KorAP: Find »[drukola/base=oltean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...44 >

1,096 matches

Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981

Originea pură a strămoșilor noștri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la Creo-Magnon cu circa 35.000. Fratele nostru oltean de la Buciulești, comuna Tetoiu, jud. Vâlcea, pe Valea lui Grăuceanu are o vechime de 1.900.000-2.000.000 ani!!! Descoperirea îi aparține savantului Dardu-Nicolăescu-Plopșor. Cum e posibil?! Așa cum marile popoare ale lumii s-au format în bazinele hidrografice ale

NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
Originea pură a strămoșilor noștri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la Creo-Magnon cu circa 35.000. Fratele nostru oltean de la Buciulești, comuna Tetoiu, jud. Vâlcea, pe Valea lui Grăuceanu are o vechime de 1.900.000-2.000.000 ani!!! Descoperirea îi aparține savantului Dardu-Nicolăescu-Plopșor. Cum e posibil?! Așa cum marile popoare ale lumii s-au format în bazinele hidrografice ale

NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ne_este_furata_istoria.html [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932

din cadrul culturii române în general. În ciuda cenzurii, care a supravegheat-o cu atenție multe decenii, revista, ostenitorii și colaboratorii ei au găsit întotdeauna soluții ca să poată supraviețui și în același timp să-și facă misiunea sade revistă a spațiului cultural oltean. 7. Gr. Maerean, Chemări la Domnul, vol. V, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2016, 250 pag., format A5, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 20 lei: Si în acest volum, autorul continuă seria predicilor, eseurilor și meditațiilor autorului. El simte ca

OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1487974047.html [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366

profesionale care are 32 de filiale în țară și 12 în străinătate și care editează 15 reviste în care se promovează literatura română autentică. Este fondatorul revistelor: „Lumina de pe Lotru „ (1970 ):„ Agora Literară„(1996 ), „Regatul Cuvintelor,,, „ Constelații diamantine„, „Scurt circuit oltean „, „Memoria Slovelor „, Dobrogea Literară„, Freamăt” etc. În prezent este directorul revistei „Agora Literară” care apare sub egida Ligii Scriitorilor din România. În anul anul 2009 a propus Patriarhiei Române ca Poetul Mihai Eminescu să fie sanctificat ca Sfânt în Calendarul

O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449259495.html [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
Dokiana, Semne, Radix, (Belgia ), Lettres Europeennes, Cuvânt Torăcean, Viața Socială, Munca, Unitatea Națională, Adevărul de Cluj, Făclia, Cuget Liber, Radio București, TVR, Radio Craiova, Radio Cluj, Confluențe, Poștașul, Tibiscus, Meandre, Agora Literară, Cuvântul Liber, Răsunetul, Curierul de Vâlcea, Scurt circuit oltean, Dobrogea culturală, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Constelații diamantine, Memoria slovelor, Candela (Canada ), Regatul cuvântului, Făclia, Glas creștin, Citadela, Itaca (Dublin ), Pagini Românești în Noua Zeelandă, MIORIȚA ( SUA), Clujul Liber, Napoca News, Confluențe Românești, Basarabia literară , Semănătorul, Observatorul din Toronto, Caietele

O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449259495.html [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677

de a îmbunătăți nivelul exploatațiilor agricole, prin introducerea de utilaje și procedee performante, a unor rase sau soiuri mai noi, mai productive, care să contribuie la sporirea veniturilor moșiilor’’30. Este interesant de semnalat că în toată această perioadă boierii olteni, membri ai comisiilor agricole, erau preocupați de îmbunătățirea situației agriculturii, dar și a stării generale economico-sociale din această parte a țării. Cei din Gorj, spre exemplu, arătau că trebuie să se ajungă la îmbunătățirea “instrumentelor agricole” și că “rana economica

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
Romanați aparținând, de asemenea, unor mari proprietari. Aplicarea Legii rurale din 1864 și înfăptuirea acestei ample reforme agrare s-a realizat și în Oltenia, în timp, cu destule greutăți. Esențial a fost faptul că în marea lor majoritate foștii boieri olteni au cooperat cu autoritățile în transpunerea în practică a măsurilor stabilite 31, iar în unele locuri chiar au adus “îmbunătățiri”, în spiritul legii și politicii generale a timpului, sprijinind acțiunea de sistematizare rurală, mutarea unor sate pe alte vetre, “alinierea

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
reforma din 1864 a devenit și mai pregnant. În bună parte înfățișarea satelor oltenești din perioada de sfârșit a sec. XIX și primele decenii ale celui următor, schimbată mult în bine față de cea dinainte de 43 poziția “activă” adoptată de boierimea olteană față de cea mai importantă reformă social-economică a domniei lui Cuza, această clasă, aflată deja în plină transformare, a probat capacitatea, verificată și în trecut, de a prelua impactul unor evenimente și evoluții (chiar revoluții) dure34/, astfel încât trecerea într-o nouă

