KorAP: Find »[drukola/base=onor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...132 >

3,276 matches

Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813

Numai cel ce nu doreșteSă se-ncreadă-n ochiul Tău,Viața-ntreagă rătăceștePe drumuri pierdute-n hău.... XVIII. CROITORUL DE ONORURI - "DE ZIUA INTERNATIONALA A POEZIEI", de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Croitorul de onoruri Din emoții de-aș croi Numai zâmbete și doruri, Cine ar binevoi S-aducă pe rând onoruri? Nu mie cel muritor, Nici la-ntreaga omenire, Ci acelui Ziditor Croitor de nemurire. De aceea am să pun În croiala vieții mele

ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
XVIII. CROITORUL DE ONORURI - "DE ZIUA INTERNATIONALA A POEZIEI", de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Croitorul de onoruri Din emoții de-aș croi Numai zâmbete și doruri, Cine ar binevoi S-aducă pe rând onoruri? Nu mie cel muritor, Nici la-ntreaga omenire, Ci acelui Ziditor Croitor de nemurire. De aceea am să pun În croiala vieții mele, Iubirea ce o adun Din îndepărtate stele Unde stă pe-un jilț domnesc Cela ce cu mâini

ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
dăruiesc La rându-mi făclii aprinse, Ce vor lumina peren Fie ziuă, fie noapte Peste un fertil teren Dătător de fructe coapte. Citește mai mult Croitorul de onoruriDin emoții de-aș croiNumai zâmbete și doruri, Cine ar binevoiS-aducă pe rând onoruri?Nu mie cel muritor,Nici la-ntreaga omenire,Ci acelui ZiditorCroitor de nemurire.De aceea am să punîn croiala vieții mele,Iubirea ce o adunDin îndepărtate steleUnde stă pe-un jilț domnescCela ce cu mâini întinseM-a-nvățat să dăruiescLa rându-mi

ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
răsfață, Pentru că durerea facerilor tale Ai turnat-o-n cântec de iubiri și jale. Căci, ce-ar fi pământul fără de femeie? Un pustiu amarnic, nici foc nici scânteie. Tu dai sens iubirii și cruntelor doruri, Idealul luptei de-a primi onoruri. Un zâmbet șăgalnic sau o mângâiere, Pentru omenire e-ntreaga avere. Din ele poți face o scumpă coroană Să fii prețuită ca sfântu-n icoană, Iar eu, drept omagiu, fac o plecăciune Și înalț la Ceruri a mea rugăciune: Să te

ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-ți răsfață,Pentru că durerea facerilor taleAi turnat-o-n cântec de iubiri și jale.Căci, ce-ar fi pământul fără de femeie? Un pustiu amarnic, nici foc nici scânteie.Tu dai sens iubirii și cruntelor doruri, Idealul luptei de-a primi onoruri.Un zâmbet șăgalnic sau o mângâiere,Pentru omenire e-ntreaga avere.Din ele poți face o scumpă coroanăSă fii prețuită ca sfântu-n icoană, Iar eu, drept omagiu, fac o plecăciuneși înalț la Ceruri a mea rugăciune:Să te țină-n

ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434

mergi pe ulițele unui oraș, să-i lovești pe cetățeni, să-i jefuiești, să le iei bunurile și să le faci tot ce-ți trece prin cap iar ei să te gratuleze cu apelativul: ,,prietene’’ și să-ți acorde toate onorurile ca unui om cinstit și respectat... Și să-ți arate iubirea lor tot timpul! mai spuse cu prefăcătorie Baraba și începu apoi să râdă binedispus. Ucenicul nu spuse nimic, doar continuă să-și ștergă sângele de la nas, care se mai

ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024

Toate Articolele Autorului Ne-am întâlnit pe internet, roman, cap. 21 Cât de mult îi trebuie unui om să trăiască de azi pe mâine? De același număr de calorii are nevoie și bogatul și săracul. Și patronul și șomerul. Și onor președintele dar și cel mai mic dintre slujbașii lui. Iar cel ce duce o viață îmbelșugată, strălucitoare în lux și risipă, nu este nici el mai sănătos decât ceilalți, nici nu trăiește mai mult decât aceștia. Tot într-un pat

PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
Corola-blog/BlogPost/351300_a_352629

acest pământ. sub drapelul meu, de țară, am jurat pe sfânta cruce, viața - de-mi va fi amară, eu la alții nu m-oi duce. și-apoi, mândru, prin cazarmă, defilam sub tricolor, strângeam degetul pe armă, cântând imnul cu onor. și se clătina pământul, răsucindu-se în lut, moșii - deschizând mormântul- să mă vadă că-i salut. să le-nfăș, în steaguri, trupul, somnul să le fie lin, fiindcă-n brațul - plin de scrupul, steagul țării strâns îl țin. cu

SUB DRAPELUL ȚĂRII MELE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Sub_drapelul_tarii_mele_george_safir_1352836266.html [Corola-blog/BlogPost/351300_a_352629]
Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991

își va recâștiga locul pe care îl merită. La fel de valabil e și reversul medaliei. Un critic influent poate impune, temporar, un scriitor mediocru, îl poate mediatiza cu dibăcie, așa încât să treacă drept un autor onorabil, îl poate sprijini să câștige onoruri, dar nu-l poate fixă ca-ntr-un insectar, în tabloul valorilor adevărate. Au făcut astfel de concesii mulți critici, unii dintre ei cu totul respectabili.

INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_in_memoriam_cu_radu_g_teposu.html [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298

J. L. Goff, <>, pp.72-73. Academia Sfântului Ludovic funcționa în celebra mănăstire Saint-Jacques, la cererea expresă a marelui maestru al Ordinului dominican Humbert de Romans (1254-1263). La noi, Academia ne-română din România..., prin aproape toți baronii științificiști, supraaglomerați de onoruri, salarii și idemnizații au ca manifestare un virulent și permanent atac la adresa românismului și creștinismului ortodox dacoromân. -Ce sunt tehnocrații? întreabă un cetățean turmentat de legi. -Niște stârpituri academice! răspunde Agamiță. -Dar Academia, atunci ce este? -O paternitate de tehnocrați

MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1448802605.html [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710

Autorului Articol de Dr. Ionuț ȚENE Vizita PF Daniel la Cluj între credință și politică De ani de zile încerc să deslușesc ce poate fi în mințiile unor oameni, cum ar fi și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ahtiați după diplome, onoruri și tinichele futile. Ca și creștin ortodox smerit practicant și umil credincios ce încearcă să țină cât poate posturile credinței noastre strămoșești și rânduieliile spirituale tradiționale rămân de fiecare dată siderat de setea de onoruri bizantine ale ierahiilor noștri poleiți

VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_pf_daniel_la_cluj_intre_credinta_si_politica.html [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
Ortodoxe Române, ahtiați după diplome, onoruri și tinichele futile. Ca și creștin ortodox smerit practicant și umil credincios ce încearcă să țină cât poate posturile credinței noastre strămoșești și rânduieliile spirituale tradiționale rămân de fiecare dată siderat de setea de onoruri bizantine ale ierahiilor noștri poleiți în aur. Biserica noastră trece printr-o criză de reprezentare la nivel ierarhic: simonie, sodomie, șpagă, trafic de influență, turnătorii la securitatea comunistă developate de CNSAS-, lucruri dureroase pentru creștinul de rând. Și totuși dragii

VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_pf_daniel_la_cluj_intre_credinta_si_politica.html [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
fost student la ecumenicul Bossey trimis de DIE, că i s-a ars dosarul de la Securitate pe 23 decembrie 1989, că la cununat pe Iulian Mall de la Iași, că a ajuns patriarh? Nu știu la ce ajută BOR colecția de onoruri fictive în fața lui Dumnezeu pe care o colecționează PF Daniel? Toată șarada festivă din aula academică a UBB nu cred că a fost plăcută lui Hristos, ce iubește sărăcia, smerenia, și nădejdea omului în iubirea întru mântuire. Toată schema cu

