1,311 matches
-
Articolele Autorului Iarna, își așternuse peste tot pământul mantia ei argintie împodobită cu diamante și cristale strălucitoare. Pârâurile de munte înghețaseră deja, iar mestecenii, fagii și brazii din zona muntoasă a Țării Loviștei, neclintiți parcă, primeau ca pe o binecuvântare omătul pufos de un alb imaculat, ce se așternea în steluțe jucăușe, încet, pe ramuri. Natura toată, amorțită, trecea la hibernare. Păsările călătoare plecaseră de multișor, prin țările calde, dar negreșit se vor întoarce iară, primăvara viitoare. Până atunci, doar vrăbiile
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
de toamnă” pe care, în aceste clipe, nu o doresc, îmi grăbesc pașii să aflu câte ceva "Despre iarnă și noi...", cap. VII, dar voi lua aminte că eu nu sunt „Poetul de Zăpadă”, care să observe că „În zâmbet de omături,/ își pune iarna cununii./ Miraj divin de fluturi/ dansează fulgii mii și mii.”..., așa că voi merge mai departe, doritor să înțeleg de ce este emoționată Olguța Luncașu Trifan atunci când ne transmite ... Și despre primăvară, cap. VIII, câteva gânduri. Ei bine, sunt
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SCLIPIRI ROMANTICE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1439 din 09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Luminile au înnoptat încet Țâșnesc, din boltă, izvoare de ger, Peste omăt un amnar violet Aprinde diamantele ce pier. Pârtiile fug desperecheate Pe roata ceasului cu clipe pale, Sub pași pocnesc pietre-nghețate Ce pot luci -deși- sunt ireale. În rugă, smerite frunți se-nclină... Dorul scânteind aprinde-o stea Sclipind de
SCLIPIRI ROMANTICE de LIA RUSE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384590_a_385919]
-
Prima impresie a fost favorabilă. Încă mai exista zăpadă prin oraș și eram deja pe 12 aprilie, iar munții erau în general complet acoperiți cu zăpadă. Deși zona muntoasă încă mai purta pe vârfuri căciuli și mai jos dulmana din omăt, clima nu era aspră ca la noi în Dobrogea în asemenea cazuri, în ciuda temperaturilor scăzute. Fiordurile îmi făceau cu ochiul și parcă îmi spuneau amabile un: “Bine ai venit pe malurile mele pescarule român de la Marea Neagră”. Nu știam că tocmai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Arde zăpada Zăpada din cristale fără număr S-a așternut pe drumul de visări Prin cărțile ce veșnic port pe umăr Am lăsat loc și pentru dezmierdări! Cu urmele lăsate pe omături Tristețile de ieri au dispărut Fantasmele înfășurate-n pături. Refuză amintirea din trecut. S-au dispersat speranțe în cristale Pierdute-n frământările lumești În aburii dorinței rituale S-au consumat conflicte sufletești. Zăpada arde când din neființă A încolțit chemarea
ARDE ZĂPADA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382376_a_383705]
-
cuibărit apoi tot căutându-și fiica adorată. A părăsit Olimpul și nimeni niciodată n-a mai putut s-o-aducă înapoi. Doar Pluto a-nțeles-o și timp de șase luni i-o trimitea pe Persefona-alături. Atunci piereau deodată și geruri și omături și în natură se-ntâmplau minuni. Când se-ntorcea-n adâncuri, Demetra se-ntrista. Un vifor devenea a ei durere și pân’ la următoarea frumoasă revedere natura lângă dânsa suferea. Anatol Covali Referință Bibliografică: Pome / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382588_a_383917]
-
pornea motoarele și scotea un zgomot asurzitor; mecanicul scotea capul și făcea cu mâna strigând: -Mergem la munte, la zăpadă multă și aer curat, bucurați-vă , copii. Cine nu merge, voi? Vă promit că vă aduc un brad plin de omăt , așteptați-mă aici? Ce rece era, ploua ai ningea! Deodată simți că umărul îi era atins de o mană parcă electrizata și deschise larg ochii: lângă ea se află, înalt și spătos, plin de zăpadă, cu o fată sigură și
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
-n suflet și-o speranță, Că nu-s prea iute tâmplele albite. Din iluzorii oameni de zăpadă Clădit-am vreme lungă stări de suflet, Atunci când ochii-nchiși cercau să vadă, Că vii printre nămeți cu linu-ți umblet. Dar stratul de omăt se subțiază Sub razele de soare ce-l ciuntesc, Desprinse din dezgheț pe la amiază, Topind și visul meu cel nebunesc. *** Referință Bibliografică: Din iluzorii oameni de zăpadă ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1865, Anul VI, 08
