndeplinește în cadrul grupului

[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
restrângere a predicației. Așadar, adjectivul, fie el calificativ sau categorial, poate participa la descrierea unui obiect, dar această descriere este referință numai dacă adjectivul se comportă substantival. Doar prin recategorizare (un pur, sublimul, săracii, un demisec), adjectivul poate determina direct ocurențe particulare. Adevărata transformare - arată și Guilbert (1975: 74) - nu este reprezentată de schimbarea de categorie gramaticală, din adjectiv în substantiv, ci de autonomizarea formei. Sunt aproape automat substantivizabile și nu pun probleme de decodare semantică adjectivele cu suport [+ Uman], fie

[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792

adverbelor restrictive, unitățile numai și doar sunt sinonime atât la nivel semantic, cât și în privința tipurilor de structuri sintactice în care se încadrează. În dinamica acestor elemente nu apar modificări importante, dar în limba actuală se poate urmări raportul dintre ocurențele lor pentru a identifica o anumită preferință în uz sau chiar tendința spre o specializare semantică. În cele ce urmează, vom urmări, pe baza datelor statistice, concurența dintre numai și doar în diferite stiluri ale limbii, vom inventaria contextele sintactice

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
numai, se explică prin faptul că, fiind ușor desuet, e mai puțin obișnuit, și, ca atare, e simțit ca "mai elegant", "mai îngrijit". Extinderea lui doar corespunde deci tendinței cultiste destul de pronunțate în limba actuală." vom urmări statistic raportul dintre ocurențele unităților numai și doar așa cum rezultă din analiza textelor 1 cuprinse în CLRA. Tabelul 1. Concurența unităților numai și doar După cum se poate observa din graficul anterior, în stilul academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
dintre ocurențele unităților numai și doar așa cum rezultă din analiza textelor 1 cuprinse în CLRA. Tabelul 1. Concurența unităților numai și doar După cum se poate observa din graficul anterior, în stilul academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui numai față de sinonimul său doar. În stilul jurnalistic, situația este complet diferită, doar fiind de departe preferat. În corpusurile orale, cele două elemente sunt aproape egale ca număr de ocurențe 2. Din analiza comparativă a datelor se poate trage

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
academic și în cel beletristic este mai mare ponderea ocurențelor lui numai față de sinonimul său doar. În stilul jurnalistic, situația este complet diferită, doar fiind de departe preferat. În corpusurile orale, cele două elemente sunt aproape egale ca număr de ocurențe 2. Din analiza comparativă a datelor se poate trage concluzia că în stilurile "conservatoare", care adoptă mai greu inovațiile lingvistice, cum sunt stilul științific și cel juridic-administrativ, numai este unitatea principală, pentru care doar constituie un sinonim. În stilul beletristic

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ce să faci (IVLRA)). Valoarea pragmatică asociată în general cu această citire este "mai puțin decât se aștepta, se poate mai mult". 2.2. Deși cele două unități sunt sinonime în limba română, fiind substituibile în majoritatea contextelor 6, urmărind ocurențele lor în limba română actuală am putut observa o specializare a lor pentru redarea nuanțelor semantice prezentate mai sus. 2.2.1. Numai este mai frecvent utilizat cu sensul "exclusiv": Un păr numai inele și o față de actor de roluri

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ușor accesibil). 2.3. Pentru a verifica observația de la 2.2, referitoare la o anumită specializare a celor două unități pentru redarea unor nuanțe semantice, am selectat câteva contexte în care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
la o anumită specializare a celor două unități pentru redarea unor nuanțe semantice, am selectat câteva contexte în care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
redarea unor nuanțe semantice, am selectat câteva contexte în care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
care pare să predomine una sau cealaltă și am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
am cuantificat ocurențele cu ajutorul motorului de căutare Google. nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
nu numai (41.400.000 de ocurențe) 57,34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
34% nu doar (30.800.000 de ocurențe) 42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
42,65% numai și numai (112.000 de ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ocurențe) 97,18% doar și doar (3240 de ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ocurențe) 2,81% toată/tot numai 8 (3206 ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
ocurențe) 96,01% toată / tot doar (133 de ocurențe) 3,98% trebuie numai (39.400 de ocurențe) 6,4% trebuie doar (576.000 de ocurențe) 93,59% vreau numai (24.200 de ocurențe) 8,79% vreau doar (251.000 de ocurențe) 91,2% Tabelul 2. Tendința de specializare a semiadverbelor restrictive sinonime Conform statisticii, nu numai, corelativul 9 adverbial obligatoriu al conjuncțiilor adversative dar/ci și, este concurat destul de puternic de sinonimul său, nu doar. Secvențele numai și numai și toată

[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745

probabil că acești termeni sunt cei mai importanți, dintre cei identificați, la nivelul reprezentării sociale a persoanelor cu deficiențe de auz, Îndeplinind funcția stabilizatoare specifică nucleului central. Deasemenea, ambii termeni dau naștere unor categorii care Înregistrează un număr mare de ocurențe, așa cum se va vedea În analiza de mai jos, demonstrându-și astfel funcția organizatoare și proprietatea asociativițății . Mai mulți termeni rămân comuni ambelor grupuri Însă nu Îndeplinesc În aceeași măsură ambele criterii În cadrul celor două cercetări. Aceștia Însă, rămân importanți

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
tonic", informațional acțional: dificultăți de integrare socială (12; 3,08), demutizare (8; 3,00), om obișnuit/ ființă umană (6; 1,50), metode speciale de predare Învățare recuperare (7; 4,00); gândire concret intuitivă (7; 4,29). Realizând analiza comparativă a ocurențelor pe categorii obținute În cele două grupuri, putem face o serie de observații: Comunicare deficitară Etichetele "handicap/ dizabilitate" și "compasiune și ajutor", au o mare capacitate de organizare a asociațiilor În cazul grupului 1, fiind, cu o mare probabilitate, elemente

Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253

vânzătorului aflați În contextul-tip la cumpărături Într-un magazin privat; replicile și comportamentul lor non verbal se Înscriu Într-un set de comportamente posibile (tipice). În cazul actului de comunicare real care se desfășoară Într-un context al situației ocurență, În afara elementelor ce constituie configurația contextului situației-tip, intervin elemente adiționale care, fără a afecta identitatea contextului situației-tip, sunt responsabile de abaterile de la tipicitate ale actanților. Caracterul particular al actului de comunicare produs În exemplul dat de Hasan (cum

Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ (2013) [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
face parte din frame, cel de al doilea nu este propriu etapei În care se găsește schema. În termenii lui Grice (subcap.3.7.), putem spune că nu se respectă maxima de relevanță (privită ca raport Între frame/schema și ocurență. Rumelhart, Încercând să explice coerența, din perspectiva interpretului, a unui set de propoziții care aparent nu au nici o legătură una cu cealaltă - dar sunt produse Într-un anumit frame observă că, În timp ce propozițiile sunt receptate, “schemele sunt activate, evaluate, Îmbunătățite

Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ (2013) [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806

întregul: 8 voturi din 12 ("Cotidianul", 21.II.2006) Doi din cinci bucureșteni călătoresc cu metroul. Contextele indicate mai sus au arătat că de apariția prepoziției din sunt răspunzătoare caracteristicile morfosintactice și semantice ale nominalului cu care aceasta se combină. Ocurența prepoziției din sau a lui dintre este determinată însă, așa cum am anticipat deja, și de caracteristicile gramaticale ale termenului care indică partea. Am văzut astfel că puțin, un pic, ceva se combină numai cu din. Pe lângă aceste elemente, mai sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]