648 matches
-
introducere, un grup de tineri (trei, cinci), de regulă nobili, trecînd călări și mîndri pe malul unui rîu, al unui lac. Deodată, relatează Petru Caraman în studiul citat, văd o coroniță plutind pe apă. Și Hamlet a zărit-o pe Ofelia purtată pe apele rîului și împodobită cu flori în chip de cununiță. Numai că, în cazul Ofeliei, partida o cîștigase Thanatos, în împrejurările dramatice cunoscute. Tinerii polonezi au impresia că o fată se află pe cale să se înece, iar unul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rîu, al unui lac. Deodată, relatează Petru Caraman în studiul citat, văd o coroniță plutind pe apă. Și Hamlet a zărit-o pe Ofelia purtată pe apele rîului și împodobită cu flori în chip de cununiță. Numai că, în cazul Ofeliei, partida o cîștigase Thanatos, în împrejurările dramatice cunoscute. Tinerii polonezi au impresia că o fată se află pe cale să se înece, iar unul dintre ei, predestinat, sare s-o salveze. Întîmplarea face ca tocmai el să cadă victimă apei. Urmează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
extracarpatică, a alegoriei, în forme rudimentare, ca la polonezi, sau dezvoltate și sofisticate, cum apar la români. Din cauza diversității și deghizamentului formelor de expresie, comparatismul făcut în grabă poate să abată cercetarea și pe căi lăturalnice. Ne amintim că și Ofelia, tîrîtă de ape, împletește o cunună maritală. Amănuntul intră în discuție doar ca pitoresc. Se pot găsi multe exemple de acest fel. Mioritismul, adică moartea ca realitate în sine, este o problemă a ființei încercată de destin și trece din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 95-97; Ofelia Văduva, „Studii de etnografie și folclor”, REF, 1976, 2; Boris Zderciuc, Romulus Vuia - întemeietor al etnografiei românești ca disciplină independentă, REF, 1987, 1; Gheorghe Pavelescu, Contribuția lui Romulus Vuia la fundamentarea și dezvoltarea etnografiei românești, „Studii și cercetări de etnologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Saint-Simon (Memorii, antologie, traducere, note și prefață de Maria Carpov, Univers, București, 1990, p. 38). 20. Pentru traducerea celei mai importante lucrări a lui Samuel Hahnemann, vezi Organon ș17961, 18426ț, traducere de Silvia Vieru și Antuza Genescu, ediție Îngrijită de Ofelia Lugojan Ghenciu, Editura Marineasa, Timișoara, 1999 (mai departe Organon). Îi mulțumesc dr.Daniel Hanc pentru a-mi fi procurat acest volum. 21. Dictonul alopat e contraria contrarii curantur. La acea dată, din opera lui Samuel von Hahnemann, fondatorul homeopatiei, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
prin reflectarea spațiului real. Este poate cea mai pură modalitate de a găsi soluția pentru sensul interdisciplinarității. Aici intervine necesitatea de a multiplica, asemenea unei serii fractalice mandelbrotiene o serie de sensuri (complexul lui Novalis), sensuri care pătrund poeticul (complexul Ofeliei). Aici naratarul are două soluții: aceea de a potența misterul lecturii, ori aceea de a-l distruge în totalitate. Peisajele sufletului vor deveni de natură siderală, dar abisurile sale închid obscurități care se sufocă chiar în preaplinul lor. Aici, opțiunea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Saludos, București, 2000; I. L. Caragiale, Moments, Lille, 2002. Repere bibiografice: Mihnea Radu, Eminescu în librăriile pariziene, RMB, 1993, 854 ; Eugen Simion, „Medelenismul” văzut de la Aix-en-Provence, CC, 1995, 1-2 ; Annie Bentoiu, Postumele lui Eminescu pătrund în cultura franceză, RL, 1997, 20; Ofelia Ichim, „Primii mei profesori de limba și literatura română au fost timbrele, copiii din România și autorii de capodopere literare” (interviu cu Michel Wattremez), CL, 2003, 6. O. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
pseudonimul S. Tal, cronici dramatice. Cu alte scrieri literare au colaborat I.C. Săvescu, Carol Scrob, I.I. Truțescu, Corneliu Basarabeanu (Corneliu Botez), Ludovic Dauș, G. Lungu, Șt. Scurtu și W. Barca-Karbotti. În I.r. Ion Păun-Pincio tipărește poeziile În crâng, Seara, Ofelia și Ție. În primele trei numere Al. Macedonski este semnatarul rubricii „Convorbire săptămânală”, unde comentează diverse evenimente culturale și politice. Apar și câteva traduceri din Jules Verne, François Coppée, Flaubert, Heine, Tolstoi și V.S. Garșin. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287533_a_288862]