DIN ILUZORII OAMENI DE ZĂPADĂ ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384052_a_385381]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ALERG LA-NTÂMPLARE Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se tânguie văzduhu-ntr-un flaut nebun... Din iubiri, amintiri se -tot- duc și revin, Prin tristeți de omăt. Mă pătrund și adun Ochi aprinși de scântei (gerul gri e senin). Sunt sclipiri reflectând întâmplări de demult! Un băiat derutat trece strada grăbit... Fuge cântec de dor, peste lumi, și-l ascult. Gesturi de plumb duc norii pe timp
ALERG LA-NTÂMPLARE de LIA RUSE în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384075_a_385404]
-
apară-n haită înfometații lupi care de-o vreme vor să-mi scurteze zbuciumata raită printre neliniști și printre dileme. Întemnițat în iarna mea târzie, cu drumurile înnodate-alături, m-am resemnat ca urmele-mi să-mi fie mereu acoperite de omături. De la o vreme râurile-s bocnă, iar codrul ce troznește când îngheață mă face să mă simt ca într-o ocnă în care singur m-am vârât de-o viață. Din ce în ce Din ce în ce devin avânt
DE-O VIAŢĂ URC DIN CE ÎN CE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383342_a_384671]
-
-ți măsori. Înbrăcată-n haină nouă, vremea este schimbătoare. Într-o zi ninge sau plouă, în alta e cald și soare. Când zăpada se topește de o vreme însorită, cu zăpadă fulguiește iarna pe iarbă-ncolțită. Peste munți și văi se-așterne omăt nou, să amorțească mugurii de aspră vreme; pe flori să le ofilească. Disperarea e firească pentru-a iernii agonie, când revine, să-mpietrească pe Dochia în statuie. Se mai zvonește în popor, că e ultima ninsoare, predestinată mieilor sortiți la
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel care-i tot stătea în preajmă Erau înfrigurați c-avea să vină iar năprasna de omăt din 13 Făurar! Rudarii nici nu știau vreun an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Neînfricatul îl și încălecase pornind în iureș la vale, urmat de alți zeci de armăsari, apăruți ca prin farmec din fuioarele de nea. Caii cei albi prinseră în copite pământul, răscolind amarnic tot ce hlamida rece apărase până atunci. Dădeau omătul către poale prin darace, îl strângeau, rostogolind un gros covor în jos... * În urmă, oamenii aflați de față la izbăvire jurau că fuseseră aievea cele văzute! Și-au rămas încredințați de asta, mai ales că de-atunci zăpada n-a
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe pereți! Ce mult a mai trecut de când cu toții, Mâncau pe prispă-n multe dimineți! S-au dus cu toții să câștige-avere... O lacrimă îngheață pe
BUNICII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383487_a_384816]
-
fir de ață Le strâng doar cu privirea, le pun în mica vază, Ascuns de după nori și soarele, aruncă câte-o rază. Apoi, se-agață de un pâlc de mori, Dându-i deoparte, cu razele-i viori, Pe perna de omăt, crivățul se culcă pe o parte, Iar pe furiș, fulgii pufoși, vin iarăși de departe. E-o liniște profundă și ninge ca-ntr-un vis, Iar de la nord la sud, un peisaj mirific, s-a deschis, Și peste brazii-mpodobiți
IARNA- PRIMA PARTE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382838_a_384167]
-
cu fluturi violet Și mâna-mi tremurând întinsă, Se-aventura la șevalet, Să-ți zugrăvească fața ninsă. Ningea cu fluturi violet Nămeți pe degetul meu mare, Ce pe chitară-n flajolet, Șoptea numele tău de floare. Ningea cu fluturi violet Omăt de iriși în grădină Și unui suflet incomplet, Tu-i erai singura lumină. Ningea cu fluturi violet Peste liliachii ruine Și-n orice gând al meu secret, Ningea potop. Ningea cu tine. Referință Bibliografică: Fluturi violet / Daniel Dobrică : Confluențe Literare
FLUTURI VIOLET de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382907_a_384236]
-
soarele suspină Nu vreau să vină iarna, copil eu încă sunt Dar știu că-n timpu’-acesta popasul e mărunt și fulgii ce-mi omoară căldura din privire au sufletul -poveste și mintea-dăruire nu vreau să vină iarna, vreau doar omătul simplu să-mi umple buzunarul într-un adânc periplu Nu vreau să vină iarna, de ce aș vrea să vină? Cu-a gheții zăpușeală e-n cer doar ea vecină Nu vreau să vină iarna, femeie încă sunt și ochiul trist
