401 matches
-
totul este „văzut” nu pur descriptiv, ci cu o undă a sugestiilor de stare interioară: așteptare, dor, îngrijorare, și chiar neliniște, se ghicesc în rețeaua conotativă a unor astfel de detalii. În alternanță cu ele, textul introduce imaginea gospodăriei de oieri a Lipanilor și a unei ordini familiale (mama autoritară a Minodorei, stăpâna casei și a „slugii” Mitrea, scrisorile de la Gheorghiță și baciul Alexa etc.), pe un fundal al rânduielii vieții satului de munte și al „informațiilor” privind starea familiei, copiii
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește, de oieri și de porcari cu turme rătăcind printre iezerele cu păduri de sălcii, de păpuriș și de trestie, și de birjari cu echi paje ca nicăieri În țară, toți oameni de ispravă de la care m-am și ales și am și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Arsen Cațoev, tradusă din limba osetină în rusește. Multe expresii și cuvinte ale poporului oset ne-au deșteptat prespusuri asupra originii lui. Mamaliga nana (mamă) Slomie, Sofi (nume proprii de femei), opinca drept încălțăminte, broboada, torsul lânii (dovadă că sunt oieri); însuși numele autorului Arsene Cațoi, care a trăit la Tbilisi; și alte observații deocamdată puține și superficiale, ne-ar îndreptăți să cercetăm de unde au venit acești ciobani ai Caucazului. Izolați în pustietatea muntelui, necunoscând valea și orașele, exploatați de stăpâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din scara de bloc vecină l-a vizitat un militar mai tînăr. Colonelul e - se pare - bolnav. Aflînd de aceasta, tînărul i-a spus: „Regret că nu sînteți în plenitudine...” *Metafora „Cîrmaciului”, care pe noi, popor de agricultori și de oieri, ne enervează atît de mult, e un loc comun la cei din țările cu vocație maritimă. Cel mai recent am auzit-o la José-Maria Gil Robles, spaniol de origine, care compara politica și navigația cu pînze, întrucît ambele cer abilitate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
irezistibilă pentru turiștii continentului și nu numai. VISURI DESPRE VIITOR Gândind la viitor, sunt confruntat cu două tendințe diametral opuse: dorința firească de a fi martorul schimbărilor spre mai bine a vieții cotidiene a populației băștinașe, a fiilor și nepoților oierilor și lucrătorilor forestieri de odinioară, conform tendințelor noului mileniu și secol, ceea ce implică și speranța că frumusețea peisajului montan, atât de variat și atrăgător va determina măcar câteva minți luminate, capabile să investească în acest minunat dar al proniei cerești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
satului? Se iau toate după ea. Prinde mare drag aceeași televiziune de maneliști? Personajele cu ghiul, lanțuri de aur și cu unghia degetului mic lăsată, șic, să crească inva dează mai toate micile ecrane. Promovează postul lui Adrian Sârbu un oier devenit în urma unor matrapazlâcuri cu terenuri mare afacerist și patron de club de fotbal? Toate celelalte oițe se lasă păstorite și mulse de personajul respectiv. Așa se face audiența, așa se stabilește „ce cere publicul“. Ce putem face noi, dacă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și trebuie să fiu înțeles, acceptat etc." Or, dimpotrivă, românii indigeni spun: Domnule, noi suntem cei care reprezintă România cu adevărat, iar voi stați în banca voastră, să fiți supuși în continuare, ce ne pasă nouă de universitățile voastre, sunteți "oieri"". Deci mi se pare că vinovățiile sunt împărțite. O gândire mai lucidă ar spune: da, bun, există o ramură diferită și una din caracteristicile acestei ramuri este că are un nivel de trai mai ridicat, precum și eventual o vizibilitate internațională
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
asta și câinii se cheamă chiar Napoleon și Cezar. Nume mitologic poartă, cam fără rost, până și blândul Patrocle al lui Sadoveanu, în timp ce câinii din Baltagul sau Ochi de urs, tot de Sadoveanu, au nume normale în mediul unde trăiesc. Oierii își botează și azi câinii Pintea, Gruia, Bârzan. Țăranii de la câmpie însă, mai ghiduși se vede, le pot zice, ca în proza lui Marin Preda, Ghimeașcă sau Duțulache al lui Moromete, cel care fură brânza. Nu avem nici o îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
