591 matches
-
contextului (caz în care este necesară adaptabilitatea) decât înaintea schimbării. 6.2. Designul cercetării Cercetarea are un design de tip experimental, cu măsuri repetate, intra-subiecți. Fiecare subiect a parcurs toate cele trei situații experimentale. Variabila independentă este contextul sarcinii, operaționalizată pe trei niveluri, respectiv cele trei profiluri oferite subiecților. Variabila dependentă este reprezentată de performanța decizională în cele trei contexte ale sarcinii. Performanța decizională înaintea schimbării este indicator al performanței în sarcina curentă, iar performanța decizională după schimbare este un
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0.30 -0.10 0.29 0.29 -0.10 0.86 6. Deschiderea spre nou 3.36 0.43 0.01 -0.35 -0.35 0.14 0.12 0.89 Note: N=63 p<.05 Performanța decizională este operaționalizată ca medie pătratică a erorilor (un indicator al corectitudinii), astfel încât scorurile mici indică o performanță decizională ridicată. Coeficienții de fidelitate apar pe diagonala matricei. 6.5.2. Testarea ipotezelor Ipotezele studiului afirmă că relația dintre diferențele individuale și performanța decizională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în urma schimbării, performanța tinde să scadă în cazul indivizilor care prezintă niveluri ridicate de ordine (r=.25, r=.35, p<.05), responsabilitate (r=.26, r=.28, p<.05) și prevedere (r=.30, r=.24, p<.05). Performanța decizională a fost operaționalizată ca medie pătratică a erorilor, astfel încât valorile pozitive reflectă niveluri ridicate de eroare. Observăm că nu există corelații semnificative între dimensiuni ale autorealizării și performanțele decizionale post-schimbare. Astfel, relația dintre conștiinciozitate și eficiența decizională poate fi atribuită ordinii, și nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la inițiatorii proiectului, cu țintă imediată îmbunătățirea parametrilor proiectului evaluat. Cum se justifică în mod cât mai convingător necesitatea și relevanța unui proiect? Cum se elaborează un buget? Cum se documentează capacitatea managerială și participarea comunității în proiect? Cum se operaționalizează impactul dorit al proiectului în rezultate măsurabile? Acestea sunt câteva dintre aspectele funamentale urmărite în evaluare și care pot crea dificultăți beneficiarilor în procesul de formulare a unui proiect de dezvoltare comunitară. Datele analizate pe parcursul procesului de evaluare și concluziile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mici dimensiuni sau proiecte adresate unor arii mai largi - comunități învecinate - și de mai mari dimensiuni, sub aspect financiar, unul sau mai multe proiecte inițiate de aceeași comunitate etc.) ș.a.m.d. În general, criteriile de eligibilitate sunt ușor de operaționalizat și nu creează dificultăți majore nici inițiatorilor propunerii de proiect, în documentarea lor, și nici evaluatorilor, în analiza măsurii în care acestea sunt îndeplinite. Aspecte precum delimitarea teritorială a comunității, statutul organizației promotoare sau al partenerilor acesteia, aria de intervenție
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
eficient, rațional, creativ, orientat spre succes, dezvoltare și îndepărtat de empirismul primar al desfășurării unei activități 1. Altfel spus, managementul științific, rațional, ca aplicație a științei manageriale, reprezintă „ansamblul proceselor prin care toate elementele teoretico-metodologice furnizate de știința managementului sunt operaționalizate în practica socială” (Nicolescu, 1993, p. 52). Managementul este o activitate pentru exercitarea căreia sunt necesare abilități specifice, cunoștințe tehnice și relaționale, care se exercită într-un anumit context-cadru, adică: pe de o parte, mediul economic, politic și social, caracterizat
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
calificare al personalului didactic; • rata de promovabilitate; • rata abandonului școlar; • calitatea managementului școlar etc. 5. Prezentarea misiunii și a viziunii instituției. 6. Prezentarea țintelor/scopurilor, opțiunilor strategice și, în raport cu acestea, a obiectivelor generale ale proiectului (acestea din urmă vor fi operaționalizate în cadrul planurilor operaționale). 7. Prezentarea planurilor operaționale pentru primul interval de timp (planurile operaționale pentru intervalele următoare vor fi elaborate spre sfârșitul perioadei în funcție și de rezultatele evaluării planurilor operaționale în curs). Planurile operaționale sunt elaborate pe termen scurt
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
principal-agent (vezi capitolul 4). Ministerele și agențiile guvernamentale constituie formațiunile prin care un program politic de guvernare este implementat. Astfel, ceea ce numim structura executivă, totalitatea agențiilor și ministerelor, este cea care duce la îndeplinire deciziile politice și de politici publice, operaționalizează (adoptă norme metodologice), implementează și evaluează rezultatele deciziilor luate. Executivul este compus, pe de o parte, din „funcționari politici”, aleși sau numiți, și funcționari publici. Aceștia din urmă reprezintă un corp stabil, dar și foarte numeros de resurse umane care
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
