708 matches
-
costase pe americani Primul Război Mondial. Începe Marea Criză Economică (octombrie). // Regatul Sîrbilor, Croaților și Slovenilor devine Republica Iugoslavia. // Au loc primele emisiuni experimentale de televiziune. // Vaughan Williams termină opera The Poisoned Kiss. 1930. Apare la Londra cotidianul Daily Worker, oficiosul Partidului Comunist din Marea Britanie (ianuarie). // Se publică Raportul Comisiei Simon privind India, care înglobează propunerile viceregelui, lordul Irwin (mai tîrziu Halifax), privind acordarea statutului de dominion. // Gandhi declanșează cea de-a doua campanie de "nesupunere civilă". // Se semnează acordul naval
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
administra un fond de grevă. 1925-1926: Au loc greve ale minerilor, culminînd cu Greva Generală. 1927: O lege specială (Trade Disputes & Trade Union Act) interzice grevele generale și grevele de solidaritate (sympathetic strikes). 1929: Cotidianul de stînga Daily Herald devine oficiosul sindicatelor și al Partidului Laburist. 1946: Guvernul Laburist Attlee abrogă prin lege Trade Disputes & Trade Union Act din 1927. Legi privind învățămîntul 1844: Lordul Shaftesbury********* creează școli cu predare gratuită pentru familiile celor nevoiași (așa-numitele ragged schools). 1858: Comisia
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
el, istoria omenirii începe cu baronii. Almanahul a fost (și continuă să fie) Biblia genealogiștilor... necrofili. Nu este de mirare că la British Library din Londra, Almanahul Gotha este catalogat la Ephemerides. 29. O listă, posibil incompletă, a vizitelor oficiale, oficioase și private ale prințului de Wales (ulterior regele Eduard VII), în țară și în străinătate, ar avea următoarea cronologie: 1846, Cornwall și Wales; 1848, Scoția; 1849, Irlanda; 1855, Paris (cu părinții și cu Vicky, ca invitați ai lui Napoleon III
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
unealtă a agitatorilor comuniști (Churchill era un anticomunist visceral). Se știe de asemenea că a făcut cîteva încercări de suprimare a cotidianului Daily Mirror, cel mai popular ziar britanic necontrolat de vreun baron al presei. Iar în unul din numerele oficiosului guvernamental British Gazette pe care îl edita în anul 1926, a lăudat situația politico-economică din Italia lui Mussolini, considerîndu-l pe Il Duce drept A Roman genius... the greatest law-giver among men. Aceasta după ce, cu cîțiva ani mai înainte, se dovedise
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
întâi, în 1919, ca redactor-șef la „Românul” din Arad; scrie apoi la „Cuvântul liber”, „Dimineața”, „România nouă”, „Flacăra”, „Lupta”, „România” (la care este redactor), „Universul”, „Universul literar” ș.a. Cu începere din 1928, este secretar general de redacție la „Dreptatea”, oficiosul Partidului Național Țărănesc. În noiembrie 1911 devine membru, iar un timp va fi și secretar al Societății Scriitorilor Români. Un șir de note polemice intitulate Opera d-lui Ilarie Chendi (1906), unele apărute inițial în „Epoca”, sunt strânse de S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289519_a_290848]
-
datorează cunoașterea realității generalizării violenței În tratamentul aplicat deținuților, precum și a abuzurilor În ceea ce privește ordonarea și executarea pedepselor penitenciare. și mai apare ceva În peisajul penitenciar din RPR: Începuturile „reeducării”, inițial sub forma benignă a ședințelor de Îndoctrinare politico-ideologică, lecturi din oficiosul comunist Scânteia și din broșuri propagandistice ori chiar Încercări de discuții libere. În penitenciarul de la Târgșor, jud. Prahova, unde funcționau de la sfârșitul anului 1948 două secții distincte (una a elevilor, majoritatea membri ai organizațiilor de tineret legionare - „Frățiile de Cruce
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
caragialian - presa scrisă: „Pe când deschid gazeta guvernamentală, să mă uit la ultimele informațiuni asupra scandalului, iată că...” (Atmosferă Încărcată); dar scandalul din presă 72 se mută În cafenea, sub forma unei răzvrătiri penibile nu Împotriva acțiunilor guvernului, ci Împotriva cititorului oficiosului: „ - Ce citești porcăria aia, domnule? - Pardon, zic eu... Dar până să-i mai zic ceva tatălui, fiul Îmi smulge gazeta, o rupe și o azvârle sub picioare...”. Circ e și În De Închiriat, regizat, râvnit ca formă de ieșire din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Cătălin), TV.V. preluat de telecabluri în tot județul. Unison 68 Bârlad cu o bună audiență (Felicitări, Timona Balmuș) Ziarul Meridianul (așișderea, Andreescu) și INTERNET (deci 6 mijloace de presă) ȘCOALA DE PRES|: în volumul TVV-15... explozia... s-a demonstrat că oficiosul curentului cultural informațional, unic în istoria Vasluiului, a fost Grupul de presă CVINTET TE-RA prin mijloacele sale de presă. Să argumentăm: 1) pe aici au trecut circa 500 de persoane dintre care 250 lucrează și azi în presă. Din
