424 matches
-
altor limbi, altor universuri culturale. Numai că aceasta ar Însemna judecarea naționalului ca un orizont Închis, În opoziție absolută cu universalul, fapt posibil numai În cazul unui naționalism exterior, declarativ, nedecantat poetic, ceea ce nu se potrivește cu poezia lui Arcadie Opaiț, pentru care naționalismul este o componentă primordială. O afirmă el Însuși În Recurs. Nu strigare patriotardă, cu care poezia n-are vreo legătură. Ipostaziere a universalului, naționalul se identifică și În modul de a iubi, de a ierta și chiar
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
adevărate embleme pentru cultura materială a carpilor. După Gh. Bichir,ceramica liniară era predominantă În faza cea mai veche a culturii amintite, în rest dezvoltânduse ceramica lucrată la roată, cu sau fară toartă: cești carpice, vase urnă, străchini, fructiere, pahare, opaițe, strecurători și chiar mai multe tipuri de amfore carpice. După ultimele descoperiri făcute de arheologul N. Pușcaș u și expuse la Complexul Muzeistic al Palatului Culturii din lași, "putem spune că în aceste locuri roata olarului s-a utilizat încă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cu tamgale. Uneori mormintele conțin și oglinzi discoidale, puțin concave, dintr-un aliaj de metal alb, aria de răspândire a acestui tip fiind foarte extinsă, din Caucazul de Nord până la Carpați. În etapa sarmatică mijlocie și târzie se constată prezența opaițelor care sunt fie dreptunghiulare în plan, cu pereții verticali, fie de forma unor cești mici tronconice, cu fund mic plat, fie sferoidale, perforate, fie de forma vaselor cu picior. Sunt lucrate manual, din lut, având culori variate, cenușie, roșcată, galbenă
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
corpul ornamentat cu striuri verticale, buza și partea de mijloc cu câte un brâu în formă de șnur, piciorul cu striuri orizontale și dimensiunile de 19 cm - înălțimea, diametrul gurii - 12,5 cm și diametrul la baza piciorului - 10 cm; opaiț din bronz găsit lângă peretele estic al camerei funerare, cu rezervorul circular, baza dreaptă, pereții verticali, ciocul semicircular, toarta circulară în formă de panglică, apărătoare de flacără în formă de frunză și fără disc, în partea superioară, dimensiunile fiind de
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
face pe mulți să renunțe a mai aduce în discuție conceptul valoare națională. Literatura sud-americană, de exemplu, nu se ferește să exploateze adîncurile propriei mitologii, care-i dă vigoare și distincție în planul universal; de altă parte, poetul cernăuțean Arcadie Opaiț este apreciat la Kiev pentru caracterul transnațional al creației sale, punîndu-se în opoziție absolută naționalul cu universalul. În același fel, un reputat compozitor basarabean cerea, într-un interviu, să nu fie băgat în chiloți naționali, că asta nu i se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și Nistru <footnote Vezi Gheorghe C. Moldoveanu, op. cit., p. 137 urm. footnote> . CREAȚIE ȘI NAȚIONALISM <footnote Apărut în „Revista română“, 2006, nr. 2. footnote> La sfârșitul anului 2003 apărea la editura „Bukrek“ din Cernăuți volumul de versuri al lui Arcadie Opaiț Salonul de reanimare, în ediție bilingvă, română - ucraineană, Реанiмaцiйна палата, traducerea în limba ucraineană aparținînd distinsei poete ucrainene Tamara Severniuk. Mărturisesc din capul locului că slabele mele cunoștințe de ucraineană mă impiedică să judec textul tradus în ucraineană; m-am
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tradus în ucraineană; m-am mulțumit cu aprecierea Mariei Toacă, cunoscut ziarist și critic literar din Cernăuți, care, în postfața volumului, consideră că Tamara Severniuk reușește „să exprime în rezonanță slavă întreaga muzicalitate și armonia perfectă a poeziei“ lui Arcadie Opaiț, „originalul și traducerea asemănîndu-se ca două picături de rouă“. De altfel, traducătoarea era familiarizată cu poezia lui Arcadie Opaiț, căci anterior transpusese în ucraineană și alte poezii ale acestuia, apărute în publicații ca „Bucovina“ sau „Literaturna Ucraina“. Volumul are o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
postfața volumului, consideră că Tamara Severniuk reușește „să exprime în rezonanță slavă întreaga muzicalitate și armonia perfectă a poeziei“ lui Arcadie Opaiț, „originalul și traducerea asemănîndu-se ca două picături de rouă“. De altfel, traducătoarea era familiarizată cu poezia lui Arcadie Opaiț, căci anterior transpusese în ucraineană și alte poezii ale acestuia, apărute în publicații ca „Bucovina“ sau „Literaturna Ucraina“. Volumul are o ținută ireproșabilă; adevărată „carte de elită“, bucură nu numai sufletul, ci și ochii și mîinile. Dar înainte de toate încîntă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
