762 matches
-
de Zorleni, Deleni, Delești, Dimitrie Cantemir, Dodești, Dragomirești, Drânceni, Duda - Epureni, Dumești, Epureni, Fălciu, Ferești, Fruntișeni, Găgești, Gherghești, Gârceni, Grivița, Hoceni, Huși, Iana, Ibănești, Ivănești, Ivești, Laza, Lipova, Lunca Banului, Mălușteni, Miclești, Munteni de Sus, Muntenii de Jos, Murgeni, Negrești, Oltenești, Oșești, Pădureni, Perieni, Pochidia, Pogana, Pogonești, Poienești, Puiești, Pungești, Pușcași, Rafaila, Rebricea, Roșiești, Solești, Stănilești, Ștefan cel Mare, Șuletea, Tăcută, Tanacu, Tătărăni, Todirești, Tutova, Văleni, Vaslui, Vetrișoaia, Viișoara, Vinderei, Voinești, Vulturești, Vutcani, Zapodeni, Zorleni. Anexă 2 REPREZENTAREA GRAFICĂ a distribuției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187490_a_188819]
-
Comuna Dodești Sate: Dodești, Urdeșii Comuna Epureni Sate: Epureni, Bursuci, Bârlălești, Horga Comuna Găgești Sate: Găgești, Giurcani, Peicani, Popeni, Tupilați Comuna Hoceni Sate: Hoceni, Barboși, Deleni, Oțeleni, Rediu, Șișcani, Tomșa Comuna Mălușteni Sate: Mălușteni, Ghireasca, Lupești, Mânzătești, Mănăstirea, Țuțcani Comuna Oltenești Sate: Oltenești, Curteni, Pâhna, Târzii, Vinețești, Zgura Comuna Pădureni Sate: Pădureni, Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Rusca, Todireni, Văleni Comuna Roșiești Sate: Roșiești, Codreni, Gara Roșiești, Gura Idrici, Idrici, Rediu, Valea Lui Darie Comuna Șuletea Sate: Șuletea, Fedești, Jigălia, Rășcani Comuna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Dodești, Urdeșii Comuna Epureni Sate: Epureni, Bursuci, Bârlălești, Horga Comuna Găgești Sate: Găgești, Giurcani, Peicani, Popeni, Tupilați Comuna Hoceni Sate: Hoceni, Barboși, Deleni, Oțeleni, Rediu, Șișcani, Tomșa Comuna Mălușteni Sate: Mălușteni, Ghireasca, Lupești, Mânzătești, Mănăstirea, Țuțcani Comuna Oltenești Sate: Oltenești, Curteni, Pâhna, Târzii, Vinețești, Zgura Comuna Pădureni Sate: Pădureni, Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Rusca, Todireni, Văleni Comuna Roșiești Sate: Roșiești, Codreni, Gara Roșiești, Gura Idrici, Idrici, Rediu, Valea Lui Darie Comuna Șuletea Sate: Șuletea, Fedești, Jigălia, Rășcani Comuna Tătărăni Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
care aparțin domeniului public al comunei Laza", secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 114 se introduce o nouă poziție, poziția nr. 115, potrivit anexei nr. 3. 5. La anexa nr. 49 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Oltenești", secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 244 se introduc două noi poziții, pozițiile nr. 245 și 246, potrivit anexei nr. 4. 6. Anexa nr. 51 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Pădureni" se modifică și se completează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234794_a_236123]
-
Duda-Epureni Secțiunea I Bunuri imobile *Font 8* Nr. Anexa 3 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Laza Secțiunea I Bunuri imobile *Font 8* Nr. Anexa 4 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Oltenești Secțiunea I Bunuri imobile *Font 8* Nr. Anexa 5 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Pădureni Secțiunea I Bunuri imobile *Font 8* Nr. Anexa 6 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Pogana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234794_a_236123]
-
S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. BÂRLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA - S.A. VETRIȘOAIA 663. MIXT AGROZOOTEHNICA - S.A. VASLUI 664. PODGORIA - S.A. POGANESTI 665. POMICOLA - S.A. BÂRLAD 666. PRODAGRO - S.A. ZORLENI 667. PRODINCOM - S.A. VASLUI 668. SERE SOLARII - S.A. BÂRLAD 669. VIDISAMP