-
1950-1952), redactor la „Veac nou” (1952-1955), șef de secție la Redacția publicațiilor românești pentru străinătate (1956-1967) și ulterior ca șef de secție la Radioteleviziune. A debutat publicistic în 1952, la „Veac nou”, cu reportaje, iar prima carte, romanul polițist Răzbunarea Ofeliei, îi apare în 1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul ocupând o poziție colaterală. Ținând de codul narațiunii polițiste (Îngerul negru, 1969, Egreta violetă, 1972) sau istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
avut și o modestă activitate de dramaturg. Piesa Stânca miresei, semnată cu pseudonimul Ion Dragomir, a fost jucată în 1959. Piesa pentru copii Acțiunea Codalbul a fost pusă în scenă în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală. Studiul Ofeliei Văduva, Magia darului, plasează darul În câmpul conceptual al valorilor culturale, propunând reinterpretarea semnificației darului În contextul obiceiului Paparudei, al colindatului, al transmiterii zestrei și moștenirii etc. Darul este Înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
C.C. Buricea-Mlinarcic” (2/1991-1992), un text de Alice Voinescu, un interviu cu Paul Everac, diferite materiale despre teatru. Numărul 3 din 1991-1992 este tradus integral în engleză și în spaniolă. Alți colaboratori: Andrei Șerban, Mihai Măniuțiu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Ofelia Strahl, Șerban Ionescu, Marcel Tohatan. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286058_a_287387]
-
31; Constantin Ciopraga, Perspectiva folclorică, CRC, 1972, 45; Grigore Smeu, Estetica folclorului, CL, 1981, 7; Z. Cârlugea, „Eseuri etnologice”, LCF, 1987, 30; Octav Păun, Semnificația folcloristicii, LCF, 1988, 5; Marian Vasile, Teorii folclorice românești în ultimele decenii, REF, 1990, 3-4; Ofelia Ichim, „Camera Sambô”, AUI, literatură, t. XXXIX-XLI, 1993-1994; Datcu, Dicț. etnolog., II, 262-264; Iordan Datcu, O carte de etnoestetică, RL, 1999, 20; Nicolae Turtureanu, Manualul bunului cititor, „Monitorul” (Iași), 1999, 30 noiembrie; I. Constantinescu, Petru Ursache sau Despre biruința interdisciplinarității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
Calimachi la poziția 139. Mai multe persoane apar trecute de două ori, de exemplu: Al. Constantinescu pozițiile 385 și 738, Cocală Eraclie ppozițiile 217 și 490, Teohari Georgescu pozițiile 110 și 732, Bâgu Vasile pozițiile 333 și 355 și Manole Ofelia pozițiile 25 și 784, Mereuță Ioan pozițiile 191 și 565. Este greu de evaluat dacă este vorba despre aceeași persoană sau nu, ceea ce face imposibilă o statistică exactă; de pildă Cosmici Eftimie apare la pozițiile 49 și 783; Dumitrescu Vasile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Micu, Ist. lit., 297-299, passim; Z. Ornea, Proustianul Anton Holban, RL, 2001, 27; Eugen Dimitriu, Lovineștii, Iași, 2001, passim; Nicolae Florescu, Divagațiuni cu Anton Holban, București, 2001; Mihai Zamfir, Neverosimilul centenar, RL, 2002, 5; Emil Vasilescu, Anton Holban, București, 2002; Ofelia Ichim, Între Eros, solitudine și Brahms. Motive literare în proza lui Anton Holban, Iași, 2003. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
atinge o maturitate poetică evidențiată de timbrul pur, de muzicalitatea de cantilenă, ca și de ideea originală a cărții. Fiecare piesă este gândită ca o confesiune a unuia dintre personajele feminine celebre create de literatura universală: Emma Bovary, Kira Kiralina, Ofelia, Anna Karenina, Penelopa, Euridice, Beatrice ș.a., poetul surprinzându-le cu finețe destinul și particularitatea. Volumele ulterioare sporesc aria liricii de dragoste, convertită în reverie. Aceasta se îmbogățește cu simboluri ale glacialului și penumbrei, iar distanțarea și indiferența devin semnul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
tot timpul concertului. Dacă ar fi Carmen sau Aida, și azi aș putea să intru și să fac tot! Bo Skovhus era Hamlet, superb bariton, prietenul Ruxandrei Donose de pe-atunci ăam fost apoi la masă împreună), Alexandrina Pendatchanska era Ofelia, iar Kurt Rydl era Regele. Ideea e că nimeni nu și-a dat seama în sală că eu eram, practic, ca la prima întâlnire cu opera. Îi spusesem lui Skovhus, că aveam mult împreună: Dacă vezi că eu sunt în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