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
evoluții (chiar revoluții) dure34/, astfel încât trecerea într-o nouă stare social-economică, cea a proprietarilor 35/, s-a putut realiza, cu sacrificii importante, însă fără pierderea pozițiilor și intereselor economice, sociale, politice, încă dominante în societate. Altă reformă, față de care boierimea olteană a luat atitudine, a fost cea electorală deoarece viza însăși poziția sa de clasă politică conducătoare. Dacă dispozițiile Convenției de la Paris din 1858 privind desființarea rangurilor și privilegiilor boierești, precum și cele care stabileau categoriile de alegători, primari și direcți, cu

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
Cuza, au determinat reacții vii și diverse. Și în acest domeniu se constată două tendințe - una conservatoare (a marilor boieri și a celor mijlocii sau mici ce gravitau în jurul lor) și alta liberală, formată dintr-o parte însemnată a boierimii oltene, Regulamentul Organic, s-a datorat “intervenției” pozitive a boierilor (proprietarilor funciari), călăuziți de rațiuni umanitare, dar și socialeconomice majore. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, p.274-293; Mite Măneanu, Aspecte privind sistematizarea rurală

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
Județului Dolj, dos 103/1860, f.12; Luchian Deaconu, Otilia Gherghe, op.cit., p.102). 37 Mihail Kogălniceanu, op.cit., p.115. 38 Istoria României, vol. IV, p.292; p.369, 387; Constantin C. Giurescu, op cit., p.257-276; p.290-323. 45 olteană. Între aceștia erau și cei grupați în jurul gazetei “Oltul” de la Craiova: Petru Opran, Petre Qintescu, Ion G. Cernătescu, Em. Chinezu, N. C. Zătreanu sau mehedințenii Costache Cârjeu, D. Viișoreanu, N. Gărdăreanu, Gr. Miculescu; vâlcenii: Nic. Iancovescu, Ion Otetelișanu, Ioan Pleșoianu

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
foști boieri) rurali cu cei urbani, deținători de proprietăți mixte (moșii, hanuri, prăvălii, mori, case, alte stabilimente) în orașe și sate42. În fine, reforma politică, cu componenta sa electorală, se impunea (și a fost susținută de mulți reprezentanți ai boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat în raportul dintre numărul de alegători direcți și numărul deputaților aleși de aceștia, în comparație cu același raport în cazul alegătorilor primari și orășeni (defavorabil ultimilor). În ansamblu, poziția boierimii oltene față de

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
boierimii oltene) și pentru anacronismul păstrat încă de Convenția de la Paris, reflectat în raportul dintre numărul de alegători direcți și numărul deputaților aleși de aceștia, în comparație cu același raport în cazul alegătorilor primari și orășeni (defavorabil ultimilor). În ansamblu, poziția boierimii oltene față de reforma politico-electorală din perioada domniei lui Cuza, diferențiată în raport cu grupările și interesele economice, sociale și politice, dar și în relație cu evoluția evenimentelor, nu urmărea transformarea radicală a sistemului politic sau a mecanismului electoral, ci controlul asupra acestora, care

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
13-16/1863, p.153). 42 Mite Măneanu, Boierimea din Otenia,p. 224-225 47 de reprezentanții celor două tendințe (conservatoare și liberală), în scopul promovării intereselor specifice vizând conducerea politică a societății. În privința altor reforme, adoptate în această perioadă, poziția boierimii oltene este mai puțin evidențiată de documente, pentru că ele nu afectau direct, imediat și hotărâtor situația și interesele sale (precum cele două prezentate mai sus), ci doar treptat și individual. În general, în privința receptării acestor numeroase și cuprinzătoare reforme nu mai

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
în privința receptării acestor numeroase și cuprinzătoare reforme nu mai înregistrăm poziții divergente, tranșante, din partea întregii clase boierești, sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful armatei muntene era tot oltean, colonelul (marele spătar) Barbu Vlădoianu. Acesta a primit, fără comentarii, ordinul de a deplasa o parte din trupele sale - Regimentul 3 - în Moldova

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
sau a unor grupări semnificative ale acesteia. Desigur, măsurile de unificare, reformare și modernizare a armatei, spre exemplu, nu au trezit opoziția boierimii oltene, care avea numeroși reprezentanți printre ofițerii unităților din Țara Românească, iar șeful armatei muntene era tot oltean, colonelul (marele spătar) Barbu Vlădoianu. Acesta a primit, fără comentarii, ordinul de a deplasa o parte din trupele sale - Regimentul 3 - în Moldova, în cadrul operațiunii de schimbare a garnizoanelor din martie 185943. În privința poziției față de alte reforme (a instrucțiunii publice

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
corpului didactic, magistrații, medicii, preoții, funcționarii administrativi, consilierii municipali și județeni și mulți particulari, în legătură cu poziția fermă a domnitorului în răspunsul către Poartă privind evenimentele din august 1865 de la București 44. Unii dintre semnatari sunt și membri ai clasei boierești oltene, sau oameni legați, direct sau indirect, de aceasta. 43 Constantin C. Giurescu, op.cit., p.92-93. 44 Idem, p.348-349. 48 În privința importantei reforme a domeniului mănăstiresc (problema bunurilor funciare mai ales, dar și a organizării propriu-zise) atitudinea boierimii oltene nu

