537 matches
-
prin deciziile Ministerului de Interne, între 15 și 20 aprilie 1940 s-a trecut la eliberarea în masă a legionarilor din lagăre și închisori. La 18 aprilie 1940 Carol al II-lea a primit la Palat o delegație de legionari, oficializând reconcilierea între legionari și regim. În seara zile de 9 mai 1940, regele a primit știri îngrijorătoare asupra atitudinii Germaniei. Toată ziua posturile Reichului au radiodifuzat că la ei ar fi îngrijorări asupra acțiunii Aliaților în Balcani și că trebuie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vorbă cu el și-l rogi să vină în sat, până la mine. Vii și tu cu Maria și să facem actele așa cum am hotărât. A doua zi lucrurile s-au desfășurat așa cum le stabiliseră în casa bătrânească, actele au fost oficializate în scurtă vreme, dar norii necazurilor se adunaseră la orizont amenințând să se prefacă în furtună. Ruxanda fiind din ce în ce mai vlăguită de boală, în scurtă vreme a răposat. Fetele ei, speriate că ar fi avut o boală molipsitoare, nu au catadixit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și asistență mutuală; a fost adoptată propunerea delegației Republicii Democrate Germane ca, "după crearea armatei populare naționale a Republicii Democrate Germane, contingentele ei armate să fie incluse în forțele armate unite..."52 În ceea ce privește contextul aderării României la Tratatul de la Varșovia, oficializat la 14 mai 1955, trebuie reamintit că la Moscova a avut loc, între 9-12 ianuarie 1955, consfătuirea pentru crearea unui Comitet de coordonare, în componența căruia intrau câte 2 (doi) reprezentanți din fiecare țară, din care unul din partea forțelor armate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
le pierduse”, În special, „istoria” și ideea mântuirii colective, sobornicești, despre care am amintit deja. 1946. Henri de Lubac publică un alt volum socotit „scandalos”, Surnaturel. Etudes historiques, În care deconstruiește, cu o minuție de artizan, o pseudo-tradiție care se oficializase de patru secole. Conform acestei pseudo-tradiții, „supranaturalul” ar fi „adăugat” naturii umane În vederea mântuirii, așadar n-ar fi un dat conatural. Foarte pe scurt: către sfârșitul secolului al XV-lea, Denys le Chartreux, scriind Împotriva Sfântului Toma, dezvoltă o teză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
dospită de creierele Înfierbântate de ură ale ofițerilor urma să poposească (nu peste mult timp) tot pe un birou al expeditorului, fapt ce urma să declanșeze „indignarea” tuturor! Scopul final al marii mizerii era următorul: „În acest fel vom putea oficializa și exploata scrisoarea prin discutarea cu Sofianu Gheorghe asupra conținutului ei. În documentarea activității lui infracționale vor fi audiați și preotul (nume șters, n.n.) și Învățătorul (nume șters, n.n.), aceasta după ce În prealabil vor fi făcute verificările pe linie de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a fost de fapt eliberată de sub jugul necredincioșilor otomani de către Rusia ortodoxă și că nu a aparținut Moldovei din dreapta Prutului. În acest scop, după anul 1828, s-a căutat intenționat ștergerea tuturor urmelor istorice moldovenești din Basarabia. Astfel, a fost oficializată înlocuirea vechilor denumiri de localități moldovenești cu denumiri turcești și aceasta numai pentru a susține ideea că Basarabia a aparținut până atunci numai de Turcia. Denumirea localității Frumoasa devine Kagul, Oblutița Ismail, Cetatea Albă Akkerman, Tighina-Bender și se poate continua
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
relații fiind influențate de sistemul politic și de circumstanțele economice). Un grup social care ar funcționa în aria trăsăturilor menționate ar fi unul cu bune șanse de integrare socială. Familia tradițională valoriza relația care-i unea pe participanți; aceasta era oficializată în cele mai multe cazuri și constituia o barieră simbolică între cei din familie și cei din afara ei. În societatea contemporană, se recunoaște, din ce în ce mai vizibil, valoarea în sine a individului: Bineînțeles că în societatea noastră există relații între indivizi, se creează legături
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe care, le plăteau cu banii pe care îi scoteau fără nici un efort din tezaurul statului. Înainte, existase Muntele de Pietate, dar, sub comuniști, prin „Consignația“, acesta devenise o instituție de stat prin care, exprimându ne în termenii epocii, se oficializa deposedarea unei clase sociale de către altă clasă socială. Pentru cei care nu voiau să cedeze statului nouă zecimi din valoarea obiectelor pe care le vindeau pentru a supraviețui, ultima soluție rămânea „talciocul“. Acest cuvânt de origine rusă („talcioc“ însemnând lovitură
