2,363 matches
-
să mergem mai departe, în siguranță. “În unul din romanele sale, Sara Orne Jewett povestește că pe drumul spre casa unui căpitan de vas, a văzut o mulțime de bețe colorate în roșu și galben, care erau înfipte într-un ogor, aparent fără nici o logică. Curioasă, l-a întrebat pe căpitan, atunci când a ajuns, care era rostul acelor bețe ciudate. Acesta i-a explicat că atunci când a arăt prima dată ogorul, aproape că și-a distrus plugul, lovindu-l de niște
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
colorate în roșu și galben, care erau înfipte într-un ogor, aparent fără nici o logică. Curioasă, l-a întrebat pe căpitan, atunci când a ajuns, care era rostul acelor bețe ciudate. Acesta i-a explicat că atunci când a arăt prima dată ogorul, aproape că și-a distrus plugul, lovindu-l de niște stânci ce sunt până aproape la supratata ogorului. Pentru a ocoli pe viitor, acele zone periculoase, a fixat bețele colorate. „Într-un sens, Dumnezeu a făcut la fel, atunci când ne-
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
întrebat pe căpitan, atunci când a ajuns, care era rostul acelor bețe ciudate. Acesta i-a explicat că atunci când a arăt prima dată ogorul, aproape că și-a distrus plugul, lovindu-l de niște stânci ce sunt până aproape la supratata ogorului. Pentru a ocoli pe viitor, acele zone periculoase, a fixat bețele colorate. „Într-un sens, Dumnezeu a făcut la fel, atunci când ne-a dat Cele Zece Porunci...” - a zis el. „Ele semnalizează zece domenii periculoase din viața omului. Evită-le
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
Șirag de nunți și-începe sarabanda, Dezmăț de frunze-n aer , e mare crai azi vântul! Cad lacăte, începe iarăși școala, Ne vor lipsi o vreme din codrii noștri cucii, Își leapădă iar rodul în graba mare nucii Începe pe ogoare de toamnă vânzoleala; De clipe ce le-am ars iubind prin văi și lunci Ne-or aminti la anul doar gângurit de prunci. Referință Bibliografică: Miroase-a toamnă / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I
MIROASE-A TOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364499_a_365828]
-
iubi, sentimentul acesta, așezat inclusiv sub razele spiritului, nu doar sub cele ale carnalului, înalță ființa. Un poem cârpit cu slove deșucheate, pare să ne spună poeta, ar suna ca o repriză de manele într-o catedrală. Ca atare, în ogorul poemului ea nu admite expresia buruienoasă pe care o taie până curge sânge. Chiar dacă, în plan artistic, libertatea nelimitată e calea, contând doar textul, mai puțin morala și moralitatea viziunii”, scrie Ioan Nistor. Stihurile de dragoste ale Corinei Petrescu au
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
constant sprijinit de Mitropolitul Moldovei și Sucevei de atunci, Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca Arhiereu-vicar la Arad și Buzău, PS Părinte Episcop Gherasim a lucrat cu multă râvnă în ogorul Bisericii. În anul 1992 a revenit acasă, în ținutul natal, slujind ca Episcop-vicar al Sucevei și Rădăuților, având reședința în incinta Mănăstirii Bogdana. S-a dovedit a fi un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești. A călătorit
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
Tot la dubă ajungeai. HALVIȚĂ: S-au firitisit și țăranii dom'le. Asta e. Dar până mă-ntorc eu le slăbește lor vigilența și atunci e de mine. Să vezi cum îi las eu fără țuguiate pe 'mnealor, pe... fruntașii ogoarelor, (Scărpinându-se amărât în cap) No, hai să mergem că acolo unde nu este cap... Întinde mâinile și i se pun cătușele). sfârșit partea I Referință Bibliografică: Coana mare se mărită, 4 / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COANA MARE SE MĂRITĂ, 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364581_a_365910]
-
Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci, care nu erau chiar puține ci în jur de vreo 45-50 de capete. Pășunea era destul de întinsă pe mai multe dealuri înconjurate de ogoare cu porumb, grâu și alte semănături, locuri unde animalele erau atrase ca de un magnet. Asta era problema! Grapă i-a spus noului său subaltern că diseară vor vorbi mai mult, acum tocmai un grup de vite se îndrepta spre
