2,372 matches
-
vieții care simboliza trezirea la viață a întregii naturi și, practic, marca începutul primăverii. Acesta era sărbătorit pe 25 martie, în care avea loc un ceremonial religios, fiind o zi a învierii și a bucuriei. În această zi se binecuvântau ogoarele, animalele și păsările și nu se făcea niciun fel de sacrificiu, deoarece se consideră că acum se împerecheau animalele și păsările. Din acest motiv, zeul era reprezentat, uneori, și sub înfățișarea unei ființe, jumătate om, jumătate animal. De altfel, în
DE DRAGOBETE, IUBEŞTE ROMÂNEŞTE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/De_dragobete_iubeste_romane_stefan_popa_1392374142.html [Corola-blog/BlogPost/364093_a_365422]
-
schimb i-a câștigat pe americani... De-acum înainte să se gândească doar la cultul său... Va intra în istorie ca un idol... În zilele care urmară, soția nu se despărțea de primul om al țării. Merseră în vizite pe ogoare, în fabrici și uzine, pe șantiere și mai tot timpul femeia îi șoptea câte ceva ca să le găsească nod în papură și să bage spaima în muncitori și în șefii acestora, căci, deh, doar el era cel mai priceput în toate
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429893900.html [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
termină, atâta de mare și de lungă era comuna de te cuprindea o stare ca atunci când te grăbești la o întâlnire și autobuzul mergea de parcă sta pe loc. Trecând pe acolo mi-am adus aminte ce-a pățit Didina pe ogor în romanul Răscoala scris de marele romancier Liviu Rebreanu. Ajuns la poligon nu m-au lăsat să trag nu știu din ce vari motive, ce prostie să faci sute de km și să nu te lase să tragi, apoi ajung
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_vi.html [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
e lumea asta împărțită În da și nu, în bine și în rău, Dar n-am dat nimănuia nicio mită Să mă primească în altarul său! Și pentru ei mă rog și n-aștept plată, Să le-nfrățească binele-n ogor Și inima din piept cât o să-mi bată Eu n-am să-i pun cuvântului zăvor... N-am dreptul să o fac și nu-i al meu, Slăvit să fie Cel ce mi l-a dat! Oricât mi-ar fi
E-ADEVĂRAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1470985453.html [Corola-blog/BlogPost/366253_a_367582]
-
ați văzut, cumva, o țară? Am fost plecat vreo patru ani pe-afară; Azi am venit și-o caut cu ardoare, Dar n-o găsesc și-n suflet rău mă doare. O caut peste tot, am fost și-n sate, Ogoare plâng în buruieni lăsate, Înspre păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i
SINGURA MEA AVERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/N_ati_vazut_cumva_o_tara_.html [Corola-blog/BlogPost/355337_a_356666]
-
din sufletul lor a credinței pe care o moștenesc de la Iisus Hristos Domnul, de la Apostolii săi și de la atâți și atâți misionari creștini, purtători de cuvânt și de har dumnezeiesc, care au semănat aici, din mila lui Dumnezeu, sămânță din ogorul lui Iisus Hristos, muncit de El cu apostolii Săi. În spațiul nostru românesc nu a fost adusă sămânță cu "mutații genetice"! Noi moștenim Logosul cel dintâi. Cuvântul cel dintâi al lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care în spațiul transilvan
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
Fac prin ține o cărare Un pod din nuia de alun Să te treacă omul bun Cel rău să nu poată trece În apă ta să se-nece . De la Cozia la vale Îți ies oamenii în cale Să le uzi ogoarele Să le iei păcatele Le duci în marea sărată Nu le ceri nici o răsplată . Strănge-mă Oltule-n brațe Curăță-mă de păcate Să pot trăi mai departe Tu-mi iei unul eu fac șapte . Să nu mai fiu supărată Că trăiesc
LEGANA-M-AS LEGANA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1442254735.html [Corola-blog/BlogPost/347142_a_348471]
-
Virgil Maxim, Nuntașul Cerului.Ed. Sălajul S.R.L. Zalău, 1992) Lacrimile Suferințelor sunt izvorul haric ce brodează pe veșmântul sufletului creștin taina suferinței și a bucuriei Neamului în urcușul credinței sale spre cer, spre demnitate, spre moarte, spre înviere: „Iisuse, plâng ogoarele sărace/ Și toate visurile Țării plâng,/ De când în lanțuri Neamul nostru zace./ Și-a ridicat urgia brațul stâng/ Și-și strânge pumnul lângă scăfârlie/ Rânjind când închisorile ne frâng...”[Aiud, 6 Martie 1949](Pr. Ilie Imbrescu, Căință pentru neamul meu-