în teritoriu pentru a obține datele necesare 1. Procedurile tehnice, atât calitative, cât și cantitative, nu sunt folosite doarîn faza de lansare a diverselor acțiuni care vizează reforma administrației publice, ci și în cea de implementare și evaluare. Astfel, UCRAP operaționalizează următoarele instrumente de analiză: CAF2, analiza diagnostic, SWOT și PEST3.De asemenea, există o preocupare, larg răspândită la nivelul principalilor actori ai reformei, de a redacta o serie de manuale de proceduri și ghiduri care explică, printre altele, în ce
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
existat sau nu intenție este și mai puțin relevant): corupția este o situație în care interesele private distorsionează scopurile publice prin influențarea guvernului fără girul procesului democratic (Thompson, 1997, p. 1). Criteriul fiind foarte larg, Thompsonadmite că, pentru a-l operaționaliza, este nevoie de o teorie a democrației.Până atunci autorul ne sugerează trei standarde/principii în funcție de care săjudecăm dacă o instituție socială sau un comportament este corupt(ă) ori nu. Aceste principii sunt: generalitatea, autonomia și transparența. Generalitatea presupune ca
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
pentru prima dată principiul finanțării per capita, în contextul unei dezbateri publice ample cu privire la principiile care trebuie să ghideze finanțarea unităților de învățământ. Totuși, acesta nu poate fi pus concret în practică în absența unor instrumente prin care să fie operaționalizat (indicatori fizici de consum pe niveluri și tipuri/filiere de învățământ, indicatori de diferențiere etc.). Programele de reformă bazate pe finanțări internaționale ale Ministerului Educației Naționale, care aveau doi sau trei ani întârziere în 1997, au fost implementate în această
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
școlii, chiar dacă, în același timp, au așteptări crescute în raport cu aceleași autorități, în vederea rezolvării problemelor școlii. Frecvent s-au întâlnit situații de conflict, majoritatea datorându-se, pe de o parte, unui „vid procedural” (există multe legi și acte normative prea puțin operaționalizate într-un cadru rațional, propice implementării, managementului și controlului), iar pe de altă parte, absențeiunei culturi a comunicării și cooperării „pe orizontală, pe problematică”, și nu în mod ierarhic (cine este șeful, cine comandă). Toate aceste premise ne-auorientat către găsirea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care fundamentează intertextualitatea (Pierre-Marc de Biasi, ibidem, 373). De reținut este faptul că, la Julia Kristeva, ideologemul pare să se bucure de o definire, însoțită chiar de clasificare (ideologem al simbolului și ideologem al semnului), mai clară decât intertextualitatea. Ideologemul operaționalizează o prezență abstractă: textele străine din text. Gérard Genette va propune un discurs mai aplicat asupra vecinătăților noționale ale intertextualității, care va marca punctul de plecare pentru aproape tot ce se va mai scrie despre conceptul kristevian. În acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
repetării. Traducerea oferită de Mihai Eminescu (în ms. 2258) poate fi valorizată prin raportarea la originalul kantian, dar mai ales prin comparație cu alte propuneri de tălmăcire în limba română (sec. XX) a conceptelor pe care nuvela Sărmanul Dionis le "operaționalizează" artistic. Am fi tentați să apreciem că este vorba despre diferența dintre traducerea literară și cea filosofică, ambele hipertexte corespunzătoare hipo textului kantian. Însă o asemenea abordare ar defavoriza atributul științific al traducerii din secolul al XIX-lea. Este evident
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
precum și etnologul francez Georges Dumézil (1898-1986) (20), pe căile etico-morale și prin politica tradițională, sprijinite de credința în Veșnica Reîntoarcere a "naturii" omenești, ținând seama de zeii mitologiilor și de păstrătorii mitului (poeții, scriitorii). (Idem., pp. 246-247) Am putea să operaționalizăm aceste căi folosind sugestiile lui Durand privind necesitatea schimbării opticilor despre și ale practicilor pentru oameni. El le și sprijină cu trimiteri la alte concepte și explicații convergente, unele amintite și mai sus. Echilibrul social-uman dezirabil poate avea nevoie de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
veniți la ocuparea poziției de parte politică: partidele ecologiste, mișcările feministe, dar și cele fundamentalist-neototalitare; 2) diferența calitativă dintre cetățeni, persoanele civic angajate și indivizii masificați și manipulați; 3) dimensiunea internațională. Cele trei aspecte sunt menite să rafineze și să operaționalizeze paradigma părților și a întregului. Între diferitele părți, ca și în interiorul acestora, între părți și întregul social, există tensiuni generate de anumite predispoziții și forțe dinamogene: egoismul de factură biogenetică, pragmatismul rațional al compromisului de sumă non-nulă, altruismul etico-spiritual. Coexistența
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
două concepte de corupție și minciună politică, împreună cu oferirea unor exemple relevante. În continuare subliniez carateristicile comportamentului politic în țările postcomuniste, punând acentul pe cazul României. În secțiunea de prezentare a metodologiei vom descrie pașii urmări în analiză și vom operaționaliza conceptele utilizate. Partea de analiză prezintă datele obținute organizate în patru secțiuni: Particularități ale comportamentului politic deviant în România, Partide politice și comportament politic, Relația dintre minciună și corupție, Evoluția sau involuție? Comportamentului politic românesc între 1989-2011. Cadrul teoretic Trăim