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
în colțul verde, poate ceva mai la vale, Tocmeai ca să-mi țină calea două puncte cardinale. Ți-au cerut arginți cu carul, nu mai bine mă-ntrebai Fără șagă cât mai este de la mine până-n rai? Ți-aș fi semănat ogoare peste care niciodată N-a trecut vântul să fure dragostea adevărată; Poate-aș fi lăsat de pază licurici de vreme rea. Între timp, pe-un fir de vrajă, ți-aș fi fost etcetera... Referință Bibliografică: Ți-aș fi fost etcetera
ȚI-AȘ FI FOST ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363784_a_365113]
-
timpul fi nanțării armatei să nu piară E timpul să ne strângem sub steagul strămoșesc E timpul re-ntregirii neamului românesc. TIMPUL Demon fără scrupul, demon fără milă Timpul irosit nu se mai întoarce Cum suntem păpuși în lumea ostilă Pe ogorul vieții sufletul ni-l stoarce Jalonând cărarea spre eternitate Timpul insistent face și desface Fără să regrete, fără pietate Ne mănâncă viața tăcut și tenace. Timpul implacabil nu își schimbă mersul Nici nu-l preocupă cine-a dispărut Cum el
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
tot ce faci și reprezinți, În vechile-ți dureri lumești, În mirul din altar și-n sfinți, În ale facerii dureri, În nopți de veghe și suspin, În floarea morții-n primăveri, În blidul niciodată plin, În sângele vărsat pe-ogor, În pruncul smuls de lângă sân, În lacrimile din ulcior, În lama coasei ruptă-n fân, În carnea lemnului ucis, În rodul necules, uscat, În negrul doliului din vis, În piatra de izvor secat, În clopotul a foc bătând, În frunza
ÎN TOT CE FACI ŞI EŞTI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363895_a_365224]
-
Când un mucalit îi zice: "Prian... nu s-a potolit?!" Toți s-au revoltat, strigau: "Lapte-a supt, e vinovat! Tragă-n jug i-a mai rămas..." și îndată l-au castrat. IarBujor, coleg de jug, când trăgeu brazda-n ogor I-a zis: "Cum e să fii bou și fără vacă?" - Nu-i ușor. Referință Bibliografică: DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 911, Anul III, 29 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
Când un mucalit îi zice: "Prian... nu s-a potolit?!" Toți s-au revoltat, strigau: "Lapte-a supt, e vinovat! Tragă-n jug i-a mai rămas..." și îndată l-au castrat. IarBujor, coleg de jug, când trăgeu brazda-n ogor I-a zis: "Cum e să fii bou și fără vacă?" - Nu-i ușor. Referință Bibliografică: DUPĂ FAPTĂ ȘIU RĂSPLATĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 911, Anul III, 29 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
sau altă personalitate științifică, invitată la o oră de vârf la vreun post de știri ? Excepție, Antena 3! Dar și ea are, mai nou, țațele de serviciu (indiferent de sex)! Măi, formatorilor de opinie, da, o știre cu imagini de pe ogoarele și din fabricile patriei nu aveți? Știți că avem o industrie mai performantă decât cea de pe timpul lui ceașcă? Știți că numai Insula Mare a Brăilei asigură hrana pentru cinci milioane de oameni? Tot timpul numai și numai isterii: crime
TABLETA DE WEEKEND (38): APOCALIPTICII DE SERVICIU de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363916_a_365245]
-
în negura timpurilor dar cu demnitatea și respectul care li se cuvine. Dar dacă nu ar fi fost aceste sacrificii nu se cuvine oare același respect pentru alte mii de locuitori ai acestor pământuri care și-au irosit existența smulgând ogorului recolte modeste pentru a-și hrăni familia,pentru a-și trimite copiii la învățătură. Ar fi nedrept să uităm suta de lei obținută pe un sac de mălai trimisă copilului la scoală. Și mai ales nu uităm că asprimile vieții
