1,279,348 matches
-
rezistență la propaganda de afară. Pe vremea aceea, toți trăiam o epocă luminoasă de mari împliniri, îndrumați de luceferi scriitori, care străluceau pe cerul patriei mai ceva decât Eminescu, devenit un fel de Luceafăr-Șef menit să gireze în concepția oficială, lipsa de valoare a celorlalți luceferi mai mici, iar în această atmosferă, tovarășa Clătici ne cenzura atunci când opera noastră minoră nu reflecta luminozitatea intensă și pozitivă în care trăiam. Totul era atât de ditirambic și laudativ, în general, că ajunsesem
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
cu capul rezemat de spătarul înalt al fotoliului. La un moment dat, mi s-a părut că adormise cu ochii deschiși. Nu dăduse niciun semn de viafa nici când i-am povestit cum ne tocaseră bombardierele americane, trimise, potrivit comunicatelor oficiale, să scoată din funcțiune instalațiile petroliere de pe Valea Prahovei dar, în loc de asta, prefăcând în mine o bună parte din București și din alte orașe ale țării și ucigind mii de oameni inocenți. În defmitiv, cât de vinovată era România, pentm
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
va dezarma! Gesturi ca acela al Iosefinei sau al domniței din balada lui Caragiale s-au produs și în vremuri mai apropiate. Spre sfîrșitul deceniului 8 al secolului trecut, un președinte al Franței, Valéry Giscard d^Estaing, aflat în vizită oficială în România a lăsat arma jos la vederea unui magnific cerb carpatin, spre dezolarea maestrului de vînătoare care îl însoțea și care primise sarcini stricte privind delectarea înaltului oaspete. Dar acesta din urmă avea, se vede, alte criterii și își
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
a spațiului public în care performanța și eșecul se amestecă în proporții relativ egale. Repede înțeleasă ca o formă eficientă de consacrare și ca un garant al eternității, sculptura a fost, într-o bună măsură, pîndită permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Dar
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
romanele de dinainte de’89. Sentimentul de déjà-vu e puternic din mai multe puncte de vedere. Primul ar fi pretenția - ce-i drept, nu asumată integral - de a face puțină istorie, de a completa, nu neapărat de a se substitui, documentelor oficiale. Apoi, ca tipuri de personaje, apare anticarul evreu, fostul anchetator/torționar care dă informații declasificate, nebunul profet, cvasi-mitic, ultimul supraviețuitor al unei nobilimi dispărute în beciurile comuniste (personaj al cărui model ar fi Zacharias Lichter), precum și personajul-inspector care transformă căutarea
Fantomele memoriei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13155_a_14480]
-
ar fi fost lovit cu o scândură În cap de tenorul Petrea Poenaru, ca acesta i-a „spart țeasta” omorându-l aproape pe loc, n-am crede. Nepotul doctorului Sutu a explicat și motivele (lesne de Înțeles) pentru care versiunea oficială n-a consemnat evenimentele așa cum s-au petrecut. Mai știm că Maiorescu a fost Înconstiintat că poetul a murit ca urmare a unei embolii.” (p.361). Nu știm cine este acest nepot, nici poetul În viață la 1972 (acești martori
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
astupa un vas de sânge” (Cartea Românească, 1931) În greacă lui Homer sensul fiind mai clar, embole, embolon, de la emballo, „a arunca, a lovi În sau pe” ceea ce nu are legătură cu Încetarea bruscă a bătăilor inimii cum se explică ”oficial” moartea lui Eminescu. Peste numai o pagină, doctorul Nica formulează această concluzie posibilă: ”Poate nu e exclusă eventualitatea unei a doua agresiuni din partea unui nebun, În afară celei descrise (cu piatră scapătă din praștie, din luna mai), care să fi
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
Se consideră, îndeobște, că un festival valorează atat cât valorează filmele din programul lui. În acest sens, putem spune că “Solothurner Filmtage“ - zis și “Journées de Soleures” sau “Giornate di Soletta” (căci are loc în Elveția, țară cu patru limbi oficiale!) - s-a impus și la ediția din acest an, a 39-a, prin documentarele sale. De fapt, a spune că Elveția are, de ani buni, un cinema documentar de calitate este un loc comun, unele documentare aducând în săli mai
SOLOTHURN 2004: povești elvețiene și povești românești by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13170_a_14495]
-
eau de rose, a socialismului pare scoasă dintr-o reclamă de prost gust a CENTROCOOP -ului. Metoda “reporterului” este aceeași ca în Caractere: investigația seacă, impersonală (de fals interes profesional); introducerea unor rezumate tip CV înaintea “transcrierii” interviului; folosirea limbajului oficial (în special apelativele “tovarășe” sau “tovarășă”). Dialogurile se înfiripă stupid și scrîșnit, “reporterul” stîrnind mai degrabă teamă în rîndul comunității rurale proaspăt proletarizate. Avînd, probabil, în memorie mai vechile anchete de verificare și demascare socială (de care, însă, nu suflă