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Societarilor Dezbinați, dar nu prea în județul Vaslui, unde Mitică Buzatu are vicepreședinte pe Vasile Mihalachi care-i asigură bine, bine spatele. PSD Vaslui este cel mai motivat în EURO; organizează întâlniri în teritoriu, apare în mass-media chiar și în oficiosul adversarilor. Gabriela Crețu împarte de zor tot felul de pliante și nimicuri, cu sau fără poza sa, a șa că i s-a urât să se tot privească pe garduri. Fiind solicitată în toată Moldova, drăguță și răbdătoare, profesoara Crețu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
urmă însă de „folclor nou”, promovat de propaganda comunistă și favorizat de funcționari obedienți ai regimului. Acest fapt nu a trecut neobservat și, deși antologia a fost premiată de Academie, ea va fi dur atacată de ideologii partidului, în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de mîine“ <footnote Octavian Goga, Ideea națională, Cluj, 1923, p. 4. footnote> . Crezul politic al lui Goga și al grupului din care făcea parte era mărturisit în articolul Zile mari, publicat în 1913 în „Românul“, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 în „Epoca“ <footnote Împreună cu alții, îndeosebi ardeleni, susținea aici rubrica Ardealul vorbește, făcînd cunoscute în Regat aspirațiile unioniste ale ardelenilor. footnote> din București, cu mențiunea: „Acum, cînd condeie închiriate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Debutează în presă în 1899, în ziarul „Universul”, cu un articol de politică externă, Chestia insulelor Samos. Va fi, până în 1914, colaboratorul permanent al ziarului, precum și al revistei „Viața românească” (1906-1911), unde semnează cronica externă. Este, un timp, codirector al oficiosului liberal „Viitorul”, colaborează la „Curentul” și conduce, în calitate de președinte, Sindicatul Ziariștilor. D. a publicat numeroase scrieri politico-economice, dar și câteva volume de memorialistică, între care Portrete și amintiri (1932). A cultivat stăruitor și cu talent acest gen, lăsând în manuscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
Franța, primul periodic, Le Mercure françois (1611), nu era încă decît anual. Guvernele și-au dat repede seama de interesul publicului față de gazete și de posibilitatea de a le supraveghea și chiar inspira. În Franța, puterea favorizează înflorirea unei prese oficioase, politică prin La Gazette (1631), literară și științifică prin Le Journal des savants (1665), mondenă prin Le Mercure galant (1672). O presă în limba frnceză, mai liberă, apare și în străinătate, mai ales în Olanda. În secolul al XVIII-lea
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
să ne jertfim pentru coeziunea lui, noi trebuie să facem din hecatombele noastre piedestalul gloriilor de mîine. Crezul politic al lui Goga și al grupului din care făcea parte era mărturisit În articolul Zile mari, publicat În 1913 În Românul, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 În Epoca din București, cu mențiunea: Acum, cînd condeie Închiriate de la București caută prin toate mijloacele să compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, Înfățișînd-o ca o improvizație fără
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
de cealaltă parte a oglinzii platoniciene pentru a descoperi peisaje alternative. În fața istoriei învingătorilor, a supremației absolute a istoriografiei dominante, pentru a contracara doctrina oficială și instituțională, lipsește, evident, o istorie a învinșilor, o istoriografie a concepțiilor dominate, o doctrină oficioasă și alternativă. Și este logic ca ea să nu existe - ar fi contra obiceiurilor seniorilor războiului. Logica masacrului integral obligă la așa ceva. Obiectivul meu nu este să fac aici istoria acestei evicțiuni. Este un subiect (interesant) care merită să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-și exprime teama <ref id="97">97 Timpul, 8 martie 1881, f. 1. </ref> ca „problema Dunării” să nu fie folosită ca mijloc de presiune pentru a se obține recunoașterea titlului. Acest punct de vedere a fost exprimat atât de către oficiosul conservatorilor, Timpul <ref id="98"> 98 Timpul, apud Hoyös c. Haymerle, București, 23 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/1881, f. 18. </ref>, cât și de ziarul liberalilor, Românul <ref id="99"> 99 Românul, apud Hoyös c
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
până în decembrie 1931, având ca director pe Ramiro Ortiz, iar ca redactor pe Al. Marcu. În articolul-program, Ce vrem, se arată intenția de a-l familiariza pe cititorul român cu literatura și cultura italiană. Devenită la un moment dat un oficios al Institutului de Cultură Italiană de la București, condus de Ramiro Ortiz, R. își respectă cu consecvență programul, publicând medalioane despre scriitori italieni clasici și moderni, traduceri și comentarii, recenzii ș.a. Astfel, numărul inaugural conține studii despre Dante, aparținând lui Giosuè