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Titu Maiorescu a prezentat în una din ședințele Junimii studiul „Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie - ortografia Junimii - este cea bună au început să apară abia în 1881 când reforma ortografică a fost oficializată de academie prin adoptarea cu anumite amendamente a sistemului ortografic propus de o comisie care îi avea în componență pe: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hașdeu, N. Quintescu și Titu Maiorescu acesta din urmă fiind și raportorul comisiei. Iacob
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
să spună și ce trebuie să spună. Iar dacă un șef de stat, deliberat sau intuitiv, face apel la acest mijloc, o face pentru că știe că ajunge la plexul emoțional al individului. Și prin faptul că face apel la argou, oficializează utilizarea argo-ului? Da, corect! Și nu doar că se oficializează, dar se popularizează expresiile, vocabulele, sintagmele care sunt folosite. Și nu mai roșesc nici doamnele atât de mult ca altădată. Nu, nu mai roșesc. E omenesc argoul, are o încărcătură
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
șef de stat, deliberat sau intuitiv, face apel la acest mijloc, o face pentru că știe că ajunge la plexul emoțional al individului. Și prin faptul că face apel la argou, oficializează utilizarea argo-ului? Da, corect! Și nu doar că se oficializează, dar se popularizează expresiile, vocabulele, sintagmele care sunt folosite. Și nu mai roșesc nici doamnele atât de mult ca altădată. Nu, nu mai roșesc. E omenesc argoul, are o încărcătură și de umor și de savoare lingvistică nedeclarată, o deformare
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
negocieri când se va pune problema. Și atunci îi dau zor... Până când cărțile din mâna lui vor fi atât de bune încât nu va mai fi nimic de negociat, îl întrerupe însoțitorul meu israelian. În acest caz, va trebui să oficializeze apartheidul, și în lumea de astăzi, așa ceva nu se mai poartă. Copiii noștri cresc și vor avea la rândul lor copii, tot mai mulți... A circulat un zvon cum că medicii palestinieni procedau la implanturi în burțile femeilor pentru a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de ce să preluăm conducerea unui spital din moment ce nu ne-am ocupat niciodată de activități sanitare? Dar don Calabria, amicul lui Sempreboni, și-a convins confrații să accepte. Astfel, pe 21 decembrie 1933, în sediul oficial al Curiei episcopale, a fost oficializat «Actul de cedare» din partea noului paroh, în favoarea Operei lui don Calabria. Numărul oaspeților a urcat la 60. La sfârșitul anului 1936 vor fi deja 100. Spitalul va fi deschis la cererea explicită a Administrației orășenești din Verona. În timpul războiului spitalul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de identificare a statului cu societatea. Acum manipularea și persuasiunea înlocuiesc dominația și violența astfel încât anumite grupuri de interes nepartizane (de tip tehnocrat) se văd, dacă nu reprezentate, măcar luate în considerare cu prilejul elaborării politicilor publice 41. În plus, oficializându-și orientarea naționalistă și introducând anumite poceduri participative preluate din instrumentarul de mocratic (alegeri generale și locale pentru mai mulți candidați, începând din 1975), regimul încearcă să-și așeze legitimitatea pe un simulacru de reprezentativitate 42. Încă din 1965, Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
cu 300 de parlamentari (de ce n-ar fi 322, nu-i greu de ghicit!) și cele care au înnegrit paginile ziarelor și au făcut spume la gură televizoarelor, teme majore fiind, ne dădea liber la drogurile „ușoare” și la curve, oficializând prostituția, amplasând viitoarea „Casă de piatră” lângă clădirea Parlamentului. Când am auzit eu trebușoara asta, lansată de la înălțimea preocupărilor prezidențiale, mi-am adus aminte de un coleg de-al meu, unul Vasile al Milițianului, care chiar avea un tată milițian
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
unul din marile merite ale V.l. a fost încurajarea începătorilor: „Astăzi, după zece ani de apariție, «Viața literară» rămâne totuși cea mai atrăgătoare revistă pentru debutanți. Asta face și farmecul, și incontestabilul ei merit. «Viața literară» a refuzat să se oficializeze, a renunțat demult să facă apel numai la pene consacrate”. Câtă importanță acorda redacția modului de a dialoga cu debutanții se vede și din faptul că o vreme „Poșta redacției” este semnată de G. Călinescu. Scandalizat de modul cum în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
tot îl mai aud cum îmi spune făcândumi cu ochiul: „Nu uita, meseria este brățară de aur, iar gâtu-i pâlnie de argint”. Un’ te duci tu mielule? Se apropie Paștele! Măcar vreo câteva zile poate vom uita de Marea Brambureală oficializată cu tot fastul posibil pe plaiurile românești de către un guvern incapabil, dar corupt și rapace. Nu știu de ce, dar de fiecare dată când se apropie Paștele eu îmi amintesc niște vorbe ale regretatului Mihai Dimitriu, agronomul literat cu o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