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
aduce în față un mare adevăr, pe care eu atunci când l-am descoperit am fost uimit de profunzimea ce o cuprinde. Mă refer la răbdarea lui Dumnezeu, ce oferă mijloacele necesare pentru ca grâul și neghina să crească împreună în acelaș ogor. Din cadrul acestei parabole se desprinde o întrebare și anume: De ce nu a lăsat Dumnezeu pe slujitorii Săi să smulgă neghina? Ca să înțelegem de ce nu permite Dumnezeu ca neghina să fie smulsă, atunci când creșterea ei este la început trebuie să înțelegem
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1490602985.html [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă.” ( Evanghelia după Matei 13;36-43 ) Lumea noastră este marele câmp unde cad cele două feluri de semințe, dar mai precis semințele sunt sădite în ogorul inimii. Există un contrast evident, Dumnezeu sădește cu har și iubire, pe când Diavolul vine pe furiș și își aruncă sămânța, este tot o formă de a sădi însă vine noaptea pe ascuns, este de fapt o lecție pentru noi. Nu
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1490602985.html [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care a a trăit la Atena între anii 427 - 342 î.Hr. ne vorbește despre
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
în cuvinte potrivite iar ai coborât din cer vis de toamnă-iarnă-aminte țin în mine și un zbor legănat pe ape sfinte prind iubirea și cobor în adâncuri nesmintite prinse-n patimi și sobor chiar deasupră-mi cântă-n legea liniștii de pe ogor când lăstuni și piatra vie se-nțeleg să pună dor între piatră și cuvinte sensuri calde-n dor de dor Referință Bibliografică: pe scurt / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1044, Anul III, 09 noiembrie 2013. Drepturi
PE SCURT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_scurt_anne_marie_bejliu_1383981528.html [Corola-blog/BlogPost/342056_a_343385]
-
cuvânt în limba noastră și veți simți și gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină secular. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: GLORIE LIMBII ROMÂNE, poem
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_alflorin_al_florin_tene_1358755556.html [Corola-blog/BlogPost/342378_a_343707]
-
Rus. 1821( 30 octombrie )- când s-a născut, era anul când în rusia țaristă luau ființă societățile secrete din Nord și din Sud ale luptătorilor decembriști, care, cu tot eșecul răscoalei din 1825, aruncaseră sămânța rodnică a ideilor revoluționare, pe ogorul gândirii sociale ruse. 1881( 28 ianuarie )- când a decedat, a fost un moment de răscruce, resorturile mișcării de eliberare se aflau într-un greu impas. Falimentul teoriilor narodnice din faza lor teroristă prilejuia triumful vremelnic al reacțiunii între două situații
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului_0.html [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
-l vezi că-l plânge de câte ori bea? Îl priveam pe tataie din ce în ce mai mirată. Nu-l văzusem niciodată pe tăticu plângând. Nici nu știam că avusese un frate. Știam că nu avea pe nimeni. -Și? eram nerăbdătoare. De la distanță îi vedeam ogorul și îmi era teamă că nu va avea timp să termine povestea. -Când m-am întors de la armată, mă-ta-mare nu era măritată. Tac-su ținea la averea lui. Nu o dăduse niciunuia cu bani și pământ. Îi era teamă că
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
din nou să întinerească. Au revenit turiștii migratori Tot felul de păsări cântătoare, Vom avea îndestulare de flori, Vom fi cu toții în sărbătoare. Aud gângurit de tineri guguștiuci, Alte zburătoare caută noi gazde, O nouă colonie de grauri în nuci, Ogoarele se mândresc cu noi brazde. Referință Bibliografică: PREGĂTIRI DE SĂRBĂTOARE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 846, Anul III, 25 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PREGĂTIRI DE SĂRBĂTOARE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Pregatiri_de_sarbatoare_mihai_leonte_1366880316.html [Corola-blog/BlogPost/345990_a_347319]
-
este și mai amuzant fiindcă acesta e văzut ca un organism cu toate părțile lui componente. Cu nimic mai prejos este Adjectivul, al cărui rost este de a colora, de a îndulci cuvântul: „Caut pata de culoare/ Pe-ale textului ogoare./ Mă întreb: Care-i cuvântul/ Care îndulcește vântul,// Care umple de plăcere/ și guriță și vedere / Și-n lume n-are pereche/ Când îți cântă în ureche?// Nu-i sminteală că îl caut./ Gâdilă ca și un flaut!/ Îmblânzește limba