tot ce este viu și mort, ce se păstrează în memoria inimii - Poetului, Fiului, Tatălui, Iubitului...“. De aceea nu vom insista asupra acestui aspect. Vom aduce însă în discuție o observație făcută în prefață de Raul Cilaceava: „versurile lui [Arcadie Opaiț] sînt transnaționale, fără sforțări patriotarde și jurăminte extatice. «Românismul» creației sale poate fi intuit doar după niște detalii pur exterioare (consacrări lui Eminescu, referiri la realități folclorice etc.)“. Această afirmație Îi servește probabil autorului ei să argumenteze că poezia lui
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
altor limbi, altor universuri culturale. Numai că aceasta ar însemna judecarea naționalului ca un orizont închis, în opoziție absolută cu universalul, fapt posibil numai în cazul unui naționalism exterior, declarativ, nedecantat poetic, ceea ce nu se potrivește cu poezia lui Arcadie Opaiț, pentru care naționalismul este o componentă primordială. O afirmă el însuși în Recurs: „Spuneți/ că viața/ nu-mi aparține/ și dorm pe treptele valului/ alături de țărm/ întru liniștea mării/ și acestui nisip/ călcat de pirați...// Atunci/ la ce bun/ să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Harghita, România, fiul lui Ferenc și Julianna, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Steinhagegasse 11/7, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Cetatea Histria nr. 3, bl. M 2, sc. B, et. 8, ap. 80, sectorul 6. 497. Opaiț Adam Gabriela, născută la 1 august 1968, în București, România, fiica lui Opaiț Gavril și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Russbergstr. 20/1/27, cu ultimul domiciliu din România, București, Calea Dorobanților nr. 172, bl. 16, sc.
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
Viena, Steinhagegasse 11/7, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Cetatea Histria nr. 3, bl. M 2, sc. B, et. 8, ap. 80, sectorul 6. 497. Opaiț Adam Gabriela, născută la 1 august 1968, în București, România, fiica lui Opaiț Gavril și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1210 Viena, Russbergstr. 20/1/27, cu ultimul domiciliu din România, București, Calea Dorobanților nr. 172, bl. 16, sc. A, et. 8, ap. 61, sectorul 1. 498. Bogorin Daniela, născută la 12
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
cinci ace de arici de mare. Ce mai pui acolo? Mai pun puțin argint viu, oțet, cinci feluri de vin dulce, miere, rom. Se pun cinci fitiluri de bumbac și se ard cinci zile la rînd. Apoi veți pune acest opaiț într-un ochi de fereastră, aproape de un arbust de plop tremurător. N-am, babalawo. N-am plop de ăla cum zici mata... Știam, uite o rămurică, o pui lîngă opaițul ăsta. Mulțumesc, of, cinci zile, o să mi se pară cinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se ard cinci zile la rînd. Apoi veți pune acest opaiț într-un ochi de fereastră, aproape de un arbust de plop tremurător. N-am, babalawo. N-am plop de ăla cum zici mata... Știam, uite o rămurică, o pui lîngă opaițul ăsta. Mulțumesc, of, cinci zile, o să mi se pară cinci ani! Babalawo se uită cu milă la mine, oarecum superior. Nu dă rezultate sută la sută. Trebuie să și crezi în Eleggúa care deschide sau închide poarta fericirii. Dar Eleggúa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
am văzut odată la televizor, de lampa veșnică pe care chinezii o așezau lângă Împărat; mort, desigur. Să-i lumineze drumul spre zei, precum pe al tău spre Zamolxe. Doar că... Doar că acea lampă, care era un fel de opaiț, dar cu fitilul băgat În măcar 100 de litri de ulei, se stingea după doar câteva ore, cel puțin așa știu din chimie, adică când mântuia oxigenul din acel spațiu etanș. Îi credeam pe chinezi mai deștepți. Dar ce te
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
măsură a tuturor lucrurilor omul, dar pe acela perfect: eroul Iliadei ori atletul de la Olimpia... „Meridian“, 22 martie 2002, ora 12,45 49. Evadatul Sunteți niște evadați, iar asta nu de când ați descoperit focul, cât mai degrabă de când ați inventat opaițul. Adică de când ați consimțit să vă rupeți de la gură ceva din grăsimea vânată cu trudă pentru a căpăta lumină, ceea ce eu, pisica, o ființă eminamente nocturnă, n’aș face-o nici În ruptul capului. Și nu pentru că văd noaptea ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acela mă caută de fapt ca pe o contrapondere la artificialismul În care e obligat să trăiască și din care nu mai știe cum să scape, e o altă poveste. Acum Înțelegi, Cristi, din ce ai evadat de fapt cu opaițul, chiar transformat În bec; În spatele căruia contină să