este apreciată la festivalurile folclorice organizate În fiecare an atât În Cehia cât și În Slovacia. Românii din Asia Mică (Bithinia) Apropierea geografică Între Balcanii populat cu grupuri masive de macedoromâni și coasta de vest a Turciei a favorizat trecerea oierilor aromâni dincolo de Marea de Marmara În vilaetul Brusa spre poalele muntelui Olimp bogat În pășuni și adăposturi de iarnă pentru vite. Cum În Evul Mediu peninsula Balcanică era stăpânită de turci, trecerea spre și dinspre Asia Mică era liberă, fără
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în bălți, unde s-au și statornicit. A.B.Din ce părți ale Ardealului veneau? Din câte știu de la ai mei, cât și de la alte rude din Bărăgan, au venit se pare din Săcelele Brașovului. De acolo au venit mulți oieri. A.B.De ce se pare? Pentru că alții cred că ar fi venit din Mărginimea Sibiului, de la Săliște.. În bălți au poposit și mulți oieri din Mărginime: cum ar fi neamul lui Brangă, mari proprietari de turme. A.B.Dvs. de unde credeți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
alte rude din Bărăgan, au venit se pare din Săcelele Brașovului. De acolo au venit mulți oieri. A.B.De ce se pare? Pentru că alții cred că ar fi venit din Mărginimea Sibiului, de la Săliște.. În bălți au poposit și mulți oieri din Mărginime: cum ar fi neamul lui Brangă, mari proprietari de turme. A.B.Dvs. de unde credeți că veneau? Înclin să cred că veneau din Săcelele Brașovului. Cei mai mulți dintre urmașii celor descălecați aici mi-au indicat această localitate; alții precizând chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Miorița eurotonților) La numai o lună de zile de la intrarea în UE, încep să-și arate colții costurile integrării, și cum pe la noi, până și iarna vine pe nepregătite, tot pe nepregătite ne-au luat și reglementările europene privind pe oieri, adică pe proprietarii de „oi multe / mândre și cornute”, care, nu demult, au avut un congres, zis al ciobanilor, ceea ce este altceva, după cum aflăm din cântecul „Ciobănaș la oi am fost”, adică păstor la oi. Ca pe vremuri, congresul a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să renunțăm la identitatea noastră, la tradiții, la cultura populară. Putem renunța la transhumanță și la stână? Nu. Sunt o marcă identitară a poporului român. Transhumanța, după cum spun toți specialiștii, a contribuit la menținerea unității de neam și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se impuneau obligații minime. La ce ne folosește să-i oprim pe mărgineni din milenara lor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de peste Dunavăț, numit mai târziu Podul lui Iacobeanu, pe acolo pe unde a locuit preotul Cadar. O altă ramură a Iacobenilor (Ștefan Iacobeanu, zis ștefan cel Mare) își avea gospodăria pe drumul Chetroșelului, spre Șioptele lui Boghian. Fiind oameni înstăriți, oieri cuprinși, au putut să-și poarte copiii pe la școli și să se situeze între fruntașii satului. Pe lângă familia lui Ștefan Iacobeanu era familia Bucșa, despre care se spune de către învățătorul Dumitru Bucșa că era din Gura Humorului. Trebuie spus că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe suprafețe cât mai mari de pământ. Pe lângă denumirea de clăcași, atribuită luncașilor ca o jignire la situația lor socială, luncașii au fost denumiți „dorneni”, în sensul de oameni veniți de la Dorna, fie și pentru că o parte dintre ei erau oieri și ciobani. Dorna și dornenii erau mai bine cunoscuți, deoarece pe artera râului Bistrița ajungeau cu plutele (plutăritul a început în 1814) până la Galați, iar cu turmele de oi, împreună cu ardelenii, ajungeau până la bălțile și luncile râurilor principale ale Moldovei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la alte popoare și din caracterul itinerant al acestei ocupații, străinii au făcut din toți românii un popor de ciobani. S-a observat că la noi s-a practicat un păstorit pendulator, cu alternanța munte-șes, practicându-se, cel puțin de către oierii ardeleni, păstoritul transhumant. Termenii păstorești, în majoritate din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze oile în locurile joase, la bălți, iazuri și ape, pânăă la Prut și Dunăre. Din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o potecuța ce cotea spre nord și am trecut din nou râul la un loc unde se întretăiau mai multe pâraie, perturbând cele câteva vidre care vânau pești. Ne aflam într-o poiană cu niște colibe de babulci, adică de oieri, unde ne-am lăsat caii la un individ șchiop care avea grijă de gâște. Am luat-o pe jos până-ntr-o pădurice ce se rărea treptat, dând la iveală un luminiș de o frumusețe ieșită din comun. Ținuturile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