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ziua_internationala_a_educatiei_un_dascal_de_scoala_noua_si_gramatica_lui_poetica_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
bum-bum. Ia priviți-i cum se roagă de noi în tăcere, ca să ne ofere pe tavă sufletul lor cosmic, plin de har și de iubire!.. Trebuie să-i înțelegem și să credem că acești uriași, hamali ai cuvintelor, truditori pe ogorul Limbii Române, reprezintă și ei „Țara din sufletul nostru”. Text și foto de Năstase Marin Galați, noiembrie, 2007 (din ciclul „Țara din suflet”) Referință Bibliografică: UN GULIVER COTIDIAN / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1681, Anul V, 08
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439063794.html [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
la durerile secolului și de aceea scrie descântece, precum: Soare, soare, sfinte soare,/ Fii iar aur pe răzoare./ Fii iar bun și generos/ Și nu arde pân' la os./ Dă-ne raze aurii/ Pavăză pentru copii./ Dă-ne holde pe ogor,/ Dă-ne pâine în cuptor! Elisabeta Iosif descrie pictural imagini adolescentine și oglinzi de grații feminine: „Caligrafiez iubirea cu litere de miere” ... „Toamna pictează dealul, aprinzând focul anotimpului” ... Ne regăsim în cuvânt, ca într-o scoică - / Mereu căutând perla primei
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
timpului prin foile de calendar, alăturate paginilor din jurnalele aglomerate de sensibilitatea cuvântului izvorât din suflet de artist, am constatat, cu bucuria firească a căutătorului de frumos, că poeta Elisabeta Gîlcescu s-a descoperit cu evlavie și a pășit pe ogorul bogat al literaturii în anul 2009, purtând în mâini rodul fascinant al gândului din „Ieri și azi”, pentru a-l oferi publicului. Imitând mișcarea precisă a pendulului unui metronom literar, aceeași autoare și-a impus să apară, în fiecare an
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
flori albe, de crin și viori de cer senin. Primăvară în culori, Viață trăită din plin! II. Încet, discret, reînfrunzește codrul Și soarele-i tot mai strălucitor, Revin țărani străbuni, precum li-i modrul, Cu pluguri și cu grape, pe ogor. Prin iarba verde ies la drum gândacii Și păsările vin în țară iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1490793435.html [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tinerețe, haine strâmte strângi în brațe ani, nu minte, horele le prinzi pe brațe câmpu-l strângi pe sub cojoace, muști din noapte fir de lână, stele prinzi arcuș pe strună, apelor le țeși covoare speli ogoare-n ochi de soare, vântu-ți zboară-n iasca lunii strângând bărbii rar, tăciunii. Tinerețe,mândră floare munți-i strângi la cingătoare, faci din cer săgeată lată țărmu-l storci în bulbi de piatră, zbori pe frunți de depărtare, și-ți cari
ODĂ TINEREȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1465281346.html [Corola-blog/BlogPost/379342_a_380671]
-
mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-a făcut Vântul-Păstor? De ce nu mai vrea să pască norii? - Ar mai vrea el, păcătosul, dar într-o zi, după leafă, s-a
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
că sunt pe moarte, săracele! - Unde să mai găsesc eu acuma norișorii mei? se văicări vântul. - Nici o grijă, tot pe-acolo! Aleargă după ei! Se repezi vântul și, într-adevăr, dolofanii nourași, sătui și cu ugerele pline, umblau creanga pe ogoarele mării, lăsându-se mulși de orice vânt vagabond. Se întoarse vântul cu turma de nori, plesnind și fulgerând cu un bici de foc pe cei care o mai luau razna. Îi mulse pe toți umplând ulcioarele izvoarelor. Se umplură râurile
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
mor!... Ulcioarele izvorului meu... sunt goale!... Aveam și noi un vânt care mâna prin cer norii cu ugere pline. Mulgea, neisprăvitul, toți norii, în ulcioarele izvoarelor... Aveam și noi apă... Atâta treabă avea el: dimineața mâna norii la păscut pe ogoarele mării și după-amiază îi mulgea la izvoarele noastre. Și doar îl plăteam pentru treaba asta... - Și ce-a făcut Vântul-Păstor? De ce nu mai vrea să pască norii? - Ar mai vrea el, păcătosul, dar într-o zi, după leafă, s-a
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]