NU VREAU SĂ VINĂ IARNA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382922_a_384251]
-
care eu m-am îmbrăcat în mire, iar tu, venită-n albul iernii reci în rochie de seară mă petreci la poale de fântână-acum altar unde sărutul transformat în jar ne mistuie obrajii reci și gura și-mi leapădă-n omăt încet făptura, și las să ningă peste mine tot... sărutul, clipa, mă dezbrac și-nnot, da, mă dezbrac de mine, de neliniști, de tot ce m-a umbrit, de ochii triști, tu, ce mă faci să pot visa din nou trimite
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
-ai să joci Ce-ți pasă de mine... de-s viu, ori de mor Am fost pentru tine, ceva trecător O frunză uscată pe care-ai călcat Un maldăr de paie, ce foc tu i-ai dat. Am fost ca omătul... căzut, și topit Așa scurt e timpul cât tu m-ai iubit... Aș vrea să mă-ntorc, dar nu se mai poate În sufletul tău, eu sunt prea departe Iar inima-ți bate, din piept zici că sare Am trupul
O CLIPĂ... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383031_a_384360]
-
pe noi fulgii ca-ntr-o sărbătoare Și lumina iernii cade dintr-o stea. Ninge fără grabă, cu răbdarea ceții, Parcă alb pămîntul vrea să fie-n veci Pentru noi, străjerii preacinstiți ai vieții, Care-o să ne facem prin omăt poteci. Te-a adus ninsoarea fără nici o veste, Te-ai întors cu fulgii ca de nicăieri, Tu, durere veche, greaua mea poveste, Adormită-n șoapta marilor tăceri. Poate că ne ninge peste amintire, Poate că ne ninge ca de început
PROASPÃTA NINSOARE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383053_a_384382]
-
primăvara fără rost spre ieri. Cînd trupul tău frumos, scăldat de soare, Se va-mbrăca în verde și în flori, Eu, în hlamida albă, de ninsoare, Am să-ți apar cu un alai de nori. Vei fi uitat de-acum omătul moale, Pe care l-am tot plîns ca doi nebuni... Cu fulgi lichizi, desprinși pe loc din zale, Voi scrie trist răvaș despre minuni. Și am să port în rugul de lumină Ofranda unor neguri de cleștar, La care iarba
VERDE CRUD de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383064_a_384393]
-
sub ploi. Și nu cumva sărutul să-ți topească Vreun bulgăre din cei ce ți-i aduc, Căci ar pieri zăpada omenească Și-ar trebui s-o caut de năuc. Mai bine rîzi la flori, dar ia aminte: Ele fără omăt azi nici n-ar fi ‒ Trecut, prezent și ierni, dar și cuvinte, Și-un verde crud născut spre-a ne minți... Referință Bibliografică: Verde crud / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2240, Anul VII, 17 februarie 2017. Drepturi
VERDE CRUD de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383064_a_384393]
-
Precum Icar voi zbura cu aripi de ceară Dincolo de Orion, de steaua polară, Peste Saturn, prin inelu-i de foc, Prin nimbu-i aprins ca de sfânt prooroc. Pe tronu-Ți de slavă aș vrea să Te văd Plutind în veșmânt luminos de omăt. Să-I văd Soarelui Sfânt coroana de spini Schimbată-n petale de flori și lumini. Citește mai mult Ai grijă de mine, Cerescule Tată,Că vin spre lumea Ta imaculată.Voi trece la noapte spre Tine prin visPân-am să
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
crească.Precum Icar voi zbura cu aripi de cearăDincolo de Orion, de steaua polară,Peste Saturn, prin inelu-i de foc,Prin nimbu-i aprins ca de sfânt prooroc.Pe tronu-Ți de slavă aș vrea să Te vădPlutind în veșmânt luminos de omăt.Să-I văd Soarelui Sfânt coroana de spiniSchimbată-n petale de flori și lumini.... XXIX. IISUS, de Marin Mihalache, publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Cel ce stă pe tronul de lumină, Mielul Sfânt tronând peste vecii
MARIN MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/382951_a_384280]
-
dreptate-n lume. Un scurt moment poetic se realizează prin citirea unor versuri scrise cu sentiment patriotic de către mama dlui. Vlașin care locuiește în Germania. Redau o parte din aceste versuri scrise ocazional într-o noapte: „1 Decembrie, ger și omăt/ Dar n-a fost greu/ Aici să fim./ Suntem români/ Știm să jertfim/ Atunci cînd plângem/ Sau iubim./ Această dragoste și dor/ Sau crez/ Cum să o numesc?/ De mic în mine s-a născut/ Și cum? Vreau să vă
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]