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289298_a_290627]
-
abandoneze scrisul și rămânând același redutabil gazetar. Încă legat de cercurile socialiste, colaborează, în 1902, la „România muncitoare”, participă la declanșarea grevei lucrătorilor din port. Pe urma „generoșilor”, aderă între timp la Partidul Liberal, devine un factotum la „Tribuna liberală”, oficiosul local al PNL. Între 1906 și 1908, va redacta, cu M. Pastia și D. A Țăranu, „Votul universal”. Sprijină reformismul liberal și „poporanismul luminat” promovat de Spiru Haret în cultură, pledând pentru rolul moral, dar și pentru rostul pragmatic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
ordini legale și constituționale, de toți respectată, singura bază pentru o conlucrare rodnică a tuturor forțelor vii ale nației noastre.” Programul politic al publicației constituie de fapt un permanent asalt împotriva Partidului Liberal, acuzele alimentând și polemicile cu ziarul „Viitorul”, oficiosul liberal. În anul 1928, Partidul Național Țărănesc ajunge la guvernare, iar în următorul deceniu, va fi atât partid de guvernământ, cât și partid de opoziție, în alternanță cu Partidul Liberal. Este și perioada în care D. atrage în paginile sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
ianuarie 1853, săptămânal de la 2 ianuarie 1858, din nou bisăptămânal începând cu 4 ianuarie 1862, săptămânal de la 1 iulie 1933 și bilunar de la 1 ianuarie 1948. Inițiativa editării a avut-o mitropolitul Andrei Șaguna, T.r. fiind o publicație periodică oficioasă a Mitropoliei Ardealului. Redactor pentru primele opt numere a fost Aron Florian, înlocuit apoi cu Pavel Vasici (1853-1856). Au mai îndeplinit această funcție Ioan Bădilă (1856-1857), Visarion Roman (1856-1858), Ioan Rațiu (1858-1862), Zacharia Boiu (1862- 1865), Nicolae Cristea (între septembrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
masele trăiesc noi valori și noi ideologii (clericalismul, pe de o parte, progresismul, pe de alta). Din nefericire, „momentul” acesta de stagnare și de formalitate al PCI este perfect reprezentat de Maurizio Ferrara în polemica sa cu mine, în coloanele oficiosului Unità. E adevărat că atinge niveluri de intoleranță nedemne de un președinte al celui mai mare partid italian. Nici măcar Borghese nu a ajuns niciodată să se-ndoiască de o anumită calitate a culturii mele, amintind, prin raportare la persoana mea
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
al Junimii, s-a îngrijit, din însărcinarea lui Titu Maiorescu, de strângerea fondurilor necesare ajutorării lui Mihai Eminescu, a cărui găzduire în Iași a și supravegheat-o un timp. Între 1889 și 1900 a redactat, alături de alții, săptămânalul „Era nouă”, oficios al grupării politice junimiste, iar în 1902 a fost membru în comitetul de redacție al „Revistei române”, alături de Mihail Dragomirescu, P.P. Negulescu, C. Rădulescu-Motru ș.a. În 1913 trece în partidul politic al lui Take Ionescu, părăsind definitiv gruparea junimistă. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288185_a_289514]
-
narator, alteori personaj, întotdeauna protagonist al scenelor pe care "creatorii lor smintiți le țes pentru a ilustra absurdul existenței umane"47. În mansarda friguroasa în care îl găzduia portarul anarhist de la Sorbona, unde noaptea se învelea cu colecțiile vechi ale oficiosului comunist francez "L'Humanité", păstrate de gazdă lui cu mormăiala "știu, nu e prea anarhist, însă... faute de mieux...", fugarul ia viața de la zero, creând, împotriva atacurilor furibunde, comuniste și fasciste, împotriva sărăciei și invidiilor, prin românele și eseurile sale
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
VOINȚA NAȚIONALĂ, gazetă apărută la București, zilnic între 10 iulie 1884 și 31 decembrie 1912 și săptămânal de la 6 ianuarie 1913 la 12 aprilie 1914. În acest oficios al Partidului Liberal, cel mai important ziar editat de liberali după 1880, preocupările literare și-au făcut loc sporadic, mai ales atunci când un scriitor era membru al redacției. În cei dintâi ani director fiind omul politic și ziaristul Gh. C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290632_a_291961]
-
la Junimea se delimitează, politicește, de Titu Maiorescu sau de P. P. Carp, susținând programul liberal. Deși își începuse cariera de ziarist politic în 1881 la o gazetă apropiată de junimiști, „România liberă”, B. Delavrancea o continuase din 1885 în oficiosul liberal „Voința națională”. El are la D. ocazia de a-și perfecționa uneltele de analist și pamfletar politic: scrie practic număr de număr cel puțin un articol, începând cu acelea de fond și adăugându-le comentarii, note polemice, reportaje (Întâia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]