VIZITA PF DANIEL LA CLUJ ÎNTRE CREDINŢĂ ŞI POLITICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_pf_daniel_la_cluj_intre_credinta_si_politica.html [Corola-blog/BlogPost/351381_a_352710]
Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888

cele șase zile ale Creației. Alți comentatori au afirmat că este o prințesă pe care evreul o întâlnește în fiecare săptămână, când trebuie să-i iasă în întâmpinare. O prințesă nu poate fi primită ca un om obișnuit, ci cu onoruri și cu bucurie. Comentatori „moderni” afirmă că decizia stabilirii Șabatului ca zi de odihnă a fost o revoluție: pentru prima dată a fost acordat respect omului muncitor, s-a arătat înțelegere pentru nevoia lui de a se odihni. Deci, omul

PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1457191325.html [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129

tracțiune și uneltele agricole la CAP. Ei bine, după o jumătate de secol, metodele au evoluat, nu ? Și toate acestea, pe fundalul nesecatei griji pentru cadrele didactice, pe care le-o poartă mass-media și în special televiziunile din România, la onor ordinul guvernului aflat în vârful piramidei... (Blogul cadrului didactic. Sursa: Arhivă blog 2013 zognet. Blogspot.com.) Nicolae Suciu, fragmente din romanul în curs de apariție, ”Sidromul de exaltare în sud-estul noii Europe”. Referință Bibliografică: 7 (Fără niciun titlu) / Nicolae Suciu

7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1452004964.html [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439

Lumea aceea va fi o lume a fericirii, bolile psihice nu vor mai exista, fiecare va avea tot ce-i trebuie, dorințele de mărire sau putere vor fi doar o tristă amintire a epocii întunecate, nimeni nu va mai primi onoruri sau funcții pompoase, fără nici un conținut, lumea se va întoarce la simplitatea și bunul simț al începuturilor... Cum Bobiță părea să fi intrat într-un fel de delir mistic și-și dădea ochii peste cap am plecat, ușurel, ca să nu

BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1411922810.html [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261

noi liberi cetățeni/ din dragoste ne naștem din soare și polen/ aluat al nemuririi păstori și militari/ cu podul palmei viața ne-o mângâi și ne-o ari/ noi freamătul de codri, noi lănciile lui/ noi nu suntem o țară onor a nimănui” (Alma Venus). Nu mi-a trecut niciodată prin minte că voi sta lângă autorul versurilor pe patul de spital și să-mi spună: „Fă-mi te rog un masaj, la spate!” „Dumnezeu să-l odihnească-n pace! „(...) peste

TIMPUL S-A OPRIT ÎN LOC PENTRU POET, AMINTIRILE DESPRE EL, NU! de TEO CABEL în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/Teodor_cabel_timpul_s_a_opri_teo_cabel_1361186696.html [Corola-blog/BlogPost/351932_a_353261]
Corola-blog/BlogPost/360786_a_362115

Tamaș Publicat în: Ediția nr. 238 din 26 august 2011 Toate Articolele Autorului Bătătorite palme, cu degete cu noduri, Obraji pe care timpul a adâncit crevase, Spinarea-ncovoiată sub zile nevoiașe, Tu te-ai ales cu truda iar ații cu onoruri. Bătrână și uitată prin sate prăfuite Tu mamă și bunică trăiești în lacrimi clipa, O viața ai trudit și-acum nu ai nimica, Odraslele prin lume ți-s astăzi rostuite. Te chinuiești și-acum printre răzoare, Te roade așteptarea și