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177626_a_178955]
-
TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655. AGRO OVINEX - S.A. VETRIȘOAIA 656. AGRO PROD VITIS - S.A. IVĂNEȘTI 657. AGROCOMPLEX - S.A. B��RLAD 658. AGROINDUSTRIALA - S.A. LAZA 659. AGROMIXT - S.A. OLTENEȘTI 660. AGROZOOTEHNICA - S.A. TODIREȘTI 661. CYPRINUS - S.A. VASLUI 662. HORTICOLA - S.A. VETRIȘOAIA 663. MIXT AGROZOOTEHNICA - S.A. VASLUI 664. PODGORIA - S.A. POGANESTI 665. POMICOLA - S.A. BÂRLAD 666. PRODAGRO - S.A. ZORLENI 667. PRODINCOM - S.A. VASLUI 668. SERE SOLARII - S.A. BÂRLAD 669. VIDISAMP
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277255_a_278584]
-
Porumbescu Balada op.29 George Enescu Rapsodia Română în la major op.11, nr.1 Constantin Dumitrescu Dans țărănesc op.15 Marțian Negrea Isbuc (Tarantella) din suita "Munții Apuseni" Theodor Rogalski Joc din Ardeal Gaida Hora din Muntenia Paul Constantinescu Olteneasca Sabin Drăgoi Colinda din "Divertisment Rustic" Constantin Silveștri 10,11,12 Trei piese pentru orchestră de coarde George Enescu Rapsodia Română în re major op.11, nr.2 Dirijor: Horia Andreescu (2,8,9) Petre Bocotan (4,7) Iosif Conta
Orchestra Națională Radio () [Corola-website/Science/317196_a_318525]
-
a verbului. De fapt, întreaga operă poate fi considerată un imn închinat verbului, cum se prefigurează în Ars poetica, din prima parte. Ciclul se deschide cu textul Verbul calcă țanțoș..., titlu care dă, totodată, seamă de mândria și firea românității oltenești, modelate la modul ironic, ca trecere și prin bănăție, dar și cu o anume rigoare a actului clar de narcisism al lui Ion Barbu. Textul propune o poetică a oglinzii cvasibarbiană, geamul ținând loc de oglindă ca într-o celebră
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
lactate și fructe nu mai constituie un lux. Ca preparate cu specific național sunt renumite sarmalele în foi de viță sau de varză, ciorba de pește, fasole bătută, ardei umpluți cu carne și orez, perișoare, mămăligă cu brânză, murături, salată oltenească, borș moldovenesc, piftiile de porc, mititeii și ciorba de burtă. Dulciuri mai cunoscute sunt: cozonacul, plăcinta dar și prăjiturile "ardelenești". Bucătăria românească a suferit în timp multe modificări,în perioada fanariotă spre exemplu,au fost aduse în Țările Românești foarte
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]
-
este un istoric literar român, care s-a remarcat prin cercetarea intensivă și editarea operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale. S-a născut în familia agricultorilor Voicu Ilin și al Mariei (n. Voicu) din satul oltenesc Fărcașele. A urmat studii primare la școala din Fărcașele (1941-1945), Gimnaziul Unic Comercial din Caracal (1945-1948), Școala Medie Tehnică de Comerț „Gheorghe Chițu” din Craiova (1948-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1952-1957). A beneficiat de o bursă
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
Ungariei. Zona înconjurătoate (Banatul de Severin) a fost până în secolul XVI disputată cu Ungaria. Între secolele XIII-XVI este menționată în Râmnicu Vâlcea o populație săsească. În epoca medievală, teritoriul Olteniei este parte integrantă din Țara Românească, unii membrii ai familiei oltenești a Craioveștilor ocupând tronul începând cu secolul al XVI-lea. Oltenia avea o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie de Craiova. Regiunea era administrată de un ban, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea de Banatul Craiovei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Romanați. În 1938, regele Carol al II-lea introduce, prin decret, organizarea administrativă bazată pe ținuturi. Pe teritoriul Olteniei a fost alcătuit Ținutul Jiu (numit uneori și "Ținutul Olt"), care cuprindea, pe lângă cele 5 județe oltenești și județul Olt. În perioada 1950-1952, pe teritoriul Olteniei au existat regiunile Gorj, Dolj, Vâlcea (aceasta cuprindea și comune situate la răsărit de Olt care au fost desprinde din vechiul județ Argeș). Piatra Olt aparținea regiunii Argeș, iar comuna Islaz