s-a mai spus, că fizica... are o anume poezie și, de această dată, fizicienii știu să o scrie: O D Ă Mihai Popescu, Virgil Spulber, Rodica Popescu Mica Spulber, Gaby Cristian, Ilie Cristian Gaby Poenaru E toamnă-n Ardeal, oierii-și adună, mioarele de prin ponoare Sub buza de munte, sub clarul de lună dîre prelungi, mișcătoare. Anii aleargă, toamnele-și scutură zilele toarse-n neștire Și veșnicia prinde-n buchetul lui Mișu cincizeci de fire. Iașu-i departe de Colibița
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
grasă; greață; groază; gustos; haine; hrană; hrănitor; iarba; incult; inocență; Iisus; iubire; iz; încălțăminte; jertfă; la țară; lactate; lapte bun; lună; lup; melc; mia; mic; miei; mieluț; mioriță; miros urît; miros; modestie; murdară; naivitate; neam; neghiob; neinteligent; nevinovat; nivel; oală; oier; orb; paie; păr; pășune; pletoasă; portieră; prietenie; producție; prost; prostie; prostime; răgea; sacru; simbol; simpatică; slabă; smerenie; stearpă; steaua; tata; telemea; tînără; tocană; țară; urît; urîtă; vară; venit; vițel; zdravăn; zoofilie (1); 804/163/50/113/0 oală: mîncare (221
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Satulung-Săcele, județul Brașov, lunar, între ianuarie 1930 și mai 1932, sub conducerea unui comitet; secretar de redacție: Victor Tudoran. Articolul-program, intitulat Români săceleni!, mărturisește intenția redacției de a păstra și promova specificul local, punând în valoare obiceiurile, folclorul și „trecutul oierilor săceleni”. E una din puținele publicații interbelice de etnografie și folclor ce apar într-un sat. Colaboratorii vor pune accentul, înainte de toate, pe tradițiile locale și pe istoria comunei: Ion Ghelase, Mobilitatea mocanilor săceleni și greutățile întâmpinate, Victor Jinga, Săcele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290535_a_291864]
-
arhaica, povestitorii sunt țărani care retrăiesc întâmplări de demult, din vremea veche și care au plăcerea spunerii ceremonioase, a istorisirii unor întâmplări petrecute în locuri specific sadoveniene: hanul, moară, crâșma); Baltagul (român ce ilustrează viață grea a țărânilor de la munte, oieri sau tăietori de lemne, care-și duc traiul într-un spațiu pastoral mioritic, conducându-se după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești). Nicolae Manolescu îl raporta la tradiția orientala : “S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
cântecului folcloric; iar lucrurile nu stau departe de adevăr. Se pare că în această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor într-o vreme când păstoritul conserva încă forme de viață și de organizare moștenite din străvechime. De aceea, Sadoveanu gândea, simțea și se exprima ca unul Ťde-al lorť." Mai departe: "Cu siguranță
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
zonă, l-au luat la întrebări, iar când i-au verificat identitatea au constatat că au în față un urmărit general. Nistoroiu le-a declarat oamenilor legii că el, de fapt, căuta un cioban, la care să se angajeze ca oier. În aceeași zi, polițiștii de la Moravița au reținut-o pe Daniela M. , de 34 de ani, din Craiova, dată în urmărire generală de I.P.J. Dolj. Femeia s-a prezentat la punctul de frontieră pentru a părăsi teritoriul României. La controlul
Agenda2004-23-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282506_a_283835]
-
în linia propriei sensibilități poetice. Poemul într-un vers Un singur nai, dar câte ecouri în păduri. Și câte noi sonanțe în crudul verde-al serii din fiecare frunză, când liniștea ți-o'nduri ca naltele coline, pe care tac oierii. Păstorul mării Copilul gol mai cântă din fluer la delfini. Nereu în mâlul verde coralieri visează cum sângeră pe valuri - și plouă cu lumini de-azururi liniștite ca marea la amiază. Zvon E roiul de albine sau numai amintiri? Curând
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]