POEMUL MAMELOR UITATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Poemul_mamelor_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360786_a_362115]
Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151

rog, scoală! Scoală-te, Măria Ta! Generația-i pierdută, Obosită și ciufută, Nu mai are zvâc de luptă. Dă-mi copiii pe la școale, Dar nu au nici manuale Și dăscălii, da, preasfinte, Nu mai sunt ca înainte Respectați, plini de onor, De norodul truditor; Nu mai e cinstit ceaslovul, Acum e... calculatorul. La condei nu mai știm prețul, Toate știe internețul! N-ai auzit, preasfinte, Cum e și la procurori? Avocați, judecători... Cum, ce zici, te trec fiori? Cum să nu

SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_maria_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429

drepți luau moartea ca pe un ultim gest de onoare față de importața persoanei lui. Nici nu îi interesa ce se întâmplă cu ei din moment ce alții au văzut cât de viteaz și cinstit a murit. Puteau fi îngropați cu sau fără onoruri, arși și cenușa lor împrăștiată în colțurile zării, sau puteau intra în lăcașul unei legende unde sigur dăinuia peste timp. Biserica a fost cea care a considerat mereu moartea o pedeapsă divină. Ea este cea care a inventat moartea pe

INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1487012343.html [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902

aur până-n în albul ochilor, însă prinții, mai nonconformiști, erau îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri colorate, bermude, șlapi și doar câteva colane de aur în jurul gâtului, dar nu prea multe, fiindcă le acopereau tatuajele. Ajuns la poartă, străjerii îi dădură onorul suflând în goarne, apoi deschiseră, și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Aceste erau simboluri ale puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale, sau ducale, aveau, obligatoriu, cinci-șase. Famfarele și

CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_nescrisa_inca.html [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709

Dracului. Or, se știe deja, și s-a demonstrat științific că, pe ”scara creaturală”, numai în începutul Eonului mesianic există o evoluție naturală în știința viului, bine stabilită de Dumnezeu la Facerea Lumii în Ierarhia Luminii și în Ierarhia Întunericului. Onor IC, hotărâți-vă și domnia voastră, măcar în ultimul ceas, de care ierarhie aparțineți, pe ”scara creaturală”. Dar asta numai în cazul în care nu aparțineți deja de o altă specie umană, care vrea cu orice preț să-și încununeze propria

AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1386622854.html [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377

amărâții cu gospodăriile distruse au fost traumatizați pe viață. Apoi, specialiștii (climatologi, meteorologi, hidrologi și alți...logi), au înregistrat statistic fenomenele, au întocmit hărți și grafice cu frecvența și intensitatea apariției lor, pe care le-au publicat, în speranța ca onor publicul și autoritățile decidente vor lua la cunoștință, vor trage niște concluzii îngrijorătoare și vor lua niște măsuri pentru a evita pe viitor dramaticele efecte, sau, cel puțin să le atenueze, să le diminueze, să facă ceva. Însă, onor publicul

SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439404270.html [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
ca onor publicul și autoritățile decidente vor lua la cunoștință, vor trage niște concluzii îngrijorătoare și vor lua niște măsuri pentru a evita pe viitor dramaticele efecte, sau, cel puțin să le atenueze, să le diminueze, să facă ceva. Însă, onor publicul și respectivele autorități (schimbate din patru-n patru ani), spuneau cu aere de vagi speranțe consolatoare: las’, că trece și asta! Pe moment, chiar trecea. Ușurată, toată lumea uita. Totuși, tema era preluată în prag de alegeri de toți politicienii

SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439404270.html [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]
ani), spuneau cu aere de vagi speranțe consolatoare: las’, că trece și asta! Pe moment, chiar trecea. Ușurată, toată lumea uita. Totuși, tema era preluată în prag de alegeri de toți politicienii care se-ntreceau în propuneri și promisiuni, bineînțeles, dacă onor alegătorul, punea ștampila. Și onorabilul alegător o punea. Dar, după alegeri apăreau alte „cestiuni arzătoare” la ordinea zilei, care trebuia să fie „rezolvate urgent”. Cui îi mai păsa de secetă și inundații? Nimeni nu se mai gândea că versatilul monstru

SECETĂ ŞI INUNDAŢII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439404270.html [Corola-blog/BlogPost/383048_a_384377]