poziția formală anticomunistă și antistatală. 3. în final, Poggi a constatat că delegația Vaticanului se întoarce la Roma fără realizări practice, așa cum a fost înțelegerea în 1975, episcopia de Timișoara era acceptată și, pentru acum, era înțelegerea de a se oficializa numirea episcopului asupra căruia se căzuse deja de acord (mons. Kernweiss). Răspunsul tov. Nenciu a fost că problema aceasta trebuie rezolvată în contextul general, aprofundată așa cum a propus și Poggi pentru Iași. Ea rămâne în același stadiu avansat, dar că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și acțiunile lor recunoscute oficial, cu prescrierea regulilor, sarcinilor, privilegiilorși obligațiilor. În societățile ce cunosc scrisul, acestea sunt consemnate în legi, regulamente, contracte și alte documente oficiale. Informal înseamnă aspectele realității sociale (structuri, organizații, grupări, procese, acțiuni) ce nu sunt oficializate în legi, regulamente etc., dar care au o prezență și o incidență la fel de hotărâtoare ca și cele formale în viața indivizilor și a grupurilor sociale. Nu vom dezvolta aici complexele relații dintre formal și informal. Să spunem doar că sociologia
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe sufletul și în patul Domnitorului. A încheiat această căsătorie de „legalizare”, prin care fosta roabă răscumpărată (devenită „țiitoare”, aparținând, deci, unei „instituții” care se înfiripase deja) devenea Doamnă a țării, înainte de a-și părăsi tronul și țara și a oficializat-o printr-un „act de mărturie” (datat 27 ianuarie 1511) scris de el cu o „mână nedibace” (N. Iorga). Căsătoria, oficiată probabil de unul dintre ierarhii care au fost de față (actul pomenit îi menționează între „martori” pe mitropolitul Gheorghie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
având pe umeri vălul ce curge de sub coroana de aur. Este - constată Al. Alexianu - „vălul tuturor reginelor din Apusul Europei până dincolo de sfârșitul acestui veac”317, văl cu care este pictată Elisabeta Movilă la Sucevița. Vremea lui Alexandru Lăpușneanu a oficializat în Moldova caftanul răsăritean (purtat până atunci doar de Doamne și de marii boieri). Curând caftanul va deveni însemn al învestiturii, alăturându-se firmanului dat de sultan (căci Domnul, odată numit în funcție, era înscris, simbolic, în ordinul select al
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
voiajeze la nesfârșit prin Europa, umilindu-se și constatând că speranța întoarcerii în Moldova era tot mai palidă. Sau poate că o exasperaseră, în fine, apetiturile erotice (de mult cunoscute) ale senzualului ei bărbat și, soție neglijată, se hotărâse să oficializeze, prin plecare, stingerea unei relații. într-adevăr, „titulară” a patului voievodal era de mai mult timp, verosimil, Ștefana Mihailovna, o roabă eliberată de Doamna Safta, rusoaică (N. Drăganu) sau, poate, circaziană (Constantin Gane), credincioasă țiitoare a Domnului. Munteanul aflase că
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anexele lui, securizat (ne spune un călător străin) de un „vornic” cu 25 de lăncieri, era centrat pe un dormitor și un iatac (adică un dormitor mai mic) -, „unul din păcatele cele mai mari ale civilizației bizantine” (Nicolae Iorga), fiindcă oficializa izolarea femeilor - își închise la noi zăvoarele spre a ascunde femeia începând cam pe la jumătatea veacului al XVII-lea, din timpul lui Matei Basarab și Vasile Lupu, adică din acea epocă în care sunt tot mai frecvente accentele unui ceremonial
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiul ei, Stepan, asupra unei ocine, primite ca zestre de la părinți, și asupra altei proprietăți rămase de la Stoican, soțul ei, ambele fiind „stare i prave očine i dědine” [moșteniri și ocine vechi și drepte]523; de aceea uneori ele erau oficializate, „autentificate” în prezența Voievodului și transformate în porunci domnești: „Iar după aceea a venit jupanița Maria înaintea domniei mele” - scria pisarul lui Radu de la Afumați într-un hrisov dat la Târgoviște, la 24 iulie 1525 - „de a întocmit averile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-l laude: „[...] pritutindinea s-au văzut minune mare, că au încetat boala ciumei și s-au bucurat, mulțumind lui Dumnezeu”. Dacă Vodă Mavrocordat și-ar fi consultat și supușii, cu siguranță că aceștia i-ar fi sugerat, cu umilință, să oficializeze și acel vechi ritual profilactic valah pe care îl vedea încă Erasmus Heinrich Schneider von Weismantel când începea secolul al XVIII-lea („Atunci când pătrunde în țara Românească vreo boală molipsitoare, se adună un număr anumit de femei și acestea în timp
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]