ardă o flacără, aceea din termocentrală, cu fum și cenușă cu tot... Recunoaște că tot 8 ceasuri dormi În fiece noapte, chiar dacă În loc să te culci odată cu găinile, la căderea nopții, și să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a irigat Pământul, devenind agricultură. Apa și Aerul ne călătoresc, iar Eterul ne duce vorbele. Focul, adică energia, a fost aflat pretutindeni: de la Soare până la atom și extras din același pretutindeni. Împământenit, adică explicat, modelat, măsurat. Copiat chiar, căci flacăra opaițului care luminează cu cea mai proaspătă părticică de Soare a ajuns electricitate, produsă și de Foc În cazanul termocentralei dar și de alte Elemente: Apa hidrocentralei, Aerul instalației eoliene și - cine știe? -, poate cândva chiar cutremurele Pământului. Dar Întotdeauna degradându
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu faceți altceva decât să consumați altă energie, de astă dată prin televizor, cel mai adesea Întru Îndobitocire... Vă critic, dar știu eu ce știu... Ca, de exemplu: Sunteți și ipocriți, gândindu-vă cum să protejați Natura: dar nu fumul opaițului poluează, căci eliberează energia solară fixată deunăzi de planta care a furnizat oloiul; ori de animalul care, mâncând planta cu pricina, a furnizat seul; ori de albina care și-a crescut, din nectarul aceleiași plante, fagurii din ceară. Și ziceți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vreun dulăpior un lighean și un ibric de alamă și, mai cu seamă, icoana ferecată în argint a Maicii Domnului, sub care ardea necontenit, cu subite eclipse, o candelă de asemenea de argint, menită peste noapte să vegheze ca un opaiț somnul casei. Ne închipuim că o altă odaie dindărăt va fi servit de dormitor copiilor, având aspectul nud al unei săli de internat cu lucruri puține și tari. Copiii mulți nu erau însă acasă decât în vacanță, deoarece umblau pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din Călin (File din poveste) seamănă mai degrabă cu aceea pe care o bănuim a fi cea a dependinței din incinta exterioară casei: Atunci intră în colibă și pe capătu-unei laiți,/ Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț;/ Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă,/ Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă;/ Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche,/ În cotlon torcea motanul pieptănându-și o ureche;/ Sub icoana afumată unui sfânt cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de unul singur sau cu familia dacă găseai o cămăruță cu chirie era plină de păduchi sau de ploșnițe, fără foc, fără geamuri, sparte sau stricate de bombardament, cu o lampă de gaz care fila de te îneca fumul. Despre opaiț n-au auzit tinerii de azi, iar dacă au citit despre el, nici într-un caz nu-i cunosc fumul care l-am inhalat noi ! Nu știu ce căsnicii se vor mai forma azi pentru mâine cu mâncare gata făcută, numai din
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Effects of Interpersonal Communication", în Journal of Marketing Research, 8, 4, 1971, pp. 449-454. Reynolds, Fred D. și Darden, William R., "Why Midi Failed", în Journal of Advertising Research, 12, 1972, pp. 39-44. Rezsohazy, Rudolf, Sociologia valorilor, traducere de I. Opaiț, Editura Institutul European, Iași, 2008. Richards, Lynne, "The appearance of youthful subculture: a theoretical perspective on deviance", în Clothing and Textiles Research Journal, 6, 1988, pp. 56-64. Richardson, James, "Vertical integration and rapid response in fashion apparel", în Organizational Science
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1991, 45-46 [limba română, literatura română: reluare din Tribînv, nr. 48, 1990]. [130] PROGRAMA pentru admiterea în liceu și școala profesională în anul 1991, LLR-S, 1991, 38-39 [limba română, literatura română: reluare din Tribînv, nr. 49, 1990]. [131] RĂDUC OPAIȚ, SONIA. Caietele învățătorului. Culegere de exerciții și jocuri didactice pentru limba română (clasele I - IV). București, Editura Scaiul, 1991, 95 p. [132] ROTARU, ION, Stadiul actual al predării limbii și literaturii române din punctul de vedere al unor deficiențe (1
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
alimente a fost acela că sora mea și cu mine lucram pentru femeile ucrainene. Eu am Învățat să torc lâna. Deci eu torceam lâna, iar sora mea tricota diverse obiecte. Lucram zile Întregi până noaptea târziu - noaptea lucram la un opaiț. Ca plată pentru aceasta primeam cartofi, mălai sau o pâine. Familia noastră a rezistat, În sensul că tatăl meu a fost un foarte bun tată de familie, un om voinic, harnic și el a făcut orice. La un moment dat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]