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
teritoriului Olteniei (84,25%) este alcătuită din Regiunea Oltenia (numită până în 1960: "Regiunea Craiova"). Nord-estul Olteniei a făcut parte din Regiunea Argeș (numită până în 1960: "Regiunea Pitești"). Comuna Islaz a făcut parte din Regiunea București. Actuala organizare administrativă a spațiului oltenesc datează din 1968.
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
din 1916 al bardului de la Rășinari), Un Paște trist. Splendidă este proza Ceartă arhaică. Dispusă în registre de dialec tologie, cuvintele sunt luate cu mare grijă din lexicul limbii vorbite. Distingem împletiturile cu efecte într-ale comunicării, reperabile prin regionalisme oltenești, în alte situații, de limbă populară. Ăsta, da, studiu de caz etnic! Cele 17 Fulguiri alcătuiesc tagma cugetărilor. Găsim apoi un departament al semnificațiilor și al simbolurilor, a căror mani festare enunțiativă, de dicționar, plutește atrăgător în mici proze: Tristețea
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
sub bagheta dirijorilor Victor Predescu, Nicu Stănescu și Ionel Banu), are o bogată activitate în concerte, dar rămân puține înregistrările pe bandă magnetică sau pe discuri cu ea. Din repertoriul său făceau parte cântece vechi și piese cunoscute din folclorul oltenesc sau muntenesc precum: "Teiule, frunză rotată", "Ușor, puiule, ușor", " La bădița al meu la poartă", "Strânge omul ca furnica", " Cine mă puse pe mine", "Stând pe malul Jiului", " Când eram la Câmpulung", "Intru-n luncă, tai nuiele" sau "Măi Fănică
Măriuca Matache () [Corola-website/Science/321209_a_322538]
-
școli și licee bucureștene, apoi este inspector al învățământului muzical, iar din 1949 conferențiar la catedra de muzică bisericească comparată la Institutul teologic din București. Nicolae Lungu a scris multă muzică corală laică de influență folclorică (˝Măria neichii˝, ˝Mărie˝, ˝Alunelul oltenesc˝, Suita corală ˝Balcanica˝, ˝Pitulice mută-ți cuibul˝, ˝Revedere˝, Suita corală ˝Haiduceasca˝, ˝Tărășelul˝), dar mai ales muzică psaltică și corală religioasă (˝Cântări la cateheze˝, ˝Vecernierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Utrenierul uniformizat pe ambele semiografii˝, ˝Răspunsuri liturgice˝, ˝Cântări din triod˝, ˝Cântări din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
lung și În lat În căutarea unei comori nedefinite, precum ciobănașul lui Paulo Coelho din Alchimistul, mă Întorc acasă, unde voi regăsi ce nu am găsit și nu există nicăieri În lume: copilăria mea de mult trecută și trecutul meu oltenesc de copil necăjit. Dar nu e numai asta - probabil că de acolo, din Rai, mama mea m-ar ierta dacă nu mi-aș ține promisiunea, chiar dacă m-a educat să fiu cinstit și patriot ca renumiții mei strămoși Costenii (oamenii
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
deci să intuiți al doilea motiv pentru care mă voi Întoarce la Amărăști? Întoarcerea dintr-o lume nouă (Canada) În altă lume (România) trebuie pregătită din timp. Așa se face că am răscumpărat pământul pe care a existat renumita culă oltenească a Costenilor, cu zidurile groase de un metru și jumătate! A fost casa În care am copilărit, demolată pentru a nu deveni sediul CAP și mi-am propus ca exact pe același loc să construiesc o casă modernă, confortabilă. Ce