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
creditelor structurale și accelerarea procesului de funcționare a pieței creditului pe baza mecanismelor pieței, prin accentuarea rolului licitației În alocarea de resurse financiare În economie. În acest sens, În anul 1997 a fost modificat mecanismul rezervelor obligatorii și a fost operaționalizată piața secundară a titlurilor de stat. În al treilea rând, politica de creditare a fost influențată de efectele negative măsurilor de creditare din perioada anterioară ce au continuat să se manifeste, alte două bănci suferind de pe urma a volumului mare de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
din mers a unor strategii mai eficiente decât cele proiectate inițial; economicitate - un învățător trebuie să configureze un plan strategic simplu și eficient în practică; a concepe ceva sofisticat nu înseamnă a realiza activități eficiente. Manager este cel care a operaționalizat exigențele proiectării didactice în trei interogații ale căror răspunsuri se pot constitui într-un schelet eficient de planificare a secvențelor didactice: Spre ce tind? Cum voi ajunge acolo? Cum voi ști când și dacă am ajuns? Orice activitate ne propunem
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
itemi ai chestionarului utilizat în cercetarea realizată de către Jean Kellerhals și Cléopître Montandon (Les Stratégies éducatives des familles, Elveția, 1991). Evident, imaginea oferită de o asemenea perspectivă este una restrictivă am primit răspunsuri la interogațiile pe care le-am putut operaționaliza în cadrul limitat al instrumentului de cercetare utilizat dar prezintă avantajul, pe de o parte, de a reprezenta un demers replicabil și, pe de altă parte, de a putea fi ulterior completat și/sau amendat de alte cercetări care, în final
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
conținutul contribuțiilor celor doi soți în materie de socializare diferă; simplă diferențiere numai gradul de implicare a mamei și tatălui diferă; nediferențiere dacă nici nivelul participării, nici resursele propuse nu sînt diferite. Implicarea diferențiată a părinților în educație a fost operaționalizată prin: • sarcinile educative propriu-zise, • comunicarea verbală cu copilul și • participarea la activitățile copilului. 4. Stilurile de coordonare, ultima dimensiune a procesului de influențare parentală luată în calcul, constă în medierea, de către părinți, a influențelor educative ale celorlalți actori ai educației
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
deschise, am redus la minimum numărul acestora, păstrîndu-le doar pe acelea în al căror caz formularea variantelor de răspuns ar fi făcut inconsistentă informația primită. Performanța școlară a elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a a fost operaționalizată, în principal, prin media generală obținută în primii trei ani ai ciclului gimnazial, dar baza de date construită de noi conține și informațiile privitoare la performanțele la testul național ale elevilor clasei a VIII-a, inclusiv repartizarea lor la licee
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
o scurtă prezentare a felului în care părinții își distribuie sarcinile educative. Este vizat atît nivelul implicării fiecărui părinte, cît și specificitatea responsabilităților acestuia pentru a distinge eventualele situații favorabile reușitei școlare a copilului. SUSȚINEREA FAMILIALĂ Susținerea familială a fost operaționalizată printr-un set de întrebări referitoare la frecvența unor activități cotidiene practicate de părinți împreună cu copiii în timpul unei luni obișnuite nu în vacanță). Variantele de răspuns erau: niciodată, cam o dată, cam de două ori, cam de patru ori, de opt
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
îmbunătățirea calității și efectivității sistemelor de educație și formare în UE 2. facilitarea accesului la învățare 3. deschiderea educației și a formării spre lume. (UE, Activities of the European Union. Education/2004/General Framework) Ulterior, fiecare dintre obiective a fost operaționalizat și s-au detaliat problemele cheie într-un program de acțiune foarte relevant, așa cum se poate constata în continuare (UE, Activities of the European Union. Education/2004 /Concret future objectives of education sistems): Obiective strategice Problemele cheie Indicatori pentru măsurarea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
din cadrul școlii, familiilor și comunității interacțiunile individuale implică un singur elev, părinte, profesor sau membru al comunității combinațiile acestor interacțiuni ar putea avea loc în ariile de suprapunere. Au rezultat de aici șase tipuri fundamentale de implicare, fiecare putând fi operaționalizat prin sute de practici la nivelul școlilor 1. Calitatea de părinte (parenting) reprezintă un tip de abordare care presupune asistarea familiilor prin formarea abilităților necesare unui părinte, acordarea de suport pentru înțelegerea dezvoltării copilului și adolescentului și crearea condițiilor de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]