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
boierești oltene, sau oameni legați, direct sau indirect, de aceasta. 43 Constantin C. Giurescu, op.cit., p.92-93. 44 Idem, p.348-349. 48 În privința importantei reforme a domeniului mănăstiresc (problema bunurilor funciare mai ales, dar și a organizării propriu-zise) atitudinea boierimii oltene nu apare prea mult în evidență, probabil din cauza naturii destul de sensibile a chestiunii. Pozițiile exprimate de reprezentanții acesteia în Adunările Legiuitoare (destul de ponderate) ilustrează, credem, orientarea proreformă în acest domeniu 45. Desigur, în cristalizarea acestei poziții au contat nu numai

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
destul de sensibile a chestiunii. Pozițiile exprimate de reprezentanții acesteia în Adunările Legiuitoare (destul de ponderate) ilustrează, credem, orientarea proreformă în acest domeniu 45. Desigur, în cristalizarea acestei poziții au contat nu numai sentimentele și raționamentele de ordin național-patriotic, manifestate de boierimea olteană față de situația anacronică și păgubitoare pentru țară a averilor tuturor mănăstirilor în general, ci și un motiv mai pragmatic care putea fi eliminarea unui concurent (mănăstirile, Mitropolia, episcopia, bisericile, ca mari proprietari funciari) și slăbirea presiunii sociale asupra proprietăților boierești

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
că trebuie să fi contat realitatea unor bugete deficitare, din ce în ce mai solicitate, a căror sursă de alimentare putea fi îndreptată și spre acest domeniu, protejând cât mai mult inevitabila impunere a propriilor venituri. Toate acestea credem că au influențat atitudinea boierimii oltene față de o problemă deosebit de sensibilă, într-o provincie cu numeroase lăcașuri de cult, mari mănăstiri cu domenii funciare întinse, la edificarea cărora contribuiseră din plin strămoșii boierilor de la 1863. Dacă la acestea adăugăm și atitudinea de respect față de credință și

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
într-o provincie cu numeroase lăcașuri de cult, mari mănăstiri cu domenii funciare întinse, la edificarea cărora contribuiseră din plin strămoșii boierilor de la 1863. Dacă la acestea adăugăm și atitudinea de respect față de credință și instituțiile acesteia, pe care boierii olteni o întrețineau încă cu sinceritate, ne facem o idee despre natura situației și deci a atitudinii acestei clase, legată mai mult ca altele de tradiție și valorile trecutului (create de înaintașii lor), dar și conștientă de necesitatea schimbării, trecerii într-

DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
Corola-blog/BlogPost/343826_a_345155

zece cărți de poezie și critică literară, este prezent în 20 de antologii literare. I s-au conferit 15 diplome de excelență pentru activitatea literară.Este președintele Cenaclului zonal „ Comuna literară Bechet” din 1975 până în prezent, membru al Societății Scriitorilor Olteni,din 2000, al Uniunii Epigramiștilor din România,din 2009, al Ligii Scriitorilor Români,din 2009, redactor la departamentul Artă-Literatură al revistei „Lamura”, Craiova, secretar general de redacție la revista online CONSTELAȚII DIAMANTINE a Ligii Scriitorilor Români. Referință Bibliografică: Janet Nică

JANET NICĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Janet_Nic%C4%83.html [Corola-blog/BlogPost/343826_a_345155]
Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041

o fructifică, pe când harul proiectează strălucire pe rodul creației lor artistice. Fără aceste cosubstanțiale părți, libertatea artistului este injustificabilă și vulnerabilă. În ce-i privește pe trei artiști, din trei depărtări de țară și trei apropieri de suflet, Adrian Păunescu, oltean, Fuego, ardelen și Maria Mocanu, basarabeană sunt toți trei creatori de slove literare și de cântece. Toți trei și-au căutat și găsit libertatea în arta literelor și cântecului. S-au născut cu har pentru aceasta, dar roadele harului, dacă

MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_mocanu_nascuta_intr_aurel_v_zgheran_1388607250.html [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
Corola-blog/Other/82902_a_84227

Dragoș Bucurenci Sunt născut și crescut în București. Sângele familiei e atat de metisat încât nu mă pot defini nici că regățean, nici că ardelean, nici că oltean, nici că moldovean. În lipsă de ceva mai bun, îmi șterg praful de pe antebraț, strâng garoul și mă declar bucureștean pur-sânge. Mi-am petrecut 18 ani din viață între două apartamente de bloc: cel de 2 camere al părinților și

Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci (2007) [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
Corola-blog/Other/82771_a_84096

cînd vine vorba despre astfel de subiecte, încerc să mă retrag într’o postură ceva mai indulgenta și să găsesc părțile pozitive, oricît de mărunte sînt ele. stimate domnule RADU BUCURENCI DRAGOȘ te rog să nu uiți că jumata ești oltean de-al nostru și te mai rog să nu uiți și de numele de RADU iar despre campania să fi verde nu știu cu ce te putem noi ajuta din Craiova cînd aici se toarma betoane și asfalt iar peste

Un nou blog verde by Dragoș Bucurenci (2009) [Corola-blog/Other/82771_a_84096]