fatală - materialul promis despre Madame de Staël (trecută în planul aniversărilor culturale pe 1966 22 aprilie). Vă trimit totodată, fie pentru Shakespeare (aniversat cu același prilej - 23 aprilie), fie pentru Rimbaud, care se comemorează de asemenea în anul acesta - poezia „Ofelia” . Aș fi bucuros să știu că ați primit materialul la vreme și, cîndva, dacă nu vă cer totuși prea mult, informați-mă și despre soarta lui. Mai scrie-mi ce doriți, dragă Călin. Salut pe tov[arășul] Cârneci și pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Horia Hulubei ș.m.a.), a denunțat marginalizarea unor reputați plasticieni (Baba, Ciucurencu, Medrea) și scoaterea din muzee, sub învinuirea de "formalism", a pânzelor semnate de Luchian, Petrașcu, Pallady. Ia apărarea scriitorilor scoși pe tușă, condamnă deschis "blocarea" lui Arghezi, denunță stupizenia Ofeliei Manole, cea care afirmase că statuia lui Eminescu nu poate fi amplasată decât "undeva la mahala", etichetează cenzura ca fiind "sinistră", deplânge starea materială a intelectualilor, acuză intervențiile brutale în creațiile literare și plastice (unele tablouri au fost... modificate la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu-mi zic mie. Nu era scris. A rămas să așteptăm salvarea să mergem înapoi la psihiatrie. Înainte de a afla rezultatul tomografului am fost acasă să-i iau schimburi. Plângeam de se uita toată lumea la mine. M-am întâlnit cu Ofelia, o fată a cărei mamă murise cu câteva zile în urmă, tot bolnavă de cancer. Știu că ma luat în brațe și a vrut să mă ducă acasă. Nu vedeam bine. Ochii nu mi se mai uscau. Înapoi la neuro
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
fost mai ușor să-l vedeți într-un anumit rol, pentru că a fost capabil să întruchipeze o varietate de uimitoare de personaje... A.V. ...știți, se spunea la un moment dat că George Constantin poate să o joace și pe Ofelia! A.V. ...pe când, Valeria Seciu este un cu totul alt tip de actor, o apariție inefabilă, am văzut-o de atâtea ori interpretând personaje introvertite, cu o viață interioară zbuciumată. E adevărat că rolul Veta din "O noapte furtunoasă", montată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Otilia (pseudonim al Alexandrinei Gavrilescu; 12.II.1894, Cotu Vameș, j. Neamț - 8.VI.1967, Iași), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Ecaterinei (n. Petrovici) și a lui Gheorghe Gavrilescu, învățători. Între alte pseudonime folosite în reviste (Dona Sol, Magda, Ofelia), de menționat este Alexandra Casian, după numele bunicului patern, preotul Gavril Casian. Pseudonimul sub care este cunoscută i-a fost ales de G. Ibrăileanu și M. Sadoveanu. În 1898 familia sa se mută la Iași, unde C. urmează școala, liceul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
tiranilor și satirizare a prezentului trimitem la lucrarea: D. Popovici, Studii literare, vol. II, Romantismul românesc, ed. îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Ed. Dacia, 1974. 6 Folosim termenul "complex" nu ca un "ansamblu de tendințe psihanalizabile" (după modelul Bachelard: "complexul Ofeliei", "complexul Empedocle", "complexul Caron" etc.), ci ca o predominantă a semnului faustic, al faptei creatoare: "La început a fost fapta / In Anfang War die Tat". 7 Dima, Al., Cuvânt înainte. Epopeea lui Ghilgameș, Editura pentru Literatură Universală, Buc., 1966 (după
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
națională; plurilingvism/ multiculturalitate - limba și cultura română: evaluări, perspective, 25-26 septembrie, Iași, 2013 și a apărut în volumul European Integration/National Identity Plurilingualism/Multiculturality, The Romanian Language and Culture: Evaluations, Perspectives, Proceedings, Iasi, 25-26 September 2013 edited by Luminița Botoșineanu, Ofelia Ichim, Aracne, Roma, 2014. 2 Interviu în "România literară", august 1976, citat în ediția a doua, Galeria cu viță sălbatică, 1979, ediție îngrijită de Valeriu Râpeanu, p. 494. 3 Pentru datele despre istoria tabloului am folosit referințele de pe pagina de
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]