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1442]
-
istoriografia oficială. În afară de aromâni, denumiți de bulgari "vlasi", Bulgaria găzduiește o importantă populație de vorbitori ai limbii române (dialectul daco-român), care se autodenumesc "rumâni". Acești vorbitori, denumiti de bulgari "vlahi" nu sunt aromâni, ci au un grai asemănător cu graiurile oltenești. Aria de răspândire a acestor români se află mai ales în jurul Vidinului și de-a lungul Dunării până aproape de Ruse. Pe lânga aceștia, există în nord-estul țării și o populație de rudari, romi vorbitori de limbă română (din cauza faptului că
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
000 și 300 000. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, declară despre numărul românilor din Timoc că este variabil: "„Unii zic că sunt 500 000, alții 300 000. Fapt important este că sunt acolo, au o cultură tradițională, vorbesc română în dialect oltenesc sau bănățean”". Românii din zonele muntoase vorbesc un grâi care se aproprie mai degrabă de dialectul bănățean (aceștia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grâi foarte apropiat de cel oltenesc (aceștia poartă numele
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
română în dialect oltenesc sau bănățean”". Românii din zonele muntoase vorbesc un grâi care se aproprie mai degrabă de dialectul bănățean (aceștia poartă numele de „ungureni”), în timp ce românii din zonele joase din est vorbesc un grâi foarte apropiat de cel oltenesc (aceștia poartă numele de „țărani”). este de cele mai multe ori o limbă colocviala, deoarece are un uz restrâns în școlile, bisericile și mass-media din Valea Timocului. Neaflându-se în contact permanent cu română din România, limba română din Timoc are o
Româna timoceană () [Corola-website/Science/299604_a_300933]
-
cu sine, în autocamioneta proprie, un măgar și un cucoș, un țap și o porumbiță. Ce-o fi fost în mintea cineastului când a intrat în această destructivă operație, e greu de ghicit. Dorea, probabil, un spectacol poporan cu specific oltenesc, ca cel scris, cu exact 40 de ani înainte, de D.R. Popescu. Drept urmare a înjghebat un bazar de vorbe vesele, snoave, ghicitori, zicale disparate, care cum i s-au nimerit în lecturi, în ceva care plutește între serbare școlară și
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
reprezentate toate județele țării dar produsele prezentate de județul Gorj au ieșit în evidență. Ca urmare a acestui succes, regele Carol II i-a conferit ordinul Meritul Cultural cu rang de cavaler, Clasa II-a. Costumele naționale românesti și covoarele oltenești au fost foarte apreciate în expoziții internaționale de mare importanță ca Expoziția Universală de la Paris, 1937, Expoziția Internațională de la New York, 1939 și a VII-a Expoziție Trienală de la Milano, 1940 În anul 1925, Comitetul Ligii Naționale a Femeilor Române a
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Acestora li se mai adaugă două cazuri izolate: unul aparținând de Martorii lui Iehova și altul declarat ateu. Felul de a vorbi al șerbăneștenilor este specific zonei de interferență a graiului muntenesc cu cel oltenesc. Primar al comunei Șerbănești este Titi Peligrad (2016), ales din partea Partidul Social Democrat, viceprimar este Florea Ispas, din partea PSD, în timp ce secretarul comunei este Florin Ilie. Consiliul Local este unul bicolor, compus din 11 consilieri, grupați astfel: Dumitru Caracostea - critic, istoric
Comuna Șerbănești, Olt () [Corola-website/Science/302022_a_303351]