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
ruse, deci întreaga politică lingvistică sovietică de la anii ’20 încoace. - Știu că textele dumneavoastră au fost folosite ca instrumente, ca arme de luptă în anii 1988-1989, cînd s-a desfășurat mișcarea de recunoaștere, de impunere a limbii române ca limbă oficială în Basarabia. Și, de altfel, intelectualii, literații din Basarabia nutresc pentru dumneavoastră o stimă deosebită, o imensă recunoștință. Dar, în afară de aceste probleme, v-au mai atras cîțiva scriitori români. - Bineînțeles. Am numit deja cîțiva. Ar mai fi de adăugat alții
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
perfect legitim demersul colegului său convertit la germanitate: „De altfel, cui să fi adresat șdacă nu Securității, n.m., M.M.ț un astfel de proiect de reintegrare? Mai cunoașteți o altă instituție în România care ar fi putut să modifice optica oficială în acest domeniu?” (e vorba de integrarea literaturii exilului în cadrul literaturii române). Așa o fi, că prea o spune cu năduf dl. Culcer! Dar dacă un spirit cu experiența și biografia sa vede ceva natural în acceptarea rolului de arbitru
O partidă sado-maso cu Nenea Iancu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13230_a_14555]
-
ar fi pesedistul Viorel Hrebenciuc. Partidul cu care Gigi Becali speră să intre în parlament a fost înființat de fostul primar general al Capitalei, Viorel Lis, după despărțirea sa de PNȚCD. Iată cum comentează directorul EVENIMENTULUI ZILEI, Cornel Nistorescu, intrarea oficială în politică a controversatului personaj, care și-a lansat Noua Generație la Hotel Marriott: “Becali, care nu poate folosi mai mult de cîteva sute de vorbe fără a avea probleme, Becali, cel care se încurcă la al zecelea cuvînt despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
și empiric) Basaglia, „nucleul tare” al societății constă dintr-o combinație între elite și „majoritatea compactă” a lui Schwendter, iar aceste două elemente interacționează, de fapt, conform legilor ciberneticii. Tot restul, suma subculturilor (indiferent dacă sînt numite astfel în limbajul oficial sau nu) reprezintă, în realitate, majoritatea populației. În orice societate există mult mai multe persoane „subcultura lizate”, împinse, într-un fel sau altul, „în afară”, uneori chiar dincolo de marginile societății, astfel încît dispar cu totul, așa cum s-a întîmplat în
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
pildă, chiar au existat, în anii ’60, niște școli pentru copiii mici, numite Kinderladenbewegungen, un fel de grădinițe alternative, ceea ce arată că există, chiar și la acest nivel, modele diferite de educație și învățămînt - mai „conviviale”, mai „umaniste” decît cele oficiale. Ca să nu mai pomenim de universitățile alternative... - Ce priză au aceste sisteme de învățămînt alternativ în Austria? - Asta mi se pare irelevant la acest nivel al discuției. Ceea ce contează e faptul că un asemenea fenomen există. Și faptul că oameni
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
Irak, analistul a declarat în direct și la o oră de vîrf că persoana capturată nu e Saddam Hussein, ci una dintre sosiile acestuia * Două dintre ziarele centrale cele mai importante, ADEVĂRUL și Evenimentul zilei, ignoră scenariile, dînd credit versiunii oficiale. Independent unul de celălalt, ambele cotidiane, au titrat că Saddam a fost prins ca un șobolan * Tot în presa centrală a apărut observația că luna decembrie nu le priește dictatorilor. Lună fatală pentru Saddam și pentru Ceaușescu. În România, tirurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
înaintea celor, asemănătoare, din Petre Schlemihl (1932), va încerca tipare ceva mai închegate tehnic, în Incantații-le care vor deveni motiv de discordie cu camarazii avangardiști, care-l vor exclude de la “unu” pentru “trădare”: își publicase cartea la o editură “oficială”, Cultura Națională, dădea târcoale Societății Scriitorilor Români, de la care va și obține un premiu... În fine, tipărind Patmos și alte șase poeme (1933), Ilarie Voronca va mai atinge un punct maxim al scrisului său, în care onirismul suprarealist e fructificat
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
