4,287 matches
-
omului Ion Antonescu (ar fi fost anglofil, ni se spune cu un umor deloc englezesc despre aliatul lui Hitler, ceea ce mă duce cu gîndul la altele sînt în sufletul bietului Pristanda, ar fi fost un excepțional ofițer și un bărbat onest, care i-a urît pe bolșevici etc.), rămîn faptele sale istorice. Și dacă continuarea războiului dincolo de Nistru este o problemă politică și militară, căzînd mai ales în sarcina istoricilor, alcătuirea guvernului de coaliție cu Horia Sima și ordinele de discriminare
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
propriam turpitudinem allegans - nimeni nu este audiat când își invocă propria-i turpitudine; Non bis in idem - nu pot fi două procese față de una și aceeași cauză; Non omne quod licet honestum est - nu tot ceea ce-i permis este și onest; Presumtio sumitur de eo quod plerumque fit - prezumția se naște din ceea ce se întâmplă mai des; Nemo dat quod non habet - nimeni nu poate da ce nu are. De unde, mult mai târziu, proverbele lumești, glumețe, parodiind dreptul roman, ca cel
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
pe Jessica Douglas-Home în casa Marianei Celac. Relatările întîlnirilor avute cu Noica, Pleșu, Dinescu, Mariana Celac, dineul dat la Ambasada Marii Britanii pentru disidenți (la care a fost invitat și Eugen Simion...) ar trebui să ducă cel puțin la o discuție onestă privind opoziția românească, a cărei atitudine pasivă (în contrast cu disidența activă, termen folosit curent de Adam Michnik) nu poate fi pusă exclusiv pe seama sprijinului acordat de Occident dictaturii lui Ceaușescu, teză susținută mai nou de Tony Judt, într-un articol din
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
să mă mir? Când președintele unui partid cu o doctrină onorabilă stă umăr la umăr cu Funar și depune smerit flori la statuia nu știu cărei personalități liberale, te cam încearcă un sentiment de "procesul etapei"! Chiar e musai ca oameni presupus onești să transfere o parte din prestigiul lor asupra leprelor? Nevoia de succes ieftin și imediat torpilează rațiunea, iar datul poalelor peste cap oricând și în prezența oricui fac din scena publică o tabula rasa. Comentatorul de sport a fost și
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
cum se exprimă plastic polemistul C.T.P., care consideră inferioară civilizația islamică, ar sta la originea convertirii unor poeți în teroriști. Osama bin Laden ar fi un om credincios, ca și brațele sale întrupate, un devotat religiei sale și un iubitor onest al lui Alah. Emoționat de revelațiile d-lui C.T.P., Cronicarul își reprimă cu greu dorința de a afla dacă ziaristul de la Adevărul crede că Laden et comp. în marea lor curățenie morală, ignoră sursa principală a banilor cu care își plătesc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15791_a_17116]
-
cît și, desigur, în intimitate, într-o intimitate pe care îmi iau îngăduința a o dezvălui mai pe larg în însemnările de față. Mai întîi de toate, mulțumesc călduros confraților ce m-au cinstit astfel, într-un fel, zic eu, onest, întrucît am fost totdeauna departe de practica acelor tineri care se înarmează cu liste de jurii și nu ostenesc în a face intervenții directe sau, dacă nu e cu putință, prin benevolența unuia ori a mai multor intermediari, într-un
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
acum de o senzație de beatitudine, de îndată ce se preciză sub aspectul lui adevărat, îi deveni intolerabil. Se mințise fără să știe și acum, cînd înțelesese, îi era rușine, suferea". Asta nu pentru că Mite ar fi fost nu știu ce ideal de soție onestă. Îi era mai de mult amantă lui Titu Maiorescu și acel copil Georg (Baby), după informații pe care le dețin de la Șerban Cioculescu, fusese chiar conceput cu marele critic. Dar, surprinsă brusc de realitatea sentimentelor pe care le nutrea față de
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
nu s-ar fi pus în circulație (cu insistență suspectă) ideea că președintele trebuie să fie el însuși un manager, un administrator, un birocrat, în loc să i se pretindă a fi o personalitate respectată în breaslă și în afara ei, un om onest, dezinteresat material. Faptul că aceste lucruri nu s-au înțeles (cînd de pildă mi-am anunțat intenția de a nu primi bani ca președinte, am fost sfătuit să nu insist asupra ideii, fiindcă, vezi Doamne, asta ar dovedi că nu
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