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364017_a_365346]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DIN SATUL MEU AMORF Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Din satul meu amorf (Faptul concret) Ne arde pământul, căldura asuprește ogoare Cei rămași își duc optimismul la abatorizare Scrâșnesc inutile, scorojite zăpezi însângerate Iar necredința scutură anii pe morminte uitate Nicicând nu am știut cum că totul va urma să fie Istorie prea scurtă, sorbită-n neagra igrasie Tot merg eroii
DIN SATUL MEU AMORF de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362950_a_364279]
-
de rocă și de foc, amestecate cu funingine, ce se răspândeau peste satele din jur, uneori chiar peste orașul Siracusa. Credincioșii din bisericile creștine povesteau că, în trecut, sate întregi au fost acoperite de roci, lavă și funingine, acoperind case, ogoare, păduri, totul! Însă la poalele muntelui viața continua, și nu mult timp după dezlănțuirea temutului vulcan, totul reintra în normal, iar oamenii reveneau iarăși în satele părăsite, căci pământul din jurul vulcanului era deosebit de roditor. În localitatea Catania, cei doi misionari
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
și toți enoriașii îl cinsteau în mod deosebit.Duminica și în zilele de sărbătoare păstorea enoriașii iar în restul zilelor își păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus, prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia să-l vândă și din lăcomie aștepta să crească prețul pentru câștigul său. Și i
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
din 07 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sfânta muceniță Filofteia (numele său se traduce ,,iubitoare de Dumnezeu”) de la Curtea de Argeș s-a născut în cetatea Târnovo din Bulgaria la începutul sec.XIII într-o familie de creștini, oameni simpli lucrători ai ogoarelor. A fost crescută în spiritul faptelor bune, a păstrării curățeniei trupești și a castității. A rămas orfană de mamă de la o vârstă fragedă dar ea a continuat să ducă o viață curată de într-ajutorare a semenilor, mai ales a
SF.MC. FILOFTEIA DE LA CURTEA DE ARGEŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363312_a_364641]
-
chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
Acasa > Strofe > Valori > ȘTEFAN CEL MARE! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului Un om ce n-a uitat a omului valoare, Și a opincilor ce cutreierau pe ogoare, De nici a răzeștilor lui național origini, Redefinind-o cutezător făr'de vini și pricini. Fost-a odată un om “mic la stat, mare la sfat”, Un om cumpătat și mare în al său voievodat, Din ținuturile străbune ale sfintelor
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
cuvânt în limba noastră/și veți simți/și gustul mierii/și vânturile veacurilor/și mirosul câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
straniu rostește tăceri/ Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni/ Zăresc lâng-o frunză uscată, ca-n dulci primăveri,/ Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: să fim buni /” (Acasă). În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Autoarea
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
ograda la bunici, Pe unde-o să colindam Putem numai să visăm. Nechezi vesel, te știu eu Pofta ai de joc mereu. Suntem mici, viața-i frumoasă, Nici o grijă nu ne-apasă. Ziua bună! Bună dimineață soare Te reverși peste ogoare Trezind dintre rămurele Adormite pasarele. Ziua, buna dimineață! Florilor luminezi față, Soarele în ziua nouă-și Scalda razele în roua. Ziua bună tuturor, Păsări, fluturașilor, Urși și lupi, vulpi și mistreți, Vouă fete și băieți. Cățelușul Patru labe și-un
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Și de-atunci ploua întruna În pomii goi pe crenguțe Plâng întruna vrăbiuțe. Vremea-i ca să închid ușa Și să mă joc cu păpușă Până-n dalba primăvară Când iar voi fugi pe-afară. Micul gospodar Cu o cretă-mi fac ogor, Apoi îmi iau un tractor Du-du-du în lung și-n lat La arăt și la grăpat. Oh, cât am trudit săracul, E pământul că și macul Acum ce mai calea-valea Pregătesc semănătoarea . Pic-pic-pic cade sămânță, Sunt eu mic, dă-mi
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]