a evenimentelor. Ineditul scandalos al intervenției dlui Agathon de aici provine. D-sa nu avea de îndreptat informațiile ca atare. D-sa crede pur și simplu că talk-show-ul cu pricina a oferit despre Ziua Națională o altă imagine decît aceea oficială a PSD. Ca partid politic, PSD nu deține însă adevărul istoric și nu poate pretinde ca noi, toți, să fim de aceeași părere cu el în privința unor momente însemnate din trecut sau din prezent. E ciudat că PSD își lasă
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
că am aflat o știre și mai proastă. Europa Liberă își încetează de la 31 decembrie curent emisiunile pentru România și pentru celelalte șase țări invitate să adere la NATO. Ziarul care a prins acestă știre înainte ca ea să devină oficială a fost ZIUA care a pus-o pe prima pagină. Ziarul condus de Sorin Roșca Stănescu reamintește de rolul pe care l-a avut Europa Liberă în perioada Războiului Rece, dar și de faptul că după 1989, acest post de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
asezonată cu muzică de fanfară coboară asupra țării, încît oricît de bine dispus ți-ai începe ziua, pe la prînz te cuprinde o plictiseală de neînvins și, în locul unei obștești bucurii, te lași cuprins de o posomorîre tot mai nefirească. Serbarea oficială e, mai în fiecare an, strepezitoare. Prin măsurile de pază amintește de zilele de 23 August de odinioară. Iar dacă mai dă și un frig, totul devine și mai greu de contabilizat drept sărbătoare. Faptul că politicienii de toate culorile
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
deprins. Că televiziunile se inspiră una de la alta și toate de la vechile scenarii cu care de 23 August TVR-ul ne intra în casă în ultimii ani de ceaușism nu mai surprinde pe nimeni, de asemenea. Iar după încheierea părții oficiale, iarăși nu mai surprinde pe nimeni că autoritățile locale se strîng la un chef, de bucurie că au ieșit cu bine „manifestările”. Vechea spaimă de pe vremea lui Ceaușescu, aceea de a nu se întîmpla ceva, s-a transformat în prilej
Ziua Națională by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13354_a_14679]
-
în Războiul de Independență, cine le-a ajutat cu oameni, bani și materiale? O republică? Nu, regatul Franței. Cine a străbătut oceanul ca să se înroleze în armata americană? Oamenii de rînd? Nu, aristocrații. Domnul Flosse a sugerat că primul act oficial al regelui s-ar cuveni să fie o solicitare de fonduri către americani, exprimată în numele guvernului, pentru ca Franța să se consolideze în lupta împotriva comunismului, dublată de o cerere identică la adresa națiunilor comuniste, în interesul păcii mondiale. Răspunsul entuziast atît
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
care au zădărnicit de atâtea ori o reconciliere reală și, ca atare, definitivă: „[...] prejudiciile naționale suferite înainte de 1918 de românii ardeleni, iar după 1918 de către maghiarii ardeleni, precum și de naționalismul român și de cel maghiar ridicate la rang de politică oficială - astfel că nici măcar în cercurile progresiste nu s-a crezut cu suficientă convingere că reconcilierea națională se va înfăptui cu ușurință.” Nu se crede nici acum, adăugăm iarăși noi. E o cale de durată și mi se pare semnificativă o
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
din octombrie) post Antonesei al Timpului ieșean, cineva comentează sub inițialele C.N.P. Limba de lemn festivă a juriului seudez care acordă Premiul Nobel pentru Literatură. Bună idee! E plină lumea de esențe lingvistice lemnoase. Dincolo de vocabular, să notăm în textul oficial de la Stockholm și stîngismul frapant al unor considerații. Să fie oare o întîmplare că Borges sau Llosa, socotiți de dreapta, au fost (iar Llosa mai este) ocoliți sistematic de academicienii din nord pe care-i bîntuie de generații bune spectrul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
serioasă? Fiindcă altfel e și mai rău. Adică dacă premierul știe doar aproximativ limba engleză pe care o vorbește și o ascultă fără translator. Fiind și “sufletist” dl Năstase poate băga România în cine știe ce buclucuri, traducînd cum îi convine documente oficiale ale instituțiilor internaționale în care țara noastră se străduiește să pătrundă.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
cealaltă. Scriitorul intervine în text, scoate paragrafe, introduce altele, modifică esența unor personaje - cum ar fi directorul Jurcă, evoluând de la politruc la inginer și de la retardat mintal la "greoi" sau, în ultimă fază, la "normal" - în funcție de sinuosul drum al politicii oficiale de partid. Ediția din 1972 își permite chiar să lovească în gigantul de la Est: "Omul primitiv, ajuns la putere, îl admiră pe Stalin și nu principiile care ne-au fascinat pe noi doi când ne-am înscris în partid". Părțile
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]