Cristian Teodorescu Regret onest că Z. Ornea nu face analiză politică la zi. Martor atent la politicalele de azi, eruditul meu prieten e un atotștiutor al politicii autohtone din zorii României moderne pînă spre zilele noastre. Spre deosebire de editorialiști care una, două fac aluzie la
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
izvorât din primul meu contact real cu cultura americană și cu Europa continentală, pe când aveam 16 ani. Privind în urmă, cred că e mult prea aproape de propria mea experiență (nu povestirea, ci decorul), așa că e o carte oarecum limitată, dar onestă. Cred că mai toți romancierii scriu din propria experiență în operele de tinerețe, iar apoi, când o "epuizează", se refugiază în gândire. L.V.: Aveți un gen de critică la care țineți mai mult? Ce fel de critici nu vă sunt
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
în cînd vulturii emiteau cîte un intens țipăt, legionar și imperial; wapiti-ul sau cerbul din Canada mugea de dorul vastelor pășuni reci și nu rareori cîte un cuplu de rațe se hîrjonea pe apă cu o larmă senzuală, scandalizînd populația onestă a animalelor mari și rezervate."(p.80) Dialogul imaginar este și el cuceritor, alunecînd între extravaganțe și cugetări serioase, urmînd, altfel spus, capriciile fluidității estetice înseși. Raporturile foarte complicate dintre pictură (realizare ) și lucruri (res) sînt așezate sub semnul corespondențelor
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
întîmpla - în plan uman, spiritual și profesional - era strict o chestiune de conjunctură, de teribilă nedreptate a istoriei, sau (fie și parțial) rezultatul unei slăbiciuni sau limitări interioare, ale lui proprii. Sebastian a fost, după cum rezultă din Jurnal, un om onest pînă la severitate cu sine însuși. Micile și omeneștile sale clipe de cabotinism sînt sancționate permanent, astfel că în forul interior dramaturgul, prozatorul, eseistul, gazetarul sînt supuși unui control strict care nu permite auto-compătimirea decît atunci cînd într-un fel
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
Memoria o cutie a Pandorei în care Kermode ezită declarat să scotocească. Să fi fost oare prea multă traumă în viața lui? Capitolul despre război, cel mai lung din întreaga carte, sprijină oarecum ipoteza. Dar Kermode e un ins prea onest și sever cu sine însuși ca să-și acorde certificat de victimă doar pe baza tragediei colective a războiului. Mai plauzibilă, și totodată mai importantă mi se pare o altă explicație, sugerată chiar de autor. T.S. Eliot spune undeva - și Kermode
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
și detașare în Vorbește, memorie, dar o face destul de neconvingător. Soluția lui Kermode e cu mult mai simplă și mai intuitivă: a recunoaște că nu poți fi niciodată în posesia adevărului despre tine însuți. Dusă pînă la ultimele consecințe, această onestă recunoaștere poate însemna refuzul de a-ți structura evocativ amintirile, de a le aranja într-o ordine a importanței. E mai important accidentul avionului canadian decît culoarea frunzelor din acea dimineață de noiembrie? Refuzînd să ierarhizeze, povestitorul refuză și să
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
Cu toate acestea, Kermode e conștient că nu vom conteni niciodată să ne întrebăm ce este "sinele", cine a fost cutare, sau cine sîntem noi înșine. Autobiografia lui Sir Frank Kermode, un excepțional efort de căutare de sine, se rezumă onest la a descoperi mai multe ipostaze ale autorului, și de a recunoaște că între ele se poate să nu existe nici o legătură. Fără titlu poate să însemne și neîndreptățit, într-o superbă ambiguitate paradigmatică pentru o ontologie a autobiografismului. Căci
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
marxist ar fi zis că era singura proprietate neaparținînd de fapt nimănui... Porumbeii de pe Gabroveni. Un zgomot fin -, niște rîcîituri mici, dese, extrem de aplicate - se aude în odaia lui A., strungar pensionat de boală, avînd astm, și un comunist înfocat, onest, sincer... Tresar în odaia lui de burlac de pe Gabroveni, cu urechea ațintită undeva de unde pare să vină rîcîitul insistent... A. mă liniștește numaidecît: Sunt porumbeii!" zice și îi cheamă cu un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
n-a scris ce-a vrut înainte de 1989. Exista acea precenzură care nu-ți permitea nici să te gîndești dacă vrei să scrii ceva ce nu ți-e permis. De aia au fost sertarele goale. Sigur că au fost și onești care mai bine n-au scris nimic, decît să scrie ce nu simțeau în adîncul sufletului lor că vor să scrie. Eu am simțit tot timpul că am altceva de spus că am voie. Dar, că radiațiile acelea teribile mi-
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
sunetele ieșite din pronunțarea cuvântului computer ca în limba română, la fel cum, de pildă, s-a cerut înlocuirea termenului "Futurologie" prin "Viitorologie" sau - și o știu din proprie trăire scriitoricească - s-a cerut, de către cenzură, cum m-a informat, onest, G. Ivașcu, evitarea numelui de "Futurism", transformându-mi titlul în "Marinetti și avalanșa lui"; preconizez, acum, utilizarea termenului englezesc, dar pronunțat ca atare și scris, în română, așa cum se pronunță, deci compiuter.) Nu s-a terminat de studiat în mod
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
nu-l pui în situația de a se simți ciumat în ziarul al cărui director onorific este. Curajos cu Ion Iliescu și cu diverși politicieni, directorul României libere și-a pierdut lamentabil curajul față de Octavian Paler, preferînd "lucrătura" unei despărțiri oneste de Paler.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16400_a_17725]
-
amănunte atît în datele lui subiective (jocurile pe zidurile cetății în ruină, prietenii, meditațiile solitare) cît și obiective (legendele și istoria orașului, dezvoltarea lui urbanistică și industrială); continuînd cu propria-i traiectorie ideologică și filozofică, odată cu îndepărtarea de matricea părintească, onest mic-burgheză, și înregimentarea în partidul comunist ilegal, cu disciplina și rigorile lui impuse de împrejurări; apoi arestarea la frageda vîrstă de 20 de ani, închisorile, lagărul, rezistența morală și fizică, gîndurile, temerile, speranțele, credința lui nestrămutată în partid, relațiile cu
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
pe numele unei cumetre...A Mîntulesei. Rușinoasele case de pierzanie au avut și au în toate capitalele lumii, de la cele asiatice pînă la cele din vestul Europei, gradul sau caracterul lor specific potrivite civilizației și culturii respective. Lipsește o Enciclopedie onestă a obiceiurilor felurite practicate în instituția cea mai veche din lume, după cum se zice. De la femeia asiatică, practicîndu-și rolul de roabă supusă bărbatului, pînă la femeia europeană de anvergură făcînd să se schimbe prin intervențiile ei de alcov destinul comunităților
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
vechi sau contemporane? Surse primare și/ sau secundare (literatură critică)? Pentru o atât de generos explicitată și arborescentă problematizare a unor chestiuni dintre cele mai concrete, orientate să susțină efortul creator (mai puțin în varianta sa juvenil genială, cât matur onestă) - exemplele sunt și ele luxuriante, de o erudiție ludică. S-ar putea bănui, printre nenumăratele și variatele subiecte de teze oferite spre ilustrare, unele pe care autorul însuși ar fi vrut să le dezvolte. Limitându-se la schițarea lor în
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
popindu-i sistematic și fără istov. În memoriile scrise în 1940-1944, își închipuie o viață curată de porumbel și constant suitoare, pe care editorul său, dl Ioan Opriș, o validează ca atare, prezentîndu-l drept un justițiar, care ar fi muncit onest și cu cuget curat. Sînt convins că dl Ioan Opriș n-a citit măcar un an din colecția Universului de vreme ce îi poate da dreptate sinistrei figuri a presei românești. Și, rareori, în notele care însoțesc aceste memorii pune lucrurile la
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
limbajul literar, fie cu cel juridic sau științific. De fapt, cauzele mai adînci ale excluderii erau politice: parafrazînd și banalizînd celebra formulă a lui Wittgenstein, ele se reduceau la principiul (nemărturisit) că despre lucrurile despre care nu se poate vorbi (onest și liber) trebuie să se tacă. Mai bine nimic, decît descrieri ale limbajului religios cu judecăți negative sau descrieri ale limbajului politic cu elogii - să ne închipuim cum ar fi trebuit să fie, în anii '80, un eventual capitol dedicat
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
rămânând complet pe dinafara ei secțiunile de publicistică și corespondență, iar parțial secvențe din poezie și proză. Deși vremea propice operei lui Coșbuc a cam trecut, rămânem cu o datorie anacronică față de opera lui. Înfruntând acest anacronism, e bine că onești cercetători ca Mircea Popa și Constantin Catalano se străduiesc să acopere aceste restanțe ale istoriei literare, chiar dacă centrul de interes al restituirilor s-a mutat, ca atracție, mult mai aproape de noi, spre sfârșitul perioadei interbelice și la